Forum Crestin Ortodox - De ce sunt considerati cei casatoriti pacatosi/murdari?

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Nunta (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5022)

- - De ce sunt considerati cei casatoriti pacatosi/murdari? (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=6213)

Citat:

În prealabil postat de andrei25 (Post 135088)

Anna cati ani ai?

Am 23 de ani.

Citat:

În prealabil postat de andrei25 (Post 135089)

Nu sunt toti barbatii asa. Intradevar, in general, femeile pun mai mult suflet. Oricum barbatii nu pot sa iubeasca mai mult ca femeile. Dumnezeu a dat mai multe si mai mari daruri femeii decat barbatului. Asa ca femei bucurati-va, si "administrati" cum trebuie aceste daruri. Dar din ce am observat, toti oamenii apropiati de Dumnezeu, iubesc, indiferent ca e femeie, sau barbat.

Pai e groaznic sa te consideri in partea "cu mai multe daruri". Cineva spunea ca femeia e o "vioara in mainile unei gorile" Apoi as prefera sa fiu gorila decat vioara.

Citat:

În prealabil postat de anna21 (Post 135111)

Sunt de acord cu Anna, Coralina, Andrei25 (parerea lui despre femei ma emotioneaza! bravo mamei lui!). Cred ca barbatul este guvernat de instincte si orgoliu (cel putin, majoritatea barbatilor pe care ii cunosc sunt f orgoliosi!), iar femeia de iubire si sacrificiu!
Sentimentele sunt reper subiectiv, spui. Dar daca el spune "nu te mai iubesc", relatia este inca una curata?? Adica Taina casatoriei mentine iubirea curata desi el este stapanit de patimi sau nu o iubeste sau o dispretuieste..etc..
Si ce constrangere biologica sa creeze? Eu inca sper ca nu suntem chiar asa de animale si avem libertatea de a alege sa stapanim impulsurile. Eu zic ca este chiar usor.. dar sunt femeie, nu stiu..
Si spun si eu ca Andrei ca femeile iubesc mai mult. Doar cate prietene am avut care mi-au plans in brate!! Multe! Sau cate femei cunoscut care au indurat mojicii, jigniri si umilinte. Dar inca nu am vazut barbatul care sa planga sau care sa indure tacut umilinte.

Anna 21, eu cred ca totiusi generalizezi cand vorbesti despre femei si barbati asa.
Eu stiu si cupluri unde femeia il face pe barbat sa sufere, nu stie daca vrea sa ramana cu el sau nu de ani de zile, cand toata lumea rasuflase usurata ca se hotarase iar se razgandeste.. Este un baiat foarte bun, credincios, devotat si iubitor. Nici ea nu face asta din cruzime, ci din cate inteleg eu din cauza problemelor sufletesti pe care le are.
Numai un exemplu.

Bineinteles ca vorbim influentati de experienta noastra proprie, din ce am vazut in familie (se spune ca daca nu faci un demars de constientizare risti sa reproduci cuplul parental, sa 'te casatoresti' cu tatal tau, simbolic vorbind)
In cuplul meu nu e asa. Sotul meu e foarte iubitor si chiar daca se supara si i se intampa sa fie orgolios sau sa ma raneasca isi cere intotdeauna iertare.
Cred ca e unul din cele mai imoportante lucruri intr-un cuplu, asta si cm zicea Anna parca, sa nu se intrerupa comunicarea. sa nu ramana nici unul cu suparari inghitite si resentimente. mai bine o cearta buna si dupa furtuna soare, decat nori tot timpul.

"Sentimentele sunt reper subiectiv, spui. Dar daca el spune "nu te mai iubesc", relatia este inca una curata?? Adica Taina casatoriei mentine iubirea curata desi el este stapanit de patimi sau nu o iubeste sau o dispretuieste..etc.."

Asta e o intrebare tare grava.. Taina casatoriei ramane curata si daca iubirea nu este curata. Numai ca e mult mai greu de trait, cred. Este o cruce greu de purtat.
Si daca situatia devine chiar invivabila, daca unul il desconsidera pe celalalt ca persoana, il bate, il injura, face rau copiilor, atunci nici taina casatoriei se poate spune ca nu prea mai exista intre cei doi.. Dar asta este alta problema si nu cea discutata aici.

Citat:

În prealabil postat de Anna (Post 134892)

As vrea sa continui discutia punand o problema care mi-a rasarit acum in minte. Tocmai acu 2 zile am fost la un curs de literatura a unui profesor strain si fiind vorba de sexualitate in cartea tratata a spus ceva interesant "Problema eterna a barbatului de a conecta, de a imbina sexualitatea cu sentimentul". Este ceva care ma intereseaza foarte mult. Citind in Milan Kundera am dat peste acest lucru, nu am citatul, dar din cate tin minte personajul principal, un barbat care isi insela iubita cu o groaza de femei, desi o iubea spunea atunci cand isi dadea seama cat isi raneste iubita prin comportamentul lui, dar nu putea fi altfel: "Cea mai nastrusnica idee a Creatorului a fost sa lege sexualitatea de dragoste. Daca ne-am excita la vederea unei randunici in zbor cat de simplu ar fi..." Ceva de genul. Mi-a placut foarte mult acest fragment. Pentru mine e o continua problema. Ma doare foarte tare ca este posibil ca barbatul sa doreasca fara sa iubeasca. Si intr-adevar, daca n-ar exista aceasta legatura pusa dintru inceput intre sexualitate si iubire, nu m-ar durea sfasierea ei. Daca ar fi existat sfasierea dintru inceput, de exemplu barbatul sa iubeasca femeia dar sa "se excite" la vederea unei randunici in zbor pentru mine n-ar mai exista nici gelozie, nici scarba nici nimic. Ar fi ceva pur si simplu mecanic. Si intr-adevar ar fi mai simplu.
Revenind la subiect, oare "necuratia sotilor" nu este o consecinta a "eternei probleme a barbatului de a impaca, conecta sexualitatea cu sentimentul"? In momentul in care in mintea ta pofta e mereu separata de iubire, bineinteles ca orice act sexual iti va parea murdar. Dar daca ti-ai putea imagina macar o singura situatie in care sa nu mai existe aceasta sciziune, ci doar dragoste, relatiile dintre soti n-ar mai fi necurate.
Vorbesc din dorinta mea ca sotul sa nu mai doreasca niciodata alta femeie si nici femeia sa nu mai doreasca alt barbat. Dar datorita "ideii nastrusnice" totul devine asa de complicat. Cand reusesti sa separi sexualitatea de dragoste nu e bine, dar nici cand o lasi asa nu e bine (de exemplu sa zicem ca incepi sa iubesti un barbat altul decat sotul, s-ar putea sa ajungi si sa-l doresti)
Fani, tu ce zici? Sincera sa fiu scriu pe forum acum doar fiindca stiu ca raspunzi si tu.

Anna, m-am tot gandit de ieri la ce scrii tu. Si nu prea stiu ce sa zic. Imi amintesc ca ai mai postat ceva asemanator acum doua sau trei saptamani cand ziceai de cartea in care se spune 'cum sunt barbatii'.
Mai citisem si eu ca majoritatea barbatilor vad sexualitatea altfel decat noi, oarecum despartita de sentiment. Daca zic atatia, asa o fi, desi in experienta mea nu e deloc asa.
Cred ca mai bie ar scrie despre asta aici o femeie al carui barbat sa fie asa, dar sa o iubeasca. Cum gereaza el atunci tendintele astea de a considera sexul ca pe ceva oarecum mecanic? Cum se impaca ea cu ispitele lui? este un domeniu foarte intim, dar poate cineva ar vrea sa te ajute.
Poate adevarul sa fie undeva pe la mijloc. Un barbat care iubeste si doreste sa ii ramana fidel sotiei are tendinta sa se uite dupa alte femei care ii atata simturile si se lupta cu ispitele si gandurile asa cum scrie prin traditia ascetica ortodoxa (in cartea de care ziceai, mi s-a parut ca era vorba despre asta). Asta inseamna ca incearca sa-si aminteasca mereu ca sexul este mlegat de dragoste si nu este un sport sau un amuzament. Si incercand, se si schimlba. Asa sa fie? sunt presupuneri...
Ma gandesc ca sa ai o ispita din asta si sa lupti impotriva ei e mai bine decat sa ai alte ispite si pacate, cum ar fi de dominare sau de cruzime sau mai ztiu eu ce.
Am scris cam repede si acum bebelusul ma trage de pantaloni... Poate imi mai vin alte ganduri...

Nici eu nu gasesc nici un raspuns care sa ma satisfaca, in sensul de a ma face sa suport mai usor macar durerea. E ceva mai mult personal, daca as merge spre calugarie nu mi-ar pasa. As zice..bine, e pacat, e ispita, nu ma intereseaza pe mine ce fac altii, sa-i ajute Dumnezeu. Dar daca am un prieten, mi-e tare greu sa accept. Stiu ca n-ar trebui sa fie asa, dar eu o iau ca o infidelitate. Sper sa ma ajute Dumnezeu sa rezolv problema asta o data si sa nu mai acuz pe nimeni.

Citat:

În prealabil postat de sophia (Post 135047)

Va multumesc pentru raspuns.
Postul, abstinenta sunt pentru Dumnezeu spui. Aici am eu unele indoieli. Nu stiu daca si nu cred ca Dumnezeu cere/ a cerut oamenilor renuntari.
Si daca i-a creat asa si nu altfel, a avut EL un plan.

Cred ca au zis altii mai bine, dar nu ne cere Dumnezeu renuntari. Este vorba doar de natura noastra cazuta, care nu mai este in stare sa se bucure de ceva fara sa se ataseze de acel ceva excluzandu-l pe celalalt si pe Dumnezeu. De sta ni se cere sa mai tinem post, si de la relatiile trupesti, pentru ca altfel ne scufundam in lumea sata si uitam de Dumnezeu. Nu pentru ca ele ar fi necurate in sine, nici vorba.
Altii zic mai bie.. eu cred ca le zic prea teoretic.

Citat:

În prealabil postat de Anna (Post 135137)

Da, sa te ajute Dumnezeu!
Dar cu prietenul tau discuti dspre lucrurile aqtea? Ce parere are el? Crezi ca el e asa? Daca nu vrei sa raspunzi scuza-ma .. Cred ca lucrurile astea se rezolva prin dragoste si comunicare.
Cineva mi-a zis ca faptul ca barbatii sunt atrasi de femei fizic are de-a face cu energia lor virila si nu e neaparat rau. Daca se opresc la asta, in orice caz.

Citat:

În prealabil postat de Fani71 (Post 135140)

Atata discut ca il disper:10: Si eu cred ca el e asa, dar tot imi spune ca inventez si ca ii intorc vorbele. Dar si el imi da apa la moara. STIE ca sunt ffff geloasa, exagerat de geloasa, si eu recunosc, si stiind asta macar ar putea sa aiba grija. Dar de exemplu azi imi spunea ce frumoase si naturale erau femeile mai demult, ca s-a uitat la nu stiu ce videoclipuri de mai demult. Pai n-are decat sa gandeasca ce vrea si sa se uite la cate femei vrea dar de ce trebe sa-mi spuna?:102::107: Eu stiu ca sunt exagerata, dar de ce nu poate avea grija macar un pic ce-mi tot spune? Mai ales ca stie acum, dupa atatea discutii. Si acum iar sunt trista si in momentele astea numai vreau sa mor, numai pentru a scapa de gelozie, ca precis in Rai nu exista asa ceva.

Citat:

În prealabil postat de Anna (Post 135141)

Precis nu exista! ;-)
acum trebuie sa ma intrerup si azi nu mai am timp, dar mai am niste idei.
o iontrebare practica, de unde poti sa pui smiley-urile astea? Ca eu nu le gasesc :-) Zi buna si pe curand tie si tuturor

Citat:

În prealabil postat de Fani71 (Post 135140)

Cineva mi-a zis ca faptul ca barbatii sunt atrasi de femei fizic are de-a face cu energia lor virila si nu e neaparat rau. Daca se opresc la asta, in orice caz.

Eu pot sa accept in mod intelectual chestia asta. Dar nu pot sa nu simt o durere in inima. Poate ca e ceva din subconstientul meu, sau ceva patimi din mine, nu stiu ce e, dar as vrea sa scap. Ceva in mine ma face sa ma revolt. In lumea mea ideala doar barbatul si femeia care se iubesc s-ar simti atrasi sexual. Dar ma refer la un anumit grad, si pe mine ma atrag alti barbati, dar as simti repulsie sa se transforme in fapta. Insa nu vad ce barbat, din moment ce este atras, ar simti repulsie sa se transforme in fapta. Eu o vad mai degraba la barbati: "Ioi ce mi-ar placea sa fie, dar nu se poate, damn".
La mine e mai degraba "E atractiv intr-adevar, dar nu mi-ar placea sa fie"