Frumos spus! Preotul in momentul in care predica este asemenea semanatorului din pilda rostita de Mantuitorul. Insa nu numai de el depinde, ci si de noi ca "samanta cuvantului" pe care o primim de la el sa prinda radacina, iar mai apoi sa dea rod.

Ma indoiesc sa se intample asa daca pastram cuvantul doar la nivelul mintii, semanata fiind in ogorul ratiunii. Nu e de ajuns, ea trebuie sa ajunga si in inima. Numai aici poate da rod "samanta cuvantului " pentru ca ogorul cel bun este dragostea.

Predica il reprezinta pe preot asa cum este el.
Unul este mai inclinat spre filozofie, altul are multa sensibilitate, altul este mai simplu si vorbeste pe nivelul oamenilor, etc.
Am ascultat multe predici la diversi preoti.
Practic subiectele sunt mereu aceleasi, din Sf. Evanghelie si din pacate numai atat.
Dar pe ele se adauga mereu discutii legate de viata cotidiana, se mai pune si cate o istorioara sau pilda, citate si cugetari din diverse personalitati.
Si printre randuri mai poti afla si cateceva despre sufletul preotului.
Uneori ma intreb daca preotii au un "copy-right", sau daca mai preiau unul de la altul, daca scriu de fiecare data alta predica.
La cate slujbe are de tinut un preot de-a lungul vietii, ar fi f.f.multe.
Nu stiu daca este neaparat nevoie sa invete acest lucru la facultate.
Asta tine deja de sufletul lui, de talentul literar si imaginatie.
Nu stiu nici ce legatura ar avea cu oratoria, ca nu suntem in politica.
Imi place sa ascult predici.
Preotul meu are predici f.frumoase si i-am sugerat sa si le adune intr-o carte.
Ma mai intreb daca preotul poate colabora cu altcineva la compunerea predicii (sotie, prieteni), ca macar sa afle impactul asupra ascultatorilor laici si mai primeasca sugestii.
In fine m-am intrebat mereu de ce predica este numai unilaterala, de ce nu avem voie sa punem intrebari, sa fie ca o discutie pe tema zilei.

Sunt preoti care au construit o plasa de clisee lingvistice, incat au reusit sa transforme propovaduirea in sloganuri. De ce a fost si este posibil acest lucru? Pentru ca am ajuns sa ne folosim de Duhovnici doar pentru a-i cita si nu pentru a ne schimba viata. Uite asa ramanem morti din punct de vedere spiritual. Sa nu uitam ca Dumnezeu este Cel Viu si El trebuie cautat printre cei vii.

In general dialogul este posibil cand se tin cateheze.

Sfantul Ioan Gura de Aur spunea ca vindecarea noastra nu tine doar de cel care administreaza tratamentul (predica), ci si de implicarea noastra in procesul de insanatosire. De aici reiese ca Dumnezeu poate lucra vindecarea in noi prin orice predica, cu o singura conditie - sa dorim sa ne vindecam.

Cat de adevarat! Predicile Sfantului Ioan Gura de Aur sunt pline de intelepciune, Sfantul fiind in acelasi timp si un orator desavarsit, greu de egalat. Am citit undeva ca dupa ce termina predica crestinii aplaudau.

O conferinta interesanta, tinuta de Parintele Savatie Bastovoi cu titlul: Predica ortodoxa intre sablon si improvizatie.
http://video.crestinortodox.ro/CnVDH...rovizatie.html

Am ajuns la convingerea ca daca omul isi doreste unirea cu Hristos, Dumnezeu va lucra in el si printr-o predica memorata si printr-una rezultata din trairea lui Dumnezeu. Cand ai in tine aceasta nevoie, deodata fiecare cuvant din predica capata o multime de intelesuri necesare cresterii duhovnicesti.

Sf. Ap. Pavel insista asupra unei idei atit de actuala azi, aceea a propovaduirii Cuvintului lui Dumnezeu,citim la Romani10,17" credinta vine in urma auzirii cuvintului lui Dumezeu, iar auzirea vine prin propovaduire",iar lui Timotei ii spunea:"propovaduieste cuvintul,staruieste asupra lui la timp si fara timp..." 2Tim.4,2. Cred ca necesitatea predicii ,si calitatea ei este deosebit de importanta.
.

Predica nu trebuie redusa doar la aspectul unei cuvantari corecte si frumos alcatuite. Ea nu trebuie sa spuna mai mult despre cel care predica, decat despre Cel care se predica. Este o mare ispita si aceasta, ca predicatorul sa ajunga a se predica pe sine. Si se ajunge aici, cand ea inceteaza sa mai fie "impreuna-glasuire" cu Dumnezeu.

Uneori ne este greu sa particularizam predicile "de manual", predicile "model" ale Parintilor, la viata noastra concreta, in lumea aceasta plina de spectacol extravert si de extraordinar cu fum si cu petarde...

Ca urmare, pentru mine e foarte folositor ajutorul primit de la preot cand acesta talcuieste cuvintele sfintilor aratind relevanta concreta a predicii din vechime pentru evenimentele de azi.
O predica rupta de problemele concrete ale fiecarei comunitati in parte mi se pare incompleta.
Si invers, o predica in care preotul porneste de la problemele noastre concrete si ne ridica la talcurile si trairea lui Hristos, nu este doar inaltatoare si vibranta, ci pur si simplu tamaduitoare.

Consider ca o predica buna il ia pe fiecare din pamantul lui si il ridica in Duhul lui Hristos.
Astfel, predica devine "la obiect" si totodata peste orice obiectualitate...