caminaris |
22.08.2009 11:58:29 |
Citat:
În prealabil postat de sophia
(Post 157601)
Costel, prima parte este corect. Am inteles acum ce spui tu si ai dreptate. Nu m-am gandit.
O observatie numai: la noi Taina botezului si a Mirungerii sunt impreuna, se savrasesc numai impreuna, deci sunt de fapt numai 6 taine. La Catolici am inteles ca se fac separat in timp cele doua, si atunci ei au 7 Taine cu adevarat.
Nu m-am lamurit cu ceea ce spui de calugari si nu mi se pare corect. Poate mai explica cineva.
Calugarul a primit si el un botez si atunci un nume. In fata lui Dumnezeu el are un nume si acela nu este numai pentru lume, ci si pentru Dumnezeu.
Deci n-ar mai fi nevoie sa primeasca alt nume. Sa aibe doua nume intru Dumnezeu?
Calugarul moare lumii? Din punctul de vedere al bisericii poate. Dar cred ca nici atunci. Caci atunci calugarirea ar trebui sa fie o inmormantare de fapt si nu o nunta, sau daca vrei toate la un loc.
Calugarul ramane in lume si pentru lume. El ramane si om, cu acte in regula, familie (pe care o mai si viziteaza), cu fapte lumesti.
Eu nu inteleg ca pe el l-ar lua calugaria/ Dumnezeu din lume, nici nu-l face sfant. El trebuie sa se spovedeaca, sa se impartaseasca. Nu devine un sfant.
Revenind la botez: se spune ca numele rostit de preot la botez este numele tau adevarat si nu se poate schimba niciodata. Acel nume este scris pe actul de botez. Uneori in certificatul de nastere nu se trec(e) acest(e) nume, dar ele tot raman. La casatorie de exemplu se ia in considerare actul de botez.
Calugarii au act cu noul nume? Se scrie apoi in buletinul sau pasaportul lor acel nume? Primesc act de calugarie?
|
Calugaria este o nastere din nou! E o noua viata de atunci incolo. E un al doilea Botez daca termenul asta te multumeste. Ca urmare primesti si o noua identitate. Devii un soldat al lui Hristos si folosesti arma rugaciunii contra diavolului si pacatului. Daca pana acum, in lume, faceai un oarecare canon sau nu faceai deloc, acum totul se amplifica de zeci de ori: nu mai ai viata personala pentru ca toata viata ta o inchini lui Hristos - prezenta la slujbe in fiecare zi de cateva ori pe zi, taierea voii (adica nu mai faci nimic de capul tau ci ceri binecuvantare de la duhovnic pentru orice, dar mai ales, trebuie sa faci ascultare pana la sacrificiu - adica daca ti se spune sa faci un lucru gen sapa aici apoi astupa si apoi sapa iar nu tb sa te intrebi de ce ci sa o faci - trebuie sa-l consideri un exercitiu de otelire a vointei si de ascultare - taierea voii), trebuie sa nu mai ai legatura cu parinti, frati, surori! De aici incolo familia ta este Hristos, Maica Domnului si Sfintii (Tatal, Mama si Fratii si Surorile tale).
Nu se asteapta nimeni ca tu sa intelegi, nici eu nu inteleg. Si cred ca nici nu ai cum sa intelegi pana nu ajungi acolo. Dar astea sunt faptele, le acceptam ca atare: daca la botez ne urcam intr-un tren la destinatia caruia e moartea, in oricare dintre statii avem sansa sa luam si un alt tren care nu mai are ca destinatie moartea ci adormirea intru Domnul. Bine-nteles ne trebuie si un bilet nou pentru acela (care certifica prezenta ta acolo): un nume nou.
Dar putini se urca in acel al doilea tren, unii pentru ca nu-l cunosc, nu l-au vazut niciodata (pacatele nespovedite ti-l ascund), altii pentru ca nu se pot desparti de vagonul restaurant sau luxul din primul tren etc.
|