Fani71 |
26.10.2009 10:52:22 |
Citat:
În prealabil postat de topcat
(Post 176112)
Faptul ca Hristos e tot timpul iubitor sau tot timpul nervos mi se pare unul esential. Si asta doar ca sa ma refer la ultimele posturi.
Exista doua posibilitati: oamenii care au scris scripturile au uitat pur si simplu cum era firea lui, si atunci ma intreb cite lucruri au mai uitat sau denaturat involuntar, sau au modificat in functie de cui scriau modul in care s-au intimplat lucrurile, si atunci ma intreb cite lucruri au modificat in mod voluntar.
Parerea mea este ca putem lua mesajul, acelasi in toate scripturile, si ca putem considera totul ca fiind o parabola. Asa ar avea sens.
|
Uitasem sa mai scriu ceva f important. Uitam cu totii importanta culturii orale din acea vreme, mai ales la evrei. Ei invatau pe dinafara ceea ce vroiau sa retina, cantonand textele (au fost facute analize ale bibliei in sensul asta si s-a vazut ca adesea contine formule de acest tip, memotehnice dpdv sonor).
Deci cand au fost scrise, aceste texte aveau deja in spate o traditie orala, fusesera recitate si rasrecitate, in mare parte.
Sa nu uitam ca oamenii din acea vreme aveau mai putine distractii audio-vizuale, si multi nu stiau sa scrie, deci memoria lor era altfel.
Eu cred ca evanghelistii nu uitasera de loc cum era Iisus. Cei care il vazusera nu aveau cum sa uite, cei care transcriau spusele celor care il vazusera repetau intocai traditia orala transmisa cu grija prin kerigma.
Ceea ce spun nu am scos din capul meu, sunt rezultatele unor studii serioase.
|