![]() |
Ai grija ce iti doresti ca s-ar putea sa se implineasca.
|
Citat:
|
Si eu vreau sa stiu, te roooog!
|
Imi vine in minte o nuvela a lui Damian Stanoiu (stiu ca nu este agreat de biserica), in care un frate de manastire voia o lupta mai directa cu cel rau si cere unui pictor sa-l picteze pe cel necurat, ca sa-l chinuiasca prin tamaieri , prin stropire cu Aghiazma etc. La un moment dat, pictorul ii spune cam printre dinti: Ce nevoie ai de chipul diavolului in chilie , parinte ? Fa-i numai semn, ca vine el numaidecat!
Frate luceafar, ce nevoie ai sa vezi pe cel rau? Cheama-l , dar apoi tine-te bine sa vedem cum vei rezista! Epilogul la nuvela este ca dupa ce monahul s-a speriat de moarte, a bagat chipul dracului pe foc! |
Draga, Luceafar, nu stiu ce nevoie ai tu de... Lucifer, dar vezi ca o sa ajungi in situatia...
- Lasa-l, mai! - Pai l-as lasa eu, dar nu ma mai lasa el!!! Parerea mea si a multora dup'aici este ca te afli pe marginea prapastiei si nici nu e nevoie sa iti faca cineva vant; o sa cazi de ameteala!... |
"Dumnezeu, din prea marea lui dragoste fata de om, nu il lasa pe acesta sa ii vada pe diavoli."
Daca suntem treji cu mintea si ne gandim putin, vom vedea cum noi insine ne dorim sa nu avem de'a face cu asa ceva. Daca un fil de groaza, plamadit de un regizor, ne poate inspaimanta grozav, daramite un diavol real pana in cel mai mic detaliu. Cand un film facut in studio ne sperie, stiind totusi ca este fals, daramite un diavol venit dintr'un iad real. Imi vine in minte. Cat de urat si indrozitor trebuie sa fie diavolul, aflat fiind la o extrema a raului fara margine, la o departare de neinchipui fata de lumina, fata de bine, fata de caldura, fata de dragoste. O ura fara margini, o rautate de neinchipuit, o intunecime infioratoare. Sincer, doar din inselare diavoleasca si'ar putea dori omul sa il vada pe diavol. Ca mai apoi sa ramana cu traume psihice si sufletesti, daca nu il va pazi Domnul. Si eu am trecut printr'un asemenea gand, insa mi'a trecut foarte repede. |
Frate, eu intr-o vreme (din ispita) m-a apucat o dragoste mare de a citi Psaltirea Maicii Domnului noaptea la ora 12:00 fara binecuvantare, si am citit vreo doua saptamani, iar intr-o noapte citind am simtit incet incet in spatele meu ca se ridica ceva si parca vedeam, dar fara sa ma intorc o umbra care se urca pe spatele meu pana pe cap si am simtit o groaza imensa, neinchipuita, am inceput sa plang si imi venea sa fug oriunde numai sa scap si stiam in acelasi timp ca nu am unde fugi de ea. Eram perfect constienta ca e o frica irationala ca de fapt nu vedeam fizic nimic, am chemat pe cei din casa plangand in hohote si stiam ca nu au cu ce sa ma ajute.
M-am rugat, s-au rugat si ceilalti si a trecut acea groaza, dar nu ti-o dori asa din curiozitate ca din curiozitate a muscat Eva din mar nu numai din mandrie si a pierdut Raiul, nu risca sa il pierzi si tu. Binele nostru e trecator si mai bine te-ai intreba de ce nu te ispiteste Dumnezeu de iti merge atat de bine precum spui. Oricum nu scapi fara sa il vezi pe cel rau in momentul mortii cand va veni si ingerul pazitor sa te apere de el. Lasa pana atunci si incearca sa te mantuiesti ca gandul pe care il ai de la cel rau este. Vrei sa vezi un diavol? Mai bine roaga-te ca atunci cand il vei vedea sa nu te lase Dumnezeu. |
Citat:
Sigur, in lumea de astazi oamenii sunt mai miscati cand aud de lucrarea diavolului, decat atunci cand aud de lucrarea lui Dumnezeu. Asa ca poate din dorinta de a impresiona, ceri acest lucru. Insa, nu uita, langa Dumnezeu nu locuiesc cei ce au vazut demoni, ci cei ce au iesit biruitori din lupta cu ei. |
Si cere binecuvantare pentru toate ca sa nu patesti ca mine.
|
sa te fereasca DUMNEZEU. nu mai fi asa mandru
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 14:31:36. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.