Nu o intoarce la Ploiesti , frate ! Viclenia , trufia , sunt mult dispretiute de Ziditor :76:, apoi nu-i nimeni far de pacat , dar cei bine credinciosi au aceasta datorie, obligatie , pe langa indreptarea lor , de a-i ajuta si pe ceilalti sa gaseasca CALEA !:77:

Bravo, domnule V. ! Ai punctat foarte bine, felicitari!

Viata si moartea se pregusta incepand de acum...

Când vine moartea, atunci pleci de aici , şi nici un prietent nu te mai poate ajuta cu nimic . Moştenitorii iau lucrurile noastre , viermii trupul , iar sufletul îl iau cei cărora le-am slujit ! Ăsta să ne fie gândul nostru în permanenţă !

Așa pricep mereu unii că ei au marea datorie de a fi ei doar„ :76: ” și dacă cineva le deschide ochii atunci precis e un fel de întoarcere ca la ploiești în mintea lor... venind apoi și cu paraștiința că ai fi fost viclean sau iată chiar trufaș, tot tu care ai fost făcut de nenumărate ori papagal fără motiv... că măcar eu am fost papagal după CLD dar dumneata vrei să spui că spui bine după psalmul lui David...

păi cine erau necredincioșii dacă psalmul 50 este tocmai psalmul de plângere al Regelui David când a căzut în ispita poftei după femeia altuia, căci Batșeba era o fecioară în casa generalului său pe care prin viclenie David l-a dat morții... și s-a pocăit abea atunci când i-a arătat Domnul păcatul său prin proorocul Natan...

deci la cine se referea David regele? poi era vorba să-i indrepte Domnul pe cei necredincioși, adică cine erau aceia? El însuși fusese necredinciosul...

Deci dragul meu coleg care mereu mă ia peste picior... iată că ți-am dat răspuns din nou pe măsura nemulțumirii tale... că robul tău, adică eu, iată iar ți-a deschis ochii ca să-ți scoată din ei bârna dar nu ca să m-o bagi apoi mereu în limba mea de papagal... dar eu sunt un papagal al Domnului fiindcă zic așa ca El, după El... dar ca o placă stricată fiindcă nu rețin prea bine... din păcate...

deci mă iartă dacă iar te-ai ajutat să cazi în propria ta rușine folosindu-te de mine! Dar așa-ți trebuie dacă mereu îmi dai peste tastatură! Eu ce să-ți fac? Mai mult decât să-ți arăt mai clar că Adevărul a fost de partea mea atunci când m-am exprimat n-am ce să mai fac... fiindcă dacă nu aș clarifica dumneata chiar ai crede că iarăși dumneata ai avut dreptate, și data viitoare, nu o să mă mai faci papagal ci eretic sau sectant sau diavol sau ce știu eu ce mai inventați... n-am pretenția de a mă considera cineva altceva decât un mare păcătos mirean din BOR dar măcar cu bunăcuviința aș dori respectarea textelor pe care le debitez papagalicind... și nu contrazicând așa aiurea pe cineva doar așa că nu ne place că ne-a luat întietatea... poi n-am nevoie de nicio întietate fiindcă doar se vede că sunt ultimul...

chiar tu însuți vezi că scriu mult... și dacă scrii mult atunci când anume mai ai timp și să faci ceva din ce zici deci e clar că dacă nu sunt papagal atunci sigur sunt mincinos... deci m-ai prins, căci cei ce zic dar nu fac, nu trăiesc, aceia sunt mincinoși... deci îți dau dreptate că sunt un papagal, că m-ai mărit față de stadiul de mincinos, dar dacă tot îmi repeți deja devine ridicol, că am imresia că ai ticuri rele... ori crezi acum că ce? păi nu ți-am arătat că am priceput că m-ai făcut papagal? sau acuma tu cauți să-mi testezi răbdarea... ca să vezi dacă mă mânii? păi uite că m-am mâniat dar nu am greșit fiindcă m-am și calmat și te-am iertat... deși firește că n-aveam ce să iert că doar nu prea au ce ierta mincinoșii fiindcă ei sunt ultimii, pe ultima poziție, dar dacă m-ai pus pe o poziție superioară, de papagal, atunci poate că am primit și o demnitate superioară... cu aripi de toate culorile... curcubeului... așa că a trebuit acum să clarificăm ce vrei să insinuezi din paraștiința aia pe care o folosești că se vede că dumneata pricepi textele nu citindu-le pe diagonală ci pe diaconală... doar că ăla nu e diacon ci diavol care te sfătuie... din hiperspațiu fiindcă și pe mine ma păcălește mereu cum că iar te mândrești ori că ești rău ori că pismuiești... dar eu doar cred că te hazardezi să sari în mare din pricina că ești curajos... deci îndrăznești și e foarte bine... dar niciodată în deșert! căci dacă hulim atunci cu nici un chip nu ne mai mântuim... și mă gândesc la mine fiindcă sunt plin de ea...și din păcate iată că... hulesc pe Domnul în loc să-I mulțumesc pentru toate...

Deci mulțumesc că m-ai făcut papagal îndreptându-mă căci chiar papagaliceam după CLD în postarea anterioară care te-a determinat să mă faci papagal... deci nici o supărare, ci nu ai greșit și iată că și eu mă gândeam că am greșit că nu am zis de unde debitez eu cele ce le scriu... dar iată mi-ai dat dumneata prilejul să afirm că defapt eu mai mult citez/citam din ale Domnului decât să fie ele răsaduri ieșite din pământul cel bun din bobul lui Dumnezeu pus prin Sfinți în mine... deci mi-ai făcut un bine și eu un rău ție deci mă iartă dacă te-am stârnit la mânie prin uitarea mea... căci am năravul ăsta al nebuniei de pe urmă, că mă laud ca un fur, furând în timp ce scriu și uit din interes... deci iată că acum nu mai sunt mincinos mărturisind ci am rămas sus pe poziția de papagal la care m-ai înălțat dumneata... deci mulțumesc lui Dumnezeu că ți-a dat nemulțumirea aceea care te-a făcut să-mi vezi și dumneata bârna... și nu numai eu pe a ta... numai de acum să nu ne apucăm să ne duelăm cu ele dacă tot le-am scos... unul altuia... și mai știu că tu nu vroiai să ți-o scot fiindcă ți-o știai scoate și singur la goglindă... așa că mă iartă că ți-am răpit și plăcerea asta. Știu ce ai să răspunzi... papagal. Să fi căpătat un tictactoe? tictactoe este un mic progrămel făcut în java... cam dejaba. Deci papagal, știu, dar nu oridecare ci așa ca o placă stricată... că eu așa mă autodefineam cândva, din păcate.

și încă o chestiune, slugi mAllahiene nu fac la nimeni iar închinare la Dumnezeu, că văd că nu numai papagal m-ai făcut ci și... dar mă fac că nu văd... trec cu vederea... ca să nu zici apoi că eu sunt mândru... ori viclean ori iute la mânie... deci nu... iată, trec și de data asta cu vederea.

Şi într-un Acatist cunoscut şi vechi se spune: "Sfânt eşti Doamne Dumnezeul nostru, întru Care cei blânzi vor moşteni pământul ; iar cei săraci cu Duhul se vor învrednici de Împărăţia cerului"

Dumnezeu a randuit, potrivit intelepciunii sale de necuprins, ca cei mai multi dintre noi sa nu aflam clipa mortii noastre sau a celor de langa noi. Asta, probabil, pentru ca se intampla ca in viata sa-i acordam mortii prea putina importanta. Pentru faptul ca suntem prea legati de lumea aceasta, moartea ni se pare infricosatoare. Toti ne dorim o viata cat mai lunga. Cati dintre noi, putem afirma, odata cu Sfantul Apostol Pavel, ca moartea ne este castig?

Vietile sfintilor insa, dau marturie despre numeroase situatii cand Dumnezeu a ingaduit sfintilor Sai, sa-si cunoasca vremea mutarii la cele vesnice. Ei, care din aceasta viata s-au insotit zi de zi, poate clipa de clipa, cu moartea, cu gandul la moarte.

Prin urmare, clipa mortii dupa trup, o descopera Dumnezeu numai celor care din timpul vietii acesteia au murit pacatului.

Mă gândeam aiurea că precis s-a supărat cineva pe aici și mi-am amintit că defapt Buna Murire este Calea duhovnicească... parcă așa am citit la păr.prooroc Arsenie Boca, Trâmbița nr.3 în cărțulia Treptele Rugăciunii găsită pe undeva pe net... și mă gândeam să-i urez ceva... dar mi-am amintit că tocmai nu demult am vrut să-i zic altcuiva „moarte bună” înainte de a adormi ca un fel de îndemn asemenea cu „somn ușor vise plăcute, puricii sau îngerii să te sărute” dar mă găndeam să nu pară o urare cinică umplută de bucuria răzbunării că dacă Doamne ferește dimineața nu se mai trezește... așa că mi-am zis mie... „moarte bună” rămânând ca altora să urez aia cu „somn ușor vise plăcute... sărute”

Deci Calea este defapt Buna Murire! așa cum au călugării primită porunca sărăciei, a fecioriei, a ascultării, de la maimari că asta este defapt Buna Murire... pentru cine o primește în numele Domnului.

dar să nu uităm că și iubirea de dușmani e poruncă! dar cine sunt dușmanii tăi? păi zice Hristos pe undeva că dușmanii tăi sunt casnicii tăi... dar binecuvântare și pace prin rostirea Domnului capătă numai cei ce nu mai păcătuiesc... căci ei au ascultat pe Tatăl, iar Tatăl este întru Iisus Hristos, întru Cuvântul lui Dumnezeu și Hristos întru Tatăl.

dar nicio poruncă nu se ține ca să fi tu slăvit de oameni căci aceștia își iau plata lor, și-o iau, ci ascultând în taină tu să aștepți ca acela să dea slavă lui Dumnezeu, dacă tot mai faci câte ceva mile umile în numele Lui.

Noi spunem ca important ar fi sa ne descopere noua celor ce nu am pus inceput bun vietii, cand vom muri, ca macar in momentul apropierii de moarte sa ne schimbam. Si cand colo, Dumnezeu o vesteste celor care au vietuit potrivit voii Sale. Iubirea naste altfel decat eram noi invatati sa se nasca lucrurile.