Nu avem dreptul de a judeca pe altii deoarece nimeni nu ni l-a conferit. Stim din Sfanta Scriptura ca Tatal, toata judecatata a dat-o Fiului. Indiferent de cate lucruri vom spune despre semeni, bune sau rele, Mantuitorul are ultimul cuvant. Atunci, de ce sa mai emitem judecati? Exista toate sansele ca judecata noastra sa fie in contradictie cu cea divina. De aceea, atunci cand judecam ne aflam intr-o situatie nu numai nefireasca, ci chiar penibila.

Judecata semenului este manifestarea vadita a fariseismului de care dam dovada. De obicei, nu ne punem in pielea altei persoane atunci cand se afla in necazuri sau suferinta. Pe acestea nu vrem sa le vedem prin ochii ei. Ne place insa sa vorbim din dreptul ei, spunand:

Eu nu as fi reactionat niciodata astfel!
Vai, cate pacate are!
Nu are cum sa se mantuiasca!

1 Corinteni 4, 5
De aceea, nu judecaţi ceva înainte de vreme, până ce nu va veni Domnul, Care va lumina cele ascunse ale întunericului şi va vădi sfaturile inimilor. Şi atunci fiecare va avea de la Dumnezeu lauda.


Bartolomeu Anania comenteaza asa:

http://www.dervent.ro/s/b/index-D.ph...-Mt-07-01&c=01

Nu-i judecaţi pe semeni, ca să nu fiţi judecaţi de Dumnezeu. Omul e înclinat să evalueze excesiv faptele altora şi să le condamne cu uşurinţă, absolvindu-se pe sine. O judecată dreaptă nu e posibilă fără a cunoaşte toate datele problemei; Dumnezeu este singurul judecător real, El fiind singurul care cunoaşte şi datele lăuntrice ale fiinţei omeneşti.

Ei, chiar asta imi vine greu sa cred ca ar putea-o spune un crestin sanatos la cap!:21:

Eu de exemplu chiar nu ajung la judecati legate de mantuirea cuiva, insa pot cu siguranta sa spun...ce uraaat, asa ceva nu se face, e inadmisibil, incredibil...si pot spune asta referindu-ma chiar la momentul respectiv, analizandu-l prin prisma a ceea ce stiu ca e rau sau bine, si referindu-ma la faptul ca nimeni nu ar trebui sa faca asa ceva.

Si totusi daca nu ar trebui sa existe judecatorii, care sa judece niste fapte...fara alte alambicari legate de mantuire, sau punandu-se in locul inculpatilor...si alte diverse interpretari de genul, e bine ca exista...sau e o anomalie a societatii, ceva ce ar trebui desfiintat?

Cum ar evolua societatea fara JUDECATORI, LEGE, si ce s-ar intampla cu toti cei care violeaza, omoara in serie, fura, si ce sentimente aveti cand auziti de asemenea cazuri? Aproape ca imi este imposibil sa cred ca ar trebui sa ramanem ca niste stane de piatra, impasibile, fara emotii, sentimente, pentru ca astfel nu am mai putea reactiona nici la frumos...:39:

Eu cred ca nu toti suntem facuti sa judecam sanatos, si cu intelepciune...dar Dumnezeu i-a lasat clar pe unii sa poata face acest lucru. Nu e vorba de judecarea posibilitatii de a se mantui a cuiva, sau de a face comparatii...ci de a analiza un fapt, daca e rau sau bun...simplu, si chiar in acelasi timp cu sincera compasiune, facand o rugaciune pentru cel confuz, apasat...

Andrusca, ce sanatosi am fi daca ne-am opri doar la judecata noastra. Dar de, de multe ori, din preocupare fata de altii uitam de noi. Si plecam din aceasta lume fara a lepada pacatul din noi.

Omenirea va fi mai curata nu daca vom avea mai multi judecatori si avocati, ci daca va face ceea ce a facut vamesul - si-a vazut pacatele, si le-a plans si s-a intors mai indreptat la casa sa.

Nu am spus ca lumea va fi mai curata, sau mai altfel...si nici nu am emis ipoteze legate de faptul ca judecatorii ar trebui sa fie mai multi, sau mai putini.

Am spus doar ca judecatorii sunt o realitate, si fara ei nu se poate...iar celelalte ipoteze, ca ar trebui sa facem precum vamesul...nu sunt o realitate, ci doar niste ipoteze...

Bine ar fi sa facem asa, si cu totii stim ce ar trebui noi sa facem , in dreptul nostru...insa la fel de necesar e si ca unii sa se ocupe de societate, si nu numai de gradina lui...deci ceva mai important, cu mai multa responsabilitate.

Cred ca e ceva foarte limitat sa tot generalizam, si sa nu vedem mai departe de curtea noastra...absolut in toate domeniile, sau judecata sa o vedem doar intr-un singur sens=negativ, cand ea se stie foarte bine ca e si sanatoasa, si inteleapta.

Una e sa vorbim despre noi, despre ceea ce suntem...despre ceea ce cunoastem despre noi...si alta sa ne aruncam spre generalizari deplasate, fara a lua in considerare toate sensurile, toate realitatile...si a respecta capacitatea unora de a face ceva mai mult decat pentru ei insisi...ci si pentru altii, si chiar pentru noi...cei care vorbim vorbe aici.

Eu sunt sigura ca si acum, in timp ce unii isi dau cu parerea....exista altii care fac ceva practic, de anvergura, si pentru intreaga societate...si cu ajutorul lui Dumnezeu, si nu al celor care stau in fata pc-ului!:5:

"Să nu judeci !" înseamnă că nu avem voie să credem că ştim starea sufletului cuiva. Nu înseamnă că nu avem voie să emitem judecăţi morale. Despre aceasta, am scris recent un articol pe blogul meu:
http://sfantacruce.ro/myblog/mihnead...-sa-nu-judeci/

Am citit ce-ai scris. Cred ca totusi unul este un sfat bine intentionat si alta o judecata. Poti sa dai un sfat unui om care a gresit, dar daca te uiti in jur poti vedea cum oamenii isi judeca destul de superficial semenii, cum barfa este la fel de fireasca ca si respiratia si cum blestemul se combina cu rostirea Numelui Sfant, care nu ar trebui rostit sub nici un chip in astfel de situatii.

O judecată nu înseamnă existenţa unei rele intenţii. Cele enumerate nu sunt judecăţi morale, ci păcate de specii diferite. Astfel:
este judecata temerară sau prezumpţioasă. Trag cu ochiul la ce face vecina văduvă de vizavi. Ceea ce văd eu este că în câteva zile la rând vine un bărbat şi îi taie lemne. Apoi intră împreună în casă. Deci, e clar: avem aici o curvă şi un fustangiu. În realitate, se înţeleseseră să îi dea câte o ciorbă să mănânce după ce o ajută la lemne.

bârfa este eroare împotriva poruncii a opta

aceasta este o eroare împotriva poruncii a doua.

exista doua tipuri de judecati: judecata prosteasca si judecata inteleapta. care crezi ca este cel mai des adoptata? :)