Da, in sensul acesta ziceam si eu ca nu e o conducere formala. Ascultarea voluntara este o chestiune rationala, am putea spune chiar o virtute, ori la diavoli nu putem sa mai gasim rationalitate, ci doar dibacie in rau.

In schimb, probabil ei pot urma planului lui Lucifer dintr-o supunere fortata, cu alte cuvinte din frica si teroare.

Ascultarea e virtute atat timp cat vorbim de ramanerea in starea de bine. Ascultarea in starea de rau in mod sigur nu este virtute.

Ingerii rai au fost si au ramas fiinte rationale, carora insa nu le-a placut cum este Dumnezeu. Ei nu pot sa conceapa o existenta in ascultare smerita de Creator, o existenta in iubire si respect. Asta inseamna mandria, nu? Lucifer a crezut initial ca daca se va sui "deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi" (Isaia 14, 14), atunci Dumnezeu Cel smerit si iubitor il va si lasa sa faca asta. Mai mult, i-a si convins pe unii dintre ceilalti ingeri, destul de multi, sa asculte de filosofia lui cea noua in loc de Creatorul care i-a asezat pe fiecare dupa buna raduiala divina. Se vede clar similaritatea cu gandirea corupta atee in aceasta idee.

Deci din libera alegere si din ratiunea proprie au cazut din gratia divina, dar o data cazuti, s-au vazut totusi nevoiti sa-i urmeze tatalui minciunii pentru ca cealalta posibilitate pur si simplu nu le convine.

Da, asta zic, ei sunt constransi sa conlucreze, dar tot cu ura. Adica nu cred ca isi doresc sa conlucreze. Ingerii au o fidelitate in rau pe care noi o evitam prin corporalitate. La ei ura nu este ca ura noastra, la ei raul este ca a doua natura. Sunt, cum ziceau Sfintii Parinti, "iuti", asa incat eu tind sa cred mai degraba intr-o imparatie a constrangerii decat in una a conlucrarii din interes.

La fel si oamenii care refuza pocainta: li se pare ca pocainta este grea, pe cand calea pacatului este de fapt mai grea, plina de suferinta si de neplaceri fizice si psihice cauzate de pacatele insesi. Ei refuza jertfa de bunavoie in folosul celorlalti si cu toate acestea sunt nevoiti sa treaca oricum prin situatii suparatoare, urate, dificile, aiurea... Crestinii invata sa le accepte si stiu cum sa treaca prin ele, pe cand ceilalti mai mult isi complica viata neraspunzand raului cu binele, inrautatindu-si situatia, amplificand negativul.

Toata teologia se invarte in jurul a doua cuvinte: NU si DA. Foarte simplu. :)