Multa dreptate are parintele...imagineaza-ti o societate adevarat ortodoxa...Raiul pe Pamant!Doamne ajuta!

Va recomand sa vizionati documentarele: Memoria apei, ingerul digital 2... aveti grija sa manifestati bunavointa fata de cei din jur, cititi lecturi frumoase, relaxante, bucurati-va- aveti de ce, rugati-va pentru micutul pe care il asteptati, ascultati muzica frumoasa, asigurati-va confort, faceti plimbari...beti cate un ceai relaxant- de fructe, de tei, nu uitati sa faceti numai lucruri placute. Imi ingadui sa va dau un sfat pe care l-am citit la Parintele Arsenie Boca- relatie moderata cu sotul in aceasta perioada, pentru a nu se naste copilul cu predispozitie spre sexualitae. Aveti grija , copilul participa la emotiile mamei.Sa fie placute.Si in primul rand, nu uitati credinta. Cand va fi sa nasteti, neaparat sa va spovediti!

Prima este NALUCIREA ; a doua - imbinarea , amestecarea gandurilor noastre cu gandurile viclenilor demoni ; a treia - conceperea , cand ambele ganduri comploteaza la rau si hotarasc intre ele cum sa procedeze ; iar a patra este lucrarea simtita , adica pacatul . Asupra acestor etape fac referire multe din invataturile lasata de Sfintii Parinti . Daca mintea este treaza si atenta la sine si prin intermediul impotrivirii si al chemarii Domnului nostru Iisus Hristos poate alunga nalucirea inca de la aparitia ei, atunci mai nimic din ceea ce urmeaza de obicei dupa ea , nu va mai avea loc . Tot Sfintii Parinti ne arata ca vicleanul fiind netrupesc , nu poate insela sufletele altfel decat prin introducerea in ele a inchipuirii gandurilor . Si despre nalucire David spune : In dimineti voi judeca pe toti pacatosii pamantului ca sa nimicesc din cetatea Domnului pe toti cei ce lucreaza faradelegea ( vezi Ps. 100 ) iar marele Moise despre comlot sa nu va amestecati si sa nu faceti legamant cu ei . Mintea cu mintea se unesc in lupta , mintea demonica cu mintea noastra . In fiece clipa sa strigam din adancul sufletului catre Hristos sa desparta mintea demonica , iar semnul si slava biruintei sa ni le daruiasca noua ca un iubitor de oameni . Unul dintre Parintii pustiei spunea : << Nu exista osteneala mai mare decat a se ruga cineva lui Dumnezeu . A se ruga cineva pana la ultima suflare, cere nevointa . Si nu numai rugaciunea este acea care oboseste , ci mai ales razboiul indarjit al diavolului este acea ceea ce face rugaciunea mai obositoare >> ." Gandurile sunt cuvintele diavolilor si inainte-mergatoarele patimilor " Sfantul Isaac Sirul .

@ginabadea
Parca intr-un cantec am auzit un vers ca acesta : 'lumea mea se clatina'
Eu asociez aceste ganduri de hula,cu care si eu m-am trezit procopsit in ultimul timp,cu o pierdere a autocontrolului ,dar in sensul bun ,cu o clatinare a valorilor vechi.
Adica vine un moment in viata cand nu mai esti cel sigur de tine cel de pana atunci,si esti coplesit de micimea ta,si depasit cumva de evenimente.
Si nemaifiind sigur de tine,atunci si mintea ta-parte din ea-e luata in stapanire,terfelita pe jos,pentru a isi pierde siguranta impenetrabila de pana atunci.
Cred ca aceasta voce 'straina' din noi,care rosteste hule si in care nu ne recunoastem,este asemanatoare cu 'tzepusa' care a fost lasata in calcaiul apostolului Pavel,pentru a nu se mandri ,si a isi aminti mereu de unde are tot cea ce a primit.
Chiar si in cele mai adanci ispite,care lucreaza pana la a desparti gandul de suflet,Dumnezeu lucreaza pentru curatirea noastra,iar caile Sale sunt de neinteles pentru om.

Când vom ajunge la adevărata cunoştinţă de sine , vom ajunge la adevărata fericire, după mărturia care zice :"Fericit este omul care-şi cunoaşte neputinţa sa , întrucât cunoştinţa aceasta i se face lui temelie , şi rădăcină , şi începătură de toată bunătatea ". ( Filocalia , vol.X , Cuvântul 25 )

Un batran Parinte a fost intrebat : " Parinte , care fapta buna din viata are mai multa osteneala ? " Si batranul le-a raspuns : " Socotesc ca nu este alta osteneala ca rugaciunea catre Dumnezeu . Caci totdeauna cand voieste omul sa se roage , vrajmasii voiesc sa-l opreasca pe el . Ei stiu ca nu se impiedica de nimic altceva mai mult ca de rugaciunea catre Dumnezeu . Si toata lucrarea care va face omul dobandeste odihna , iar rugaciunea are nevoie de credinta pana la rasuflarea cea de pe urma ".