Si ce anume zici tu ca se apropie?

Pai, dupa ales vine cules, nu? Asa rimeaza...
Har, smerenie si jertfa de sine.

Tot nu inteleg ce se apropie...

Marcu 13

14. Iar când veţi vedea urâciunea pustiirii, stând unde nu se cuvine - cine citeşte să înţeleagă - atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi,
15. Şi cel de pe acoperiş să nu se coboare în casă, nici să intre ca să-şi ia ceva din casa sa,
16. Şi cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă îndărăt, ca să-şi ia haina.
17. Dar vai celor ce vor avea în pântece şi celor ce vor alăpta în zilele acelea!
18. Rugaţi-vă, dar, ca să nu fie fuga voastră iarna.
19. Căci în zilele acelea va fi necaz cum nu a mai fost până acum, de la începutul făpturii, pe care a zidit-o Dumnezeu, şi nici nu va mai fi.
20. Şi de nu ar fi scurtat Domnul zilele acelea, n-ar scăpa nici un trup, dar pentru cei aleşi, pe care i-a ales, a scurtat acele zile.
21. Şi atunci dacă vă va zice cineva: Iată, aci este Hristos, sau iată acolo, să nu credeţi.
22. Se vor scula hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi şi vor face semne şi minuni, ca să ducă în rătăcire, de se poate, pe cei aleşi.
23. Dar voi luaţi seama. Iată dinainte v-am spus vouă toate.

Nimic nu e batut in cuie, nici macar cand va incepe cosmarul: iarna sau altcandva. Inca mai sper sa nu apucam acele vremuri, insa probabilitatea este extrem de mica tinand cont de profetiile Sfintilor si de ceea ce vedem in jur.

Eodoare...fratioare..viata aceasta m-a trantit de atatea ori cu nasul in tarana ca nu prea mai indraznesc sa spun cu voi reactiona intr-o situatie viitoare..

Daca insa ar fi sa vorbesc de acum(!) ti-as spune ca imi este tot mai greu sa inteleg unele lucruri..
Mi-i greu sa inteleg de ce la manastirea C. nu l-au primit pe vecinul meu cu handicap si pe mama lui (oameni cu o viata deosebita) pentru cateva saptamani..motivand ca au locurile ocupate pentru vizitatori.

Mi-i greu sa inteleg de ce un crestin ce se vrea crestin nu rabda sa-i spui adevarul si nu numai ca nu rabda dar mai si "sare" la tine.

Mi-i greu sa inteleg de ce credem ca un berbec sau un taur sau un dragon sau un ametist imi poate schimba/influenta viata, syfletul, mintea, viitoarul iar daca ii vorbesti de diavol te priveste ca pe un ciudat..

Mi-i greu sa inteleg de ce un om care vine in Biserica refuza totusi sa inteleaga ca nu-i va merge rau daca ii va trece pisica neagra prin fata..

Mi-i greu sa inteleg de ce unii ma privesc cu dispret ca am o Dacie si nu un BMV. De ce aleg sa fiu doar mama si vanzatoare (si chiar sa fiu multumita de asta) cand as putea face mai mult. Si multe altele..

Nu stiu ce va fi. Nu stiu ce voi face. Mi-i teama ca putina mea credinta se va risipi in momentul in care voi fi pusa la incercare.
Viata aceasta eodoare a tinut cu noi (cu mine si familia mea) pentru ca ne-a dat bucuria de a trai langa duhovnici deosebiti. Vazand viata lor (nu citind-0) am dobandit hrana duhovniceasca.
Am nadejde ca nu va inagdui Stapana sa imi pierd vreodata mintile si sa uit tot ceea ce am trait (din mila Stapanei) si auzit.
De aceea nu ma tem de vremuri..ma tem de mine insumi..atat! Ma tem ca nu voi reusi sa fiu o mama si o sotie buna. Ma tem ca atunci cand va sosi clipa si ma vor cobora in groapa nu voi putea spune :
"Ce bine era daca lasam ceva din mine afara" (Pr. Arsenie Papacioc)

Cred că oricine nu va avea plânsul inimii va face niște alegeri foarte proaste în acea vreme care de fapt a și venit. Ne preocupăm de erudiție duhovnicească/teologică, ne facem proiecte, de toate cele bune ne ocupăm în afara de singurul lucru care ne poate salva și anume plânsul inimii. (nici eu nu mă preocup de el...mi-am amintit acu că am văzut topicul de față deci ar trebui să mă simt cam ca un ipocrit vorbind despre acestea)