Ca intotdeuna, Windorin are mare dreptate.
Cea mai frumoasa postare si completa din tot threadul acesta.
Multumesc Windorin pentru post.

Eu raman uimita de cate ori citesc postarile tale... nu inteleg pe cine, ce si de ce incerci tu sa inveti.. si in ce calitate (mai ales ca daca am spus "am duhovnic" inseamna :"am pe cine sa intreb")
Dar daca vrei sa dai sfaturi, macar fii atenta la ce am scris: sotul meu este necredincios. Deci nu a fost si nu va merge la biserica pentru ca aceasta este alegerea lui constienta. Nici rugat, nici amenintat, nici santajat (chestia cu daca te iubeste vine la biserica intra in categoria santaj emotional).
Si iubirea inseamna RESPECT pentru optiunile celuilalt.


Partea cu fuste mini si mersul in club este ipotetica.. ca sa-ti dau un exemplu ca ascultarea de sot NU inseamna orice, ci numai intru Hristos exista ascultare.
Si da, surpriza mare, oo, nu este credincios (evident, ca am mai spus de 10 ori).
Dar iar urmeaza sfatul cu dusul sotului la duhovnic. Iar acelasi raspuns: nu este crdincios.

Tu ai sot, copii? Nici macar un copil nu poate fi dus la biserica impotriva vointei lui, dar'mite un adult.
Si iar.. "In familie nimeni nu impune nimic" - corect, aici ai dreptate.
Dar apoi spui sa aplic santajul emotional:"Daca el te iubeste pe tine, e alaturi de tine in biserica, acasa si in post".
(Asa ar putea spune si el: "daca ma iubesti porti si tu mini, te fardezi etc..". Chiar NU intelege nimeni cat de dezgustatoare este manipularea aceasta de prost gust "daca ma iubesti, faci aia". Cred ca si un copil de 6 ani sesizeaza cat de grosolana este aceasta mentalitate.)
Eu inteleg ca la baza iubirii sta respectul fata de celalalt.

Mai citesc: " In familie, impreuna cu dragoste muti muntii din loc darmite sa aplici impreuna regulile crestine."
Hm, aia era credinta.
Dar in fine, am vazut pe alt thread ca ai interpretarile tale (ai numit saraci cu duhul pe cei mai slabuti la minte.. etc.)

(Daca mai vrei sa-mi dai sfaturi tine in minte ca sotul meu nu este credincios, deci nu merge la biserica si nu citeste Biblia.)

Scuze ca intervin...:6:

Mie mi s-a parut ca Dobrin nu s-a referit la un santaj emotional..ci la faptul ca unii soti chiar daca nu gandesc exact la fel...totusi nu sunt nici refractari fata de ceea ce gandeste sau isi doreste celalalt...ceva de genul asta.

De exemplu sunt soti care necredinciosi fiind...merg impreuna cu sotia la Biserica...chiar daca pentru inceput nu inteleg si nu simt mare lucru...dar nici nu au o atitudine de respingere a ceea ce celalalt respecta si apreciaza.

Asa inteleg acest aspect...deci nu in sensul ca ii spui celuilalt: " Daca ma iubesti...fa asta, si mai fa si asta!"...ci ceva care ar veni de la sine, o oarecare maleabilitate, si deschidere fata de interesele celuilalt.:1:

Fratilor, cred ca voi aveti mult timp liber de puteti sta unul dupa altul.
Sotul meu nu are mult timp liber, daca ma insoteste pe mine la biserica, invariabil sacrifica ceva ce lui ii place (fie si cateva ore de somn in plus, in conditiile in care in timpul saptamanii el al 6 am este in drum spre locul de munca).

Acum nu mai dau sfaturi ci imi spun o parere. Cand ai ales sa spui cum e sotul tau, ce viata duci alaturi de el, trebuia sa te astepti la pareri. Altminteri de ce ai mai scris?

Ceea ce eu am spus in cuvinte multe,a sintetizat atat de frumos Windorin in ultimul sau post. iti recomand cu caldura sa il citesti.

Imi pare nespus de rau ca traiesti asa. Dar eu nu as accepta niciodata sa traiesc alaturi de un om necredincios. fiecare cu alegerile sale.
se pare ca iubirea ta pentru el a fost mai tare decat credinta ta atunci cand te-ai casatorit cu un necredincios. Pacat. Ai facut atunci un pacat din cauza caruia astazi tragi.
Trebuia sa te gandesti de la inceput la consecinte. Nu ai facut-o. Astazi nu faci decat sa suporti consecintele greselii tale.

Nu ai decat doua cai de ales. Cale de mijloc nu prea exista exceptand ipoteza ca intr-o buna zi si el se va trezi. Dar asta depinde foarte mult de tine. Sa dea Dumnezeu sa vina ziua in care sotul tau va spune: ai dreptate. Dumnezeu exista ,e mare si bun.

A sesizat foarte bine Andrusca CIM ce am vrut sa spun. Imi pare rau sa iti spun Ana21 dar atunci cand exista iubire reciproca nu exista santaj. Este exact cum a spus Windorin:
``Cat de minunat este insa atunci cand amandoi simt la fel. Acesta cred ca este un har de la Dumnezeu.
Atunci cand nici unul nu vrea mai mult decat celalalt, iar cand vrea unul, sa se bucure si celalalt.``
Asta se poate aplica in tot si toate in ceea ce priveste pe cei doi. vrei tu la biserica se bucura si celalalt. Nu face , cum face sotul, ce ii place lui mai mult. Nu triumfa placerile proprii. In fine, eu nu vreau polemica cu tine, ca nu are rost.
Nu trebuia sa intri pe acest thread sa spui cum este sotul tau ca starnesti compasiune. Imi pare rau de tine.

Iubire inseamna IUBIRE. Isus Hristos ne-a indemnat sa ne iubim. Iubiti-va unul pe celalalt. Este cu mult mai mult decat respect. Iubirea e un intreg pe care nu il poti face farame.
In familie impreuna cu dragoste. Da impreuna in credinta cu dragoste unul fata de celalalt si impreuna cu dragoste fata de oameni. Nu confunda iubirea cu credinta. Desi credinta fara iubire nu exista, dar iubire fara credinta da.
Acolo in acel thread era vorba de cu totul altceva. si am incercat o paralela nu prea reusita recunosc. Asa e.
Fericiti cei saraci cu duhul ca acelora este imparatia cerurilor.
Da, smerenia , acea smerenie carora unora le lipseste cu desavarsire.

Eu nu am scris ca sa cer sfaturi, ci ca sa spun ca netinerea postului este pacat si se poate tine post si cu sot necredincios.
Acesta este contextul in care am vorbit de sotul meu. Adica discutia nu este despre sot, ci despre post!
Uite prima mea postare:
Adica fiecare sa-si asculte duhovnicul!
Ceea ce se potriveste unuia, nu se potriveste altuia.

Ca acum incearca lumea sa ma convinga ca nu fac bine, ca nu trebuie sa-mi supun sotul la abstinenta etc.. Cu ce interes?
Pai, fratilor, daca sotul necredincios vede ca-mi bat joc de propriile mele convingeri cum pot avea pretentia sa respecte el ceea ce eu nu respect?

Poti sa-mi "traduci" ce rost are aceast paragraf? Doar daca vrei, bineinteles.. Ma intreb ce rost are sa insiri cuvinte. In ce fel ma folosesc de ceea ce ai scris?

In fine, iar nu pot sa desprind ideea esentiala pe care vrei sa o comunici.

Credinta este un DAR.
Orice as face eu, pot sa ma dau si peste cap.. daca nu are Dumnezeu mila de mine, credinta nu voi avea. Azi cred ca am ceva, dar daca bunul Dumnezeu isi intoarce fata de la mine din pricina pacatelor mele, ajung mai rau decat cel mai inversunat ateu. Deci sa nu ne mandrim cu ce nu ne apartine. Pentru credinta te rogi, o ceri.. si Dumnezeu se milostiveste spre tine.
NU eu imi intorc la credinta sotul. Cel mult pot sa ma rog pentru el. Si aici se vede cat il iubesc: in cat de mult ma rog pentru el (nu in cat de mult ma culc cu el, fara suparare).
Daca Dumnezeu va vrea, ca pe Lazar il va invia. Nu eu fac lucrurile acestea.

Si toata mila aceea nu-si are rostul. (nu vad unde m-am plans)
Despre iubire: Mie mi-e greu sa ma trezesc inainte de ora 6 pentru rugaciune, dar el se trezeste inainte de 6 ca sa munceasca.. nu pentru el, ci tot pentru familia lui. Ca sa am eu o masina mare argintie cu care ma duc la biserica de cate ori am chef! Eu dau pomana bani, el salveaza vieti.. Deci ar fi o ipocrizie maxima sa pretind eu ca am mai multa iubire decat are el.

Aici ai spus foarte frumos.
Mie imi pare insa rau cand unii forumisti opineaza ca faptele de iubire ale necredinciosilor sunt egale cu zero pentru ca nu sunt facute in numele lui Iisus Hristos...

Frumos ai formulat. Cat despre iubire si darurile ei, crede numai ca sotul tau, asa cum este el, este darul lui Dumnezeu pentru tine pentru ca tu prin el sa te intaresti si sa sporesti in toate cele duhovnicesti la care tii, iar el, necredinciosul, sa afle cale de mantuire a sufletului sau prin tine, sotia lui.
Apostolul familiei. Asa se numeste cel/cea care il aduce in casa sa pe Hristos.

"Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă,.....Luca 10:33

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=10

Cred ca acest tip de " necredinciosi ",precum samarineanul...sint aproapele nostru,pe care trebuie sa-l iubim ca pe noi insine,si sa-l aducem la Hristos ( este mult mai usor,pentru ca deja au ceva bun in ei,o prezenta si o intentie a lui Dumnezeu in ei )...ca sa nu auda cuvintele:

" Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu adună cu Mine risipeşte. " Matei 12:30

Adica ar fi precum copiii,desi au inima buna,si uita cu usurinta relele,si iarta,si sint veseli si comunicativi...cu usurinta pot fi si stricati,daca incap pe miini rele,societati prea liberale,mass-media,anturaje,ecumenisti ( sau pilda cu saminta cea buna cazuta pe pamintul cel bun sau nu,sau alte pilde )

"Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cel ce rămâne întru Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic."

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=15

draga Anna21

In general sint de acord cu tine cam 97.32 %,totusi,capatind putina indrazneala,dupa ultimele tale cuvinte fata de sotul tau ( salveaza vieti omenesti,se scoala dimineata la 6,ti-ar lua si o masina mare argintie si cite or mai fi )...nu ai putea sa-l salti la rangul de samarinean husband ? Nu este posibil ca el sa se incrinceneze cu nevenitul la biserica si din cauza fermitatii tale prea ferme ( barbatesti ) in anumite aspecte sensibile ? Sigur,Dumnezeu doreste sa-l aduca in Biserica,dar prin tine in primul rind...pe linga rugaciune (99.99 % ) mai conteaza si o septica,o tabla,un sah,o luare de brat si plimbarica prin parc,o gingasie,o apropiere,o mingiiere...discutii sincere si relaxate despre orice ( bine ar fi din ce ii place lui....ca sa-l atragi ),poti sa discuti si despre o carte de credinta pe care ai citit-o si sa-i ceri intr-o doara parerea ( dar sa nu te enervezi daca raspunde aiurea,e firesc la inceput ) etc...daca toate acestea le-ai incercat,sorry...ramine rugaciunea,rabdarea si increderea in Dumnezeu dar si in sotul tau,ca odata...nu asa se intimpla si in cazul nostru cu Dumnezeu ?...iar noi le facem pe cele rele in cunostiinta de cauza,si tot ne rabda.

Am scris un ghiveci de toata frumusetea,nu inteleg nimic din el...

PS.Evident ca il aducem pe samarinean la Hristos,daca ne-am adus pe noi mai intii,adica daca-L cunoastem cit de cit din viata noastra ( numai de cite ori ne-a iertat la spovedanii...)

Alt PS:Se spune ca samarineanul cel milostiv ar fi chiar Iisus Hristos Dumnezeu,in acest caz uitati ce am scris mai sus,caci este complet gresit!

Eu nu stiu cum am ajuns la credinta.. atata cata am (adica f putina, de fapt).
Cred ca am un inger pazitor extraordinar si persistent, poate ca pentru vreun lucru bun lucrat de parintii sau bunicii mei etc..
Dar nu prea vad meritul meu.
De aceea mi se pare ca ma intind prea mult sa cred ca pot aduce pe cineva la credinta. Poate ca pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu macar copiii mei vor fi crestini.
Pentru ca vremurile sunt foarte grele.

Dar sotul meu este rezultatul educatiei socialiste ("religia este opiumul popoarelor", "biserica este un sistem de control social" etc..). Un set de idei ne-prelucrate rational (sau prelucrate superficial) adanc inradacinate in mintea lui, care pun in centrul lumii omul (nu pe Dumnezeu).
Si eu ma intreb adesea cate din ideile pe care le detin eu despre lume sunt valide si cate dintre ele (probabil marea majoritate) sunt absorbite inconstient din scoala, societate, massmedia (iar eu nici nu le pun sub semnul intrebarii adevarul).

(PS si un pic off topic: Imi povestea sotul ce i-a marturisit o cunostinta (un om varstnic si f.bogat care pe toate lumesti le are si chiar nimic nu-si mai doreste): "sunt ca o carcasa, sunt gol pe dinauntru". Astfel de marturisiri fac mai mult de o mie de cuvinte ce le-as putea spune eu despre scopul vietii)

Parintele Cleopa spunea:
``Ce spune Sfantul Efrem Sirul ? " Cu omul eretic sa nu vorbesti, in casa sa nu-l primesti, la masa sa nu stai cu dansul, buna ziua sa nu-i dai ". Acestia sunt inaintemergatorii lui Antihrist.``

Anna21 sa iti explic acum acel paragraf al meu. In primul rand era o parere a mea. Eu sustin ca toti suportam consecintele faptelor noastre. Nu e nimeni de vina cand trecem prin greu. un pic cam exigenta aceasta idee, adevarat.
Nu stiu contextul casatoriei tale cu un necredincios. Eu faceam comparatie cu mine. Nu m-as casatori cu un necredincios pentru ca as fii constienta de piedicile care ar aparea intre mine si el. As fi constienta ca nu am avea aceleasi dorinte, aceleasi conceptii, aceleasi idealuri.
Sotul tau salveaza vieti pentru ca asa e meseria lui, si pentru ca are avantaje materiale. (Aceea masina argintie pe care o conduci.) Nu stiu daca e iubire de semeni. Cei necredinciosi nu fac nimic daca nu le aduce o stare de bine lor. (material - servici cu posibilitati de castig mai bun, trupeste - somn cand are chef in loc de biserica de pilda, spiritual - un documentar interesant despre stiu eu ce, in loc de citirea unei carti religioase , etc.).
Eu am fost atee Anna21, si stiu ce trairi si conceptii aveam. Asta in copilarie si pana la 20 ani. Si eu am crescut in comunism cu un tata secretar de partid. In casa noastra nu se vorbea de religie niciodata atunci. Tatal si mama mea nu s-au casatorit religios. Dar vreau sa iti spun ca tatal meu cu cativa ani inainte de moarte l-a cunoscut pe Dumnezeu.
Vezi, tu spui despre credinta ta, ``atata cat am adica foarte putina``. nu e de mirare ca nu poti sa iti faci sotul sa inteleaga. Intai trebuie sa lucrezi cu tine si apoi cu ceilalti. Atunci cand credinta ta e mare, foarte multa nu foarte putina, atunci cu siguranta si sotul tau va intelege prin tine. Ca sa fii apostol in casa ta trebuie sa ai credinta multa.
Credinta nu se rezuma doar la a merge la biserica cu acea masina argintie , a tine post si merge la duhovnic. Credinta insemana mult mai mult. Si asta tine de suflet si de simtiri. trebuie sa simti mult, ca sa crezi mult.

Si acu nu fac referire la tine. O spun la general.
De ce oamenii doar cand au in fata lor o cumpana isi amintesc de Dumnezeu? Pentru ca atunci realizeaza ca doar bunul Dumnezeu e cel ce il salveaza?

Si mai am o intrebare: crezi ca iubirea de semeni a unui om care salveaza vieti in spital e mai mare decat iubirea de semeni a unui om care este portar la spital? Doar pentru ca meseria sa este de medic? Poate portarul iubeste semenii mai mult decat medicul dar nu s-a facut medic din diverse motive: bani de facultate, o capacitate de invatare mai buna, etc.
Eu zic ca masura iubirii semenilor nu este meseria pe care o faci ci este in inima, in suflet si e diferita in functie de plamada lui.
Daca maine medicul ar orbi si nu ar mai putea opera, nu ar mai putea profesa, nu ar mai iubi semenii la fel ca inainte? daca iubeste semenii cu adevarat ii va iubi si cand salveaza vieti la propriu si cand salveaza vieti la figurat. Asa cum poate o poate face portarul.

Referitor la faptele bune fara credinta. Daca un om face fapte bune nu pentru a fi milostiv si a lucra pentru mantuirea sa, ca e necredincios, atunci el face fapte bune din alte considerente. Poate si simpla multumire adusa de omul ajutat il face sa se simta bine el ca om. Si atunci cum se numeste asta?
Incepi sa intelegi cum e cu iubirea de semeni? Este o iubire neconditionata, este o iubire suprema care intruneste in ea toate sentimentele umane bune: respect, dragoste, mila, atasament fara sa astepti nimic in schimb. Care vine dinlauntrul tau, spontan, fara sa iti ceara cineva ajutorul. Il vezi ca sufera si te duci si il ajuti. Fara sa te puna cineva sa faci ceva, ci doar ca asa simti tu. Iubirea de semeni este atunci cand plangi cand vezi ca plange semenul tau, atunci cand suferi cand vezi ca semenul sufera. Iubirea de smeneni este atunci cand esti alaturi de semenul tau oriunde ar fi el si oricand.

Dar de multe ori ateul asteapta mai mult decat simpla multumire.

Pentru Anna21
 

Ce argumente concrete aducem ateilor ca exista Dumnezeu?

http://eph.md/ask/?question=46

Iti recomand sa citesti, dupa putere, Sfanta Scriptura, in mod special Evangheliile si Epistolele Sfantului Pavel.
Acolo gasim toate raspunsurile, caci nimeni nu se naste invatat.
Fie dobandim mare har, prin rugaciune, si vom afla toate, fie cautam in carti si apoi ne punem pe rugaciune.

Pentru subiectul din acest topic, iti recomand:

Sfantul Ioan Gura de Aur, "Cateheze maritale - Omilii la Casatorie", Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2004.

Sfantul Ioan Gura de Aur, "Omilii la Facere", Editura IBMBOR, Bucuresti, 2003-2004.

Eretic nu este acelasi lucru cu necredincios.
Dar, oricum, subtila aluzie. Se inscriu pe o linie a delicatetei generale in tratarea problemelor.

Nici nu stiu de unde sa incep.
Nu stiu daca are rost sa vorbesc despre meritele sotului meu.. ca intr-adevar nu se poate compara cu portarul.
1. Vad ca nu a murit mitul bogatiei medicilor. Eu nu cred ca in ziua de azi vreun student la medicina mai viseaza sa se imbogateasca. Daca vrei cifre.. iti dau pe privat, sa nu iscam noi discutii penibile.

2. Sotul meu necredincios este mai bun decat mine si nu o spun din falsa smerenie sau mai stiu eu ce. E un fapt. Daca are pacatele lui.. alea Dumnezeu i le va socoti, de va vrea.
In tara in care traiesc, medicul este prins intre procesele de malpraxis si politicile sistemului de asigurari sociale, astfel incat are putina libertate in profesarea onesta a meseriei sale. A avea grija de pacienti este de multe ori un act de curaj. Cazuri exista variate, dar pt ca nu necesita multe detalii medicale, ma voi referi doar la situatia in care sotul meu a taiat o gravida in sala de consult (deci nu in sala de operatie, fara sterilizare ca la carte si cu anestezie locala, ceea ce nu s-a mai vazut in acel spital!) pentru a-i salva copilul. Nu pot spune ca l-a felicitat cineva, dimpotriva., daca ceva ar fi mers rau nu mai profesa in ziua de azi. Si sunt multe alte situatii..

Dar bineinteles NU se compara cu iubirea genuina a portarului care in reveria lui SIMTE poate cuprinde intreaga umanitate in dulcele fior al dragostei. Nu este intrecut poate decat de nea Gicuta de la carciuma care si el SIMTE ca iubeste cu patos toata omenirea dupa al doilea pahar.

Ca iubirea si sentimentul sunt esentiale. Te citez: "Credinta insemana mult mai mult. Si asta tine de suflet si de simtiri. trebuie sa simti mult, ca sa crezi mult."


Of, Of, mai,mai..
TE rog DIN SUFLET si DIN INIMA (ca sa fim pe aceeasi lungime de unda cu limbajul), nu-mi mai scrie mesaje!
Considera ca ignorarea mea este o fapta de milostenie, caci cu adevarat ar fi milostenie in situatia de fata.

Sau daca tii neaparat sa scrii, te rog scrie despre ce stii. Alege oameni pe care-i cunosti, din familia ta si scrie despre ei in mod instructiv.

Propun sa scrii despre iubirea de oameni a tatalui tau, de ex.: o analiza comparativa cu coafeza de la frizeria din colt. Ca sa aflam cine si de ce are mai multa iubire, sa invatam despre slujirea aproapelui si alte lucruri de folos sufletesc!

Dar te rog nu ma mai iubi in atatea sfaturi ca nu am timp nici sa ma enervez.




Cu adevarat off topic:
Rabinul se intalneste cu Itzic si-l intreaba de una, alta.. Itzic spune ca-i suparat ca are gastele bolnave si ii mor.
OOO, spune rabinul plin de el, dar da-le orz cu miere.
Dupa cateva zile Itzic vorbeste cu rabinul si se plange ca tot mor gastele.
Asaaa, ia sa le dai tu orz cu rachiu, spune rabinul cu mult calm atotstiutor.
Dupa o saptamana iar se plange Itzic.. mor gastele.
Aaa, dar trebuie sa le dai doar hamei cu lapte, asta-i leacul.
Dupa o vreme iar se vede rabinul cu Itzic si-l intreaba de gaste.
Au murit toate, rabine..
Vai, dar eu mai aveam sfaturi, dar acum nu ai tu gaste!

Anna21, de ce trebuie noi, femeile sa dorim sa ne schimbam barbatii?! De ce nu-i acceptam asa cum sunt, cu bune si rele. Din experienta pot spune ca in momentul in care vrei sa schimbi ceva din mentalitatea lui, el se va opune si mai mult.
Eu am tot "tras" de sotul meu...ba cu frumosul , ba cu forta sa mearga cu mine la biserica. In momentul in care am renuntat sa-l mai tachinez a inceput sa devina mai interesat de cum e la biserica, ca daca ii gasesc Sf. Liturghie in engleza sa inteleaga si el ceva,...
E exact ca faza aia cand cauti ceva si te grabesti si nu gasesti. :D
Cand ii tachinam, le impunem ceva, cei mai multi barbatii se vor vor opune. De fapt, se vor simti ca nu-i iubim, ca-i respingem, ca dorim sa-i schimbam, ca nu-i acceptam, ca nu sunt indeajuns de buni pentru noi.
Cu dragoste multa si cu pasi marunti cred ca lucrurile vor merge mult mai bine in toate casniciile.
Cu "forta" nu merge" sa le "bagam in cap" calea cea dreapta.

Sunt perfect deacord cu ideea ca fiecare sa se duca la duhovnicul lui, pentru ca sfaturile pe care le primim fiecare de la duhovnic, nu sunt universal valabile. Dar stii cum e, nici la medic nu ne ducem, ci la farmacie sau citim pe net despre remedii.

Draga mea, eu nu incerc sa-l schimb in nici un fel. Gandim la fel.
(Dar asta sunt sfatuita asiduu sa fac, aici pe forum.)

Dar acest thread era despre desfranare...

A nu crede in Dumnezeu, deci necredinciosul e ca si un eretic, poate chiar mai rau. Pentru ca il neaga pe Dumnezeu.

Parintele Cleopa spunea:
``Ce spune Sfantul Efrem Sirul ? " Cu omul eretic sa nu vorbesti, in casa sa nu-l primesti, la masa sa nu stai cu dansul, buna ziua sa nu-i dai ". Acestia sunt inaintemergatorii lui Antihrist.``

Nu e de mirare ca iti propune sex in zile de post si nu intelege cand ii spui ca nu e bine. Nici nu are cum. ca e necredincios. Sustii abstinenta cand ai alaturi de tine un necredincios. Imi imaginez discutiile dintre voi doi. Deci iata ganduri diferite, conceptii diferite. Imi pare rau de tine.

Meritele sotului tau aici pe pamant, care il face sa nu se compare cu portarul, nu inseamna nimic in fata judecatii lui Dumnezeu, daca nu exista credinta in Dumnezeu.
Si , atunci cand vorbim de suflet, si de fapte de credinta intru mantuire, altele sunt masurile cu care se masoara, nu meritele profesionale in lumea asta. Nu cate scoli ai , ce functii ai , daca ai procese de malpraxis sau nu, sau ce politici are sistemul de asigurari nu stiu ce tara.
Nu contest meritele unui medic care salveaza vieti omenesti dar spun ca nu meseria de face mai bun decat alti oameni in ceea ce priveste mantuirea. Si ca exista oameni buni , credinciosi si iubitori de semeni si printre cei care nu au zece facultati.
Aluzia cu nea Gicuta si al doilea pahar este cat se poate de josnica. Pentru ca eu nu am vorbit niciodata de Gicuta de la birt si nici nu am spus ca alcoolicul e mai credincios sau mai bun.
In schimb tu spui ca necredinciosul e mai bun decat credinciosul . Si te citez:
``Sotul meu necredincios este mai bun decat mine si nu o spun din falsa smerenie sau mai stiu eu ce. E un fapt.``
Si tine cont ca tu ai spus ca esti putin credincioasa.

Te mai citez: ``iubirea genuina a portarului care in reveria lui SIMTE poate cuprinde intreaga umanitate in dulcele fior al dragostei.``

Deci toti cei care stau cu bisturiul in mana sa scoata copilasi din burtica sunt cu mult mai sus decat ceilalti oameni bietii care au o iubire ingenua , contemplativa fara fapte reale. Totul raportat la credinta. ca despre asta era vorba aici. Hm.
Atunci care este parerea ta despre isihastii nostrii ortodocsi care stau in chilia lor izolata si se roaga pentru toata lumea inclusiv pentru necredinciosi aici incluzand si pe sufletul sotului tau. si acestia au iubiri ingenue?
Ma rogi sa nu iti mai scriu. Vezi tu, aici e liber, fiecare isi spune parerea, asa cum o faci si tu, asa fac si eu.

Daca crezi ca sotul tau se poate mantui si ca va fi judecat mai usor in fata lui Dumnezeu, pentru ca e necredincios, doar pentru ca in aceasta scurta viata aici pe pamant a salvat vieti omenesti, te inseli amarnic. E ca si cum te-ai imbata cu apa rece. E necredincios si nu face nimic in acest sens. si asta spune tot.


Pacatul necredintei asa cum e expus in http://www.sfaturiortodoxe.ro/pacate/credinta.htm

``PĂCATUL NECREDINTEI

Foarte multi oameni, datorită unor mari necazuri pe care le au în viată si lipsei de experientă si practică bisericească, cad în necredintă sau, mai mult, unii chiar ajung la sinucidere. Pentru o persoană care nu crede în existenta lui Dumnezeu, viata nu are sens. Este foarte greu când cineva excelează în această atitudine de respingere a bunătătii divine. Sunt momente si momente în viată. Ispita satanei îi împinge pe unii să nu mai creadă în Dumnezeu. Bine ar fi să se întoarcă, să-i lumineze Dumnezeu si să-si observe păcatul. Bunul Dumnezeu, în orice moment, ca un părinte asteaptă să ne întoarcem si să-i recunoastem paternitatea. Cei care îmbătrânesc în necredintă sunt de compătimit. Credinta este un reazem, un sprijin, o sperantă, un ajutor efectiv pe care-1 simti doar dacă nu-i alterată simtirea, este un sens al vietii noastre pământesti. Ce rost ar mai avea viata noastră, ce rost ar mai avea ratiunea noastră care ne face să fim stăpânitori ai acestei lumi dacă nu credem în Dumnezeu?! Necredinta în Dumnezeu este o autoîntunecare, o autoîndobitocire. Animalul nu are minte, însă omul o are si nu o valorifică cum spune psalmistul David: „Omul, în cinste fiind, n-a priceput si s-a alăturat dobitoaceler celor fără de minte" (Ps. 48, 12). Aceasta este dorinta lui să se asemene animalelor celor care nu au minte. Toată viata trebuie să luptăm cu gândul ce ne vine referitor la necredinta în Dumnezeu si să-l alungăm. La acest păcat al necredintei ajung cei ce nu au o educatie religioasă din copilărie, cei care nu au un exemplu de credintă în familie (părinti necredinciosi sau indiferenti), cei care nu au nici o tangentă cu Tainele Bisericii etc.``

Inca odata imi pare rau de tine.

Departe de mine gandul sa vreau sa te enervez si sa vreau sa iti dau sfaturi. Ti-am mai zis imi spun pararea si atat.

Acum analiza:
subiectii: coafeza din colt si tatal meu , fost profesor catedra de electrotehnica la o facultate, actualmente decedat.
Cazul I: - coafeza nu are studii multe a terminat o scoala profesionala dar este credincioasa, traieste in credinta asa cum a fost invatata in familie si la biserica, a facut fapte bune, este miloasa si buna la suflet, a trait toata viata inchindu-si gandurile si sufletul la Dumnezeu. Isi educa copii in spirit crestin si prin ea sotul ei se sfinteste cum spune Scriptura.
- tatal meu, comunist convins, credea in Dumnezeu, dar asa in interiorul lui, fara sa faca fapte de credinta. Exemplu bun in societate dupa criteriile societatii, dar care doar la sfarsitul vietii, incercat de boala, il cunoaste cu adevarat pe Dumnezeu.

Concluzia: coafeza din colt cu siguranta este cu mult inaintea tatalui meu in calea mantuirii pentru ca a facut mult mai multe decat tatal meu.

Cazul II: coafeza este o femeie buna, miloasa din fire, care nu face nici rau nici bine, sta in banca ei, si isi vede de viata. Uneori hraneste pe cineva cand ii bate in usa si e flamand, dar odata salveaza pe cineva de la moarte intamplator. Dar e necredincioasa. Nu crede in Dumnezeu.

Concluzia: coafeza din colt cu siguranta nu se va mantui pentru ca prima si cea mai importanta dintre porunci este sa iubesti pe Dumnezeu mai presus de orice. Ori ea tocmai acest fapt il neaga. Degeaba faptelele bune, degeaba salvarea omului de la moarte tot necredincioasa ramane. Tatal meu s-a trezit, in al 12-lea ceas ce e drept dar s-a trezit. Si a facut pasi spre mantuirea lui atat cat a mai avut timp in viata sa.

Acum te las pe tine sa analizezi singura in tacere comparativ pe sotul tau necredincios care salveaza vieti cu orice om de oriunde de pe pamantul asta care in schimb e credincios.

Concluziile nu e nevoie sa le mai scrii aici pe forum decat daca doresti sa expui si altora spre a invata despre cum tu singura spui: ``Ca sa aflam cine si de ce are mai multa iubire, sa invatam despre slujirea aproapelui si alte lucruri de folos sufletesc!``

Nu-l schimba draga, lasa-l asa cum e, necredincios. Imi retrag sfaturile. E bine acum? Te simti mai bine?

Avva Antonie.
35.
A spus avva Antonie: cel care bate fierul, mai întâi se gândeşte ce va face, seceră, sabie, secure. Aşa şi noi trebuie să ne gândim, ce virtute vrem să dobândim, ca să nu ne ostenim în zadar.

Vai ce de mesaje!
Scriu unul, primesc patru.

1.Vad ca esti hotarata sa-mi demonstrezi ceva.. (cat de gresita este viata mea, in principal)
Imi propune sex... bla bla..
Ai o imaginatie vivida si neconcordanta cu realitatea.
Nu-ti satisfac apetitul pt telenovele: chiar nu avem discutii in familie.

Dar pentru afirmatiile pe care le faci si care intra la categoria minciuna, barfa, clevetire, ar fi frumos sa oferi scuze.. ca vad ca raspandesti aici minciuni despre situatia mea.


2. Aia cu tatal si coafeza era o aluzie ca sa intelegi cat de grosolan este sa-mi critici de-aiurea sotul despre care nu stii nimic (si nici nu te priveste).
Credeam ca o femeie "frumoasa si desteapta" (dupa cum te-ai autodescris pe alt thread) nu are nevoie sa i se spuna verde in fata.
Dar m-am inselat.

3. nu am spus nimic nici despre mantuirea sotului sau cum va fi judecat etc.. Iar faci presupuneri aiurea.
Tu centrezi, tu sutezi, tu stai in poarta..
(scrie romane, daca ai chef, dar lasa-ma pe mine cu presupunerile si fabulatiile tale.. ca nii nu esti atenta la ce scriu, nici nu intelegi, dar imi tot pui vorbe in gura/minte si astepti sa ma convingi astfel. Este obositor si nu am chef sa raspund la toate fanteziile tale)

(Iubirea isihastilor nu este nimic din iubirea omeneasca. Nici a ta, nici a portarului, nici a coafezei. )

4.. la mesajul ultim mi-ai starnit curiozitatea.
Ce spui acolo, tu-ti cultivi virtutile aici? si ai priceput ca te ostenesti in zadar cu mine? Sau cum?

Dar lasa, nu mai raspunde..

Intrebare
 

Atunci cad unul din cei doi soti este necredincios cei doi traiesc in adulter? Este aceasta o desfranare intre soti?
Preotul cununa in biserica pe un credincios cu un necredincios? Daca nu, si totusi intalnim cazuri de cununati in biserica, inseamna ca necredinciosul a mintit in biserica, la spovendania dinainte si la cununie? Se considera cununia religioasa valida sau tot in adulter traiesc in acest caz?
cine este mai stiutor va rog sa ma lamuriti si pe mine.
Va multumesc
Intrebarea este fara aluzii la cineva anume.

Dobrin7m,
Cred ca ar fi crestineste, mai degraba, sa o lasi in pace pe anna21. Nu despre ea si relatiile ei de familie este vorba aici, si atacul la persoana ei si la viata ei de familie mi se pare inacceptabil.
Aici se duc discutii in general, fiecare isi spune parerea.

Daca chiar vrei un raspuns, exista si situatii, pe care le descrie sf. Pavel, cand doi oameni necredinciosi se casatoresc iar unul devine credincios pe urma. Sf. Pavel il sfatuieste pe cel credincios sa nu isi pararseasca partenerul, caci 'ce stii tu daca nu se va mantui prin tine?'
Iar daca doi oameni, unul credincios iar altul necredincios (dar botezat), se casatoresc, preotul poate savarsi taina. Sigur, cel necredincios nu se spovedeste.

Eu nu am facut aluzie la ana21.
Am spus clar in finalul postului meu ca nu fac aluzii la cineva anume.
Era o intrebare generala. si atat. Chiar imi puneam aceasta intrebare.
Am vazut in societate foarte multe cazuri de casatorii intre un credincios cu un necredincios si vroiam sa stiu daca preotul cununa sau nu in biserica pe cei doi.
Eu chiar am un caz in familie cu un nepot care vrea sa se casatoreasca.
Atat.

Eu nu am atacat pe ana21, cum va exprimati: atac la persoana. Daca cititi in acest thread, eu mi-am spus parerea in general despre desfranarea intre soti si s-a simtit brusc lezata Ana21 fara sa fi stiut de existenta ei pe acest thread. Postul meu este nr. 68 la pag. 7.

Iar in legatura cu raspunsul dvs la intrebarea mea: mai am o nelamurire. Imi spuneti ca da, preotul cununa daca a fost botezat. Dar cel necredincios prin negarea lui Dumnezeu, nu e necesar, o intoarcere inapoi la biserica, pentru a participa la taina nuntii? Participa la o taina in care nu crede iar preotul o savarseste? Eram curioasa care e pozitia preotului in acest context si cum e bine din punct de vedere teologic sa procedeze cei doi.
Daca stiu un raspuns exact si corect la intrebarea mea atunci pot sfatui si eu nepotul meu.

Internetul este un mediu periculos, noi putem spune lucruri generale dar de citit nu se stie intotdeauna cine le citeste si cum le intelege. Sigur, este valabil pentru toata lumea.

Nu stiu daca sunt eu in masura spun ce ar trebui sa se faca si ce nu intr-o asemenea situatie, mai ales ca nu ii cunosc.

Pot spune ce stiu in general: ca preotii cununa si oameni botezati dar necredinciosi sau nu prea, amandoi. Dupa parerea mea ar trebui ca preotul sa le faca o cateheza, iar cei doi sa accepte sa afle ce inseamna casatoria crestina si la ce se angajeaza. Cum vor trai ei pe urma este altceva. Dar daca vor sa primeasca aceasta taina macat sa fie informati. Si cred ca daca din discutiile cu pretul reiese ca vroiau sa se casatoreasca numai pentru sarbatoare si rochia de mireasa, este mai bine sa se casatoreasca doar civil. Dar daca este in ei cat de cat dorinta de a primi o taina, credinta ca ea inseamna ceva, cred ca nu ar trebui sa fie refuzati.

Cred ca este vorba aici de o atitudine pastorala: preotul isi spune ca este mai bine ca cei doi sa fie casatoriti decat sa nu fie, chiar daca nu prea cred si nu merg la biserica de obicei, ca taina lucreaza si in ascuns.

Daca unul este credincios si celalalt nu eu nu am auzit ca vreun preot sa refuze din principiu sa slujeasca nunta.
Si bineinteles, taina savarsita este valabila.

Sigur, ne putem intreba daca este bine pentru un om credincios sa isi aleaga ca tovaras de viata unul necredincios. Cazul ideal este ca atunci cand vrem sa infiintam o familie crestina sa ne casatorim cu cineva care ne impartaseste credinta. Dar traim in lumea asta si viata ne surprinde uneori. Daca intalnim in calea noastra pe cineva cu care impartasim multe lucruri si convingeri de viata, o atitudine morala comuna, dar celalalt nu este credincios... Daca dragostea si respectul reciproc sunt mari... Cred ca si aici se aplica cuvintele sfantului Pavel despre cel credincios care poate il va mantui pe cel necredincios.

Pe vremea comunistilor majoritatea celor care se casatoreau la biserica nu erau crestini practicanti ,doar ca nu il negam pe Dumnezeu.
Nu se stia de spovedanie inainte de casatorie.
Casatoria era valida chiar si in aceste conditii.

si oricum..nebanuite sunt caile Domnului!!!!

Desigur că validitatea căsătoriei nu este condiţionată de existenţa sau nu a spovezii de dinainte. Dar, fiind Taină pentru Vii, mai mare folos spiritual are acela care se căsătoreşte după ce mai întâi se spovedeşte şi Domnul îi iartă păcatele.

Iata cum un sot isi mantuieste toata casa lui prin intoarcerea lui la starea de bine:

5. Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân.
6. Şi a coborât degrabă şi L-a primit, bucurându-se.
7. Şi văzând, toţi murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos.
8. Iar Zaheu, stând, a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit.
9. Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam.

Ma simt obligata sa explic .. ca vad ca ai mai deschis un thread din seria "lauda-ma-voi, Doamne".
Ca altfel nu ti-as fi explicat, dar vad ca dai inainte cu crestinul-bun si necredinciosul rau.

Tu nu reusesti sa vezi ca NU TOTI CRESTINII SE VOR MANTUI, ci doar cei ce lucreaza poruncile dumnezeiesti. Deci cei care s-au lepadat de sine, care-L iubesc pe Dumnezeu decat se iubesc pe ei, care s-au despatimit (ca asta este lepadarea de sine) etc.
Altfel, vai noua!

Eu repet: cunosc Multi necredinciosi mai buni decat mine, nu doar sotul meu.

Stiu necredinciosi care au infiat copii (chiar handicapati), stiu necredinciosi care si-au riscat cariera, situatia familiala si chiar familia pentru a spune adevarul (pt a da in vileag minciuna, coruptia etc.)

Si daca asta par in afara posibilitatii omului de rand.. uite o femeie necrestina din zona unde locuiesc eu traieste din ajutor social dar cumpara mancare saracilor. Ba mai mult, anul trecut cand era iarna si-a scot plapuma din casa si s-a dus sa inveleasca un cersetor.

deci daca astea sunt faptele necredinciosilor care NU se mantuiesc... care sunt faptele crestinilor?
Daca asta fac cei care NU au talanti... tu crezi ca cei care au primit talantii (sfintele taine) si nu fac cel putin ce face un necredincios.. se vor mantui??

De ce copilul "uitat" inr-un spital este infiat de un protestant si nu de un ortodox? De ce cand bunica mea nu putea merge veneau la ea baptistii sa o ajute? ii carau apa, taiau lemne etc.. unde erau ortodocsii? etc.

Deci daca tu te simti buna... bravo tie!
Eu nu ma simt buna!
Multi talanti am primit, dar nu am facut cat fac cei necredinciosi!
Chiar poruncile de baza: postul, rugaciunea, milostenia.. abia le fac. Eu nu sunt in stare sa postesc cum se cuvine (cu o masa pe zi), nu ma rog cu ravna (ci rugaciunile mele sunt o continua lupta) etc..

Si cand altii fac lucruri bune, necredinciosi fiind, cred ca ar trebui sa ne SMERIM! Nu sa strambam din nas ca noi suntem ortodocsi si avem adevarul de partea noastra.. ca dupa cuvintele noastre vom fi judecati.

(Sincer, eu nu inteleg cum nu va ingroziti de judecata la care vom fi pusi in fata cu faptele altora care nu au trait in adevar si nu au avut ajutor datator de har al Sfintelor Taine)

Fapt divers: ultima data cand am fost la biserica in Romania, o femeie batrana isi tara picioarele sa ajunga la un scaun pliant. Acolo a cerut voie alteia (care statea in picioare si se ruga) sa o lase sa stea pe scaun. "Nuuuu! Este scaunul meu. L-am adus de acasa! Cum sa va asezati pe el cand eu l-am adus de acasa?" Cam asta este milostenia! Crezi ca acea femeie nu stia invatatura de credinta ortodoxa? Dar iata ca a fost incapabila sa vada ca avea ocazia sa faca o mica jertfa pentru Hristos. In biserica si in timpul rugaciunii.
Dar ne culcam pe o ureche ca ne mantuim.

Pai ortodocsii erau pe-un forum dezbatand cum sa introduca obligativitatea scrierii cu diacritice, ca altfel nu se mai poate.
Ne-am rezolvat practic mantuirea, acum ne opintim in diacritice! :22:

Pentru Anna21
 

Am cautat aceasta postare, desi eu uitasem discutia asta, pentru adevar.
Scrie aici cumva de tine ceva?
Acesta este postul la care te-ai simtit lezata si de la care ai pornit sa ma ataci in stilul tau agresiv.
Aici se vede ca nu am gresit cu nimic fata de tine, nu am avut nimic cu familia ta, postarea e la general, fara sa nominalizez pe nimeni.
Ai folosit aceasta discutie acuzandu-ma acum dupa atatea luni ca ti-am analizat familia si mai stiu eu ce pe threadul `sa ramanem ortocosi`. Fireste acum te inteleg, atunci erai foarte surescitata pentru ca foarte multi useri nu erau de acord cu tine si ai gasit de cuviinta sa te razbuni pe mine pentru a te racori.
Dumnezeu sa iti ajute! sper sa reusesti sa uiti si clipele mai proaste din viata ta

Nu astept sa imi dea nimeni dreptate . Sper din toata inima sa inveti si tu Anna21 ceva din toate acestea. Eu cu siguranta am invatat si pentru asta ii multumesc Domnului

Gresit
 

Nu, nu la aceasta postare m-am referit. Si unde am folosit-o??? Nu mai minti.


Alte postari... Mai cauta.


Intamplator, retin destul din ce citesc.
Cand ai fata necredincioasa nu ti se pare jenant sa spui altuia ca vai, nu as sta cu sot necredincios, acum platesti pt ca ai luat sot necredincios etc..
Cand ai fost ani intregi atee, nu ti se pare grosolan sa afirmi ca ei trebuie evitati?


Nu mai spera sa invat eu ceva.
Ai pe cine invata.

Sa-ti fie dupa inima ta!

Draga Anna21, eu am spus mai sus ca ai folosit aceasta discutie, nu aceasta postare. Deci nu mint. Vreau sa iti spun ceva despre mine. Am invatat sa nu mint. Si de aceea vorba mea e dura de multe ori, pentru ca spun adevarul . Am invatat ti-am mai zis de la Iisus ca da sa fie da si nu sa fie nu.

Iar aceasta postare este prima de pe acest thread a mea, la care tu te-ai sesizat. Am pus-o ca sa se vada toata discutia noastra. Tot, de la inceput. Daca citesti de la aceasta postare , ai sa gasesti toata discutia la care faci tu referire. Alta, sa ma ierte Bunul Dumnezeu dar nu imi amintesc, mai ales referitor la tine si familia ta.
Eu chiar nu am avut nimic cu tine, habar nu aveam cine esti, ce sot ai, unde traiesti, tu in supararea ta ai inceput sa dai detalii aici. Nici acum nu am nimic cu tine. Ai vazut ca nu ti-am adresat nici un cuvant. Ai sarit sa ma ataci pentru Doriana. Eu inteleg ca ti-e prietena. treaba voastra. Mi-e mie prieten adevarul si credinta.
Vezi tu, Iisus Hristos a venit pentru pacatosi in lume. Acum , necredincioasa nu eram. ca ,am fost botezata de mica ortodoxa, ca am devenit cum am devenit pe parcurs datorita societatii, a familiei si a mea asta este. Important este ca l-am gasit pe Dumnezeu si pe Iisus Hristos. Cred ca sunt totusi un exemplu pentru atei asa pacatoasa cum sunt.
Pentru ca eu a trebuit sa traiesc iadul ca sa il cunosc pe Iisus. Sa vad diavolul la fata.
In fine, nu conteaza ca tu consideri ca nu ai de invatat nimic de la mine. Chiar nu conteaza, ca cine sunt eu de fapt.

Eu cred ca de fapt toti invatam unii de la altii. Si din bune si din rele invatam , fireste daca vrem.
Domnul sa fie cu tine mereu!

...ai vazut diavolul la fata?

Ps. Doriana nu-mi e prietena. Nu stiu daca am avut vreodata schimb de replici.
(asta spun ca sa nu alimentez ganduri despre lucruri ascunse, barfe etc. Si nici horatiu nu-mi e prieten)

Acest mesaj NU ESTE PENTRU dobrin7m
 

Vorbesc in general. Daca este o persoana care se va simti mai tare ca restul, nu e vina mea.( ca sa fiu in ton cu "trendul" , nu cu threadul)
EU VORBESC IN GENERAL, fara a face trimitere catre cineva anume:

-este foarte urat, lipsit de elementara buna crestere si de minumul de bun simt, ca atunci cand o persoana isi deschide sufletul in privat sau in public si povesteste momente/ganduri/etape din propria viata, sa inceapa cineva sa intre cu bocancii plini de tină(noroi) in intimitatea persoanei respective, dand cu presupusul si emitand diverse speculatii pe teme imaginare. Este rusinos si denota lipsa de conduita morala, sa ataci pe cineva la acest mod, fara sa realizezi o secunda macar ce poti provoca cu aceste afirmatii bolnavicioase.

Atata timp cat Sfanta Scriptura, spune ca "femeia credincioasa mantuieste pe barbatul necredincios", cum isi mai pot permite unii si altii, sa condamne tocmai femeia care are atata iubire in ea, de va mantui si pe barbatul de langa ea????

E deranjanta atata instigare la ura din unele postari!!!

te rog frumos nu mai fabula
 

Ti se pare ca eu caut sa atrag admiratia/acordul userilor? Vreodata?

Ti se pare tie ca eu eram suparat pe acest thread? (pana am dat de tine, adica)
Discutia era despre pastrarea postului cand ai sot necredincios!

Si-mi aduc aminte ca ai inceput sa-mi defaimezi sotul pe care nu-l cunosti..Care este un om minunat, desi este ateu.

Ce este mai rau, un ateu onest sau un credincios care ia scrierile sfinte ca acoperamant al mandriei si poate a altor pacate?

Voi aveti habar ca-mi sterg istoricul pe computer ca sa nu ajunga sotul sa citeasca ce se scrie aici? Ca nu ar mai pune piciorul in biserica vreodata.
Si am in vedere EXACT formulari ca cele la care se refera Melissa.

Acum de bine de rau, a venit macar la sarbatori mari la biserica.
Dar daca ajunge sa citeasca postari..excesive.. pai l-am pierdut!

Invatatura ortodoxa se da cu mare, mare delicatete!
Daca chiar ai iubire de cel de langa tine.
Nu spui orice lucru oricui, ci doar potrivit starii in care se afla.

Am avut bucuria sa cunosc si eu monahi.. unii au venit chiar in America sa vorbeasca. Si biserica era plina de femei cu capul descoperit, fardate, parfumate etc...
Si parintele Irineu Curtescu, pe care am avut bucuria sa-l ascult a laudat indelung oamenii pentru prezenta lor la Sf. Liturghie.. Si ne-a vorbit de-ti venea sa lasi totul si sa nu te mai departezi de el.. cu atata dragoste a vorbit! Nu a cautat pacatul celui din fata! Si nici nu s-a impaunat cu ortodoxia. Ortodoxia este un DAR, nu este un merit personal!

Asta as vrea sa intalneasca si sotul meu ateu.. de aceea acum mai mult il protejez de falsa evlavie a altora decat sa-l fotez sa ma urmeze.

Imi permit sa aduc aici un fragment din postarea unui coleg de pe alt thread, care aduce lamuriri asupra acestui aspect:

@ anna21, sa-ti traiasca sotul si sa va bucurati toata viata unul de altul si impreuna,sa va bucurati de copiii cu care V-A BINECUVANTAT bunul Dumnezeu!:53:

Doamne, Doamne ca sucarite mai sunteti....
Lasati nu va mai enervati pentru toate prostiile. Ce nu va place nu cititi ce atata tura-vura.
Astea-s necazuri???? NO!!! Nici vorba!!!
Hai pupati-va una pe cealalta...virtual

Nu-i vb ca esti sucarit sau nu...
Chiar si in spatiul virtual exista niste reguli ale manierelor,ca sa nu mai vb ca acest forum este unul CRESTIN,daca intelegeti ce vreau sa spun...

Faptul de a da sfaturi fara sa-ti fie cerute este un subiect...altul este de a judeca situatia,starea spirituala,familia,precum si persoane pe care nu le-ai vazut niciodata...un alt subiect:atacarea unor useri care au bunavointa sa vb deschis despre situatiile lor,dandu-se ca exemplu personal...

Concluzia mea este ca s-a denaturat foarte mult esenta acestui thread(cum se intampla ades),subiectul fiind"desfranarea intre soti";ca altii au alte probleme,intrebari si curiozitati personale,acestea pot fi domolite in discutii private,daca relatia dintre useri o permite...

Imi pare penibil sa arunci gunoi in fata unui necunoscut,lamentandu-te pt ce fel de viata duce,oare in existenta si familia ta toate sunt asezate si perfecte,ca te plictisesti de prea mult bine si te apuci sa-i ordonezi pe altii?ai terminat cu tine si acum ii pui pe altii pe un fagas"normal"?

Si pt alte nelamuriri,sub genericul"necredincios"se afla starea multor persoane din Romania,care au fost botezate in BO la nastere,deci sunt ortodoxi by default fara a fi PRACTICANTI!Oare un astfel de"credincios"numai cu botezul este mai presus de un"necredincios"din alta regie,sau de un ateu?Cam care ar fi deosebirea neta?

Cei care stau frumusel,de dupa deal nu ar strica sa mai iasa,sa mai calatoreasca...sa mai cunoasca si alte natii,popoare,indivizi,persoane...Ideea asta ca nu-i nimeni ca romanii ortodoxi,ma omoara...eu ca persoana,ma straduiesc sa fiu buna,ma straduiesc sa fac atatea lucruri bune iar altii pe care i-am intalnit,sunt mult mai buni ca mine- fara a se corecta prin religie(sau in tot cazul prin cea ortodoxa).
Nu am crezut sa intalnesc atatia oameni care sa fi facut voluntariat pt orfelinatele din Romania;intru in dialog cu oameni care imi spun cu bucurie ca au fost in Romania,la orfelinate,adaposturi de animale,azile de batrani...ma minunez dar ma si intristez:ce am facut eu din toate astea?