Desi textul biblic este clar, vad ca nu intelegeti absolut nimic din ce scrie. Dar faceti asta ca sa aduceti argumente total aberante. Deci :
Domnul Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului, dar daca pacatosul nu se intoarce la Dumnezeu renuntand la pacat, il va omori. Asta sa va fie clar, doamna. Adam si Eva au pacatuit si au fost omorati, dar daca vreti eufemistic vorbind, Dumnezeu a retras Spiritul Sau, dar au murit, in definitiv, nu?
Nu spune Pavel ca unele vase au fost facute pentru cinste si altele pentru manie? Ce ne mai invartim dupa deget? Dumnezeu ii cheama pe toti la pocainta si Si-ar dori ca toti sa Il aleaga pe Iisus, dar multi nu vor merge pe calea cea stramta, alegand pacatul. Pe acestia Domnul ii va pedepsi cu moartea a 2-a cea eterna. Ce nu e clar?

Poti gasi o explicatie biblica in Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel:

4:8-11: ,,În toate pătimind necaz, dar nefiind striviţi; lipsiţi fiind, dar nu deznădăjduiţi;Prigoniţi fiind, dar nu părăsiţi; doborâţi, dar nu nimiciţi; Purtând totdeauna în trup omorârea lui Iisus, pentru ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru.Căci pururea noi cei vii suntem daţi spre moarte pentru Iisus, ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru cel muritor."

4:17-18: ,,Căci necazul nostru de acum, uşor şi trecător, ne aduce nouă, mai presus de orice măsură, slavă veşnică covârşitoare, Neprivind noi la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd, fiindcă cele ce se văd sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veşnice."

salut,sephiroth
 

1.dumnezeu v-a distruge definitiv raul atunci cand o sa considere de cuviinta.raul nu aduce beneficii, dar daca e sa salvezi inca un credincios,oare nu ai mai astepta putin?
2.cred ca dumnezeu nu sacrifica nici un om credincios ptr.a distruge raul.
tot ce este necesar ptr.mantuirea omului,dumnezeu a descoperit in biblie prin vocea cea mai autorizata:iisus hristos.plata pacatului este moartea,cui nu-i place acest lucru, poate sa negocieze un picut cu dumnezeu:71:

Nu mi-e clar cu ce scop cauţi la disperare să-L faci pe Dumnezeu ucigaş de oameni. Probabil că ai o doză de lipsă de respect faţă de El care-ţi dă mereu ghes să-l întărâţi cu superbia ta. Înţelege o dată că Dumnezeu nu omoară pe nimeni. Toţi oamenii mor de la sine, pentru că natura lor e muritoare, ei singuri şi-au ales-o la puţină vreme după facerea lumii şi acum trebuie să tragă de ea. Păcătosul, ce-i drept, dacă nu renunţă la păcat, poate eventual să moară ceva mai repede. Un beţivan face repede ciroză şi moare la 30 de ani, dar nu-L face tu vinovat pe Dumnezeu de butoaiele de vin băute cu poftă de acel beţivan. Un puşti ia o supradoză de droguri şi moare la 18 ani, dar nu-L face tu pe Dumnezeu responsabil că nu i-a dat peste mână puştiului. Un desfrânat face sifilis sau SIDA şi moare prematur, dar nu-L face tu responsabil pe Dumnezeu că nu i-a făcut cu sila educaţie sexuală desfrânatului. Un descreierat apasă nebuneşte pe pedala de acceleraţie şi moare în accident de automobil, dar nu-l face tu responsabil pe Dumnezeu de performanţele excesiv de ridicate ale automobilului, aflate în totală discordanţă cu setea de viteză a şoferului. Ş.a.m.d. Fiecare e liber să facă orice vrea şi e singurul responsabil de faptele sale, care-l duc la moarte sau îl ţin în viaţă.


Nu-i adevărat, doamnă meduză. Dumnezeu nu le-a retras nimic, în afară de dreptul de a mai sta în grădina Edenului. Adam şi Eva au mai trăit bine mersi ani îndelungaţi până la adânci bătrâneţe, o viaţă mult, mult, mult mai lungă decât poţi spera matale să trăieşti în cele mai frumoase reverii pe care le ţi poţi construi. După ce au îmbătrânit, au murit de moarte bună, adică de bătrâneţi fericite. Nu au fost omorâţi de Dumnezeu, aşa cum pretinzi matele, nu ştiu cine ţi-a băgat prostia asta în cap. Dimpotrivă, Dumnezeu le-a dăruit din nou, prin Fiul Său Iisus Hristos, dreptul la viaţă pe care şi-l pierduseră singuri din curiozitate şi din prostie.

Vad ca putin va pasa de ce scrie in Biblie si de ce zic preotii ortodocsi.

Deuteronom 32:39 Să ştiţi, dar, că Eu sunt Dumnezeu şi că nu este alt dumnezeu afară de Mine; Eu dau viaţă şi Eu omor, Eu rănesc şi Eu tămăduiesc, şi nimeni nu poate scoate pe cineva din mâna Mea.
1Samuel 2:6 Domnul omoară şi învie, El coboară în Locuinţa morţilor şi El scoate de acolo.

probabil faceti parte dintr-o secta religioasa.

Vechiul Testament se raportează constant la Legea cea veche, legea lui Moise, dar creştinii ar trebui să se raporteze constant la Legea cea nouă, legea harului, Legea lui Hristos, iar Hristos este Izvorul vieţii.


Atunci, de ce te raportezi cu îndârjire exclusiv la Legea cea Veche? Faci parte dintr-o sectă religioasă, iudaizantă? Dacă vrei totuşi să respecţi Legea lui Moise, explicitată în mod repetat în Deuteronom, apoi trebuie să o respecţi pe toată, până la ultima virgulă, nu doar pe alese:

“Pentru că cine va păzi toată legea, dar va greşi într-o singură poruncă, s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile.”(Iacov 2,10)

Legea cea veche te îndeamnă să-ţi circumcizi copiii, şi atunci, de ce să n-o faci? Căci poţi să te îndreptăţeşti şi cu Modelul care este Hristos, şi care a primit circumcizia în trup.

Legea cea veche te îndeamnă să-ţi faci singură dreptate: ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte, dar Legea cea nouă te îndeamnă să întorci şi celălalt obraz atunci când eşti pălmuit.

Legea cea veche te îndeamnă să respecţi sâmbăta şi te anunţă ca dacă n-o respecţi vei muri; dar Legea cea nouă te îndeamnă să cinsteşti ziua învierii, iar dacă n-o respecţi nu vei muri, dar nici nume de creştin nu vei avea.

Legea cea veche este aducătoare de moarte peste cei care o încalcă: “Călcând cineva Legea lui Moise, e ucis fără de milă, pe cuvântul a doi sau trei martori” (Evrei 10,28), dar Legea cea nouă a lui Hristos este legea iertării:

“Şi stăruind să-L întrebe, El S-a ridicat şi le-a zis: Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra ei.”( Ioan 8,7)

Legea cea veche te învaţă că Dumnezeu îţi va pedepsi copiii şi nepoţii până la al patrulea neam atunci când Îi vei greşi:

“Să nu te închini lor, nici să le slujeşti, că Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam” (Ieşirea, 20,5)

Dar proorocii anunţă o altă lege, Legea lui Mesia, un legământ nou în care copiii nu vor mai fi "pedepsiţi de Dumnezeu" pentru păcatele părinţilor, şi în care nu Domnul va pedepsi, ci fiecare se pedepseşte pe sine prin faptele sale, căci “fiecare va muri pentru fărădelegea sa”:

“Iată vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda legământ nou. […] În zilele acelea nu vor mai zice: "Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii".
Ci fiecare va muri pentru fărădelegea sa; cine va mânca aguridă, aceluia i se vor strepezi dinţii.” (Ieremia 31;29-30)

Iată că au venit şi acele zile, dar unii tot se mai întorc la zilele umbrite ale trecutului, ca şi când Hristos n-ar fi venit şi pentru ei pe pământ.

VT se raporteaza la acelasi Dumnezeu ca si NT.
de ce incerci sa separi cele doua Legi, cele doua testamente?
ele sunt ca un film, cu partea 1 si partea a 2a.

Tu ai pus intrebarea asta in acest topic:
Poate fi Dumnezeu autorul direct al bolii si al suferintei omului?

iar ei ti-au raspuns cu citate din scriptura (VT SI NT) scotsman si medusa ca da...El dumnezeul creator poata sa faca ce vrea El, dar absolut orice, pentru ca el este creatorul iar noi suntem faptura, sau am uitat de potop...

DA de POTOP cand Domnul a zis, asa a fost si au murit toti, la "Cuvantul" lui Dumnezeu a inceput potopul, si ia luat pe toti, afara de cei care erau in arca lui Noe.

Dar uite ce spune Iisus in zilele de pe urma:Luca cap 17:

"26. Şi precum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în zilele Fiului Omului:
27. Mâncau, beau, se însurau, se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie şi a venit potopul şi i-a nimicit pe toţi.
28. Tot aşa precum a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, şi zideau,
29. Iar în ziua în care a ieşit Lot din Sodoma a plouat din cer foc şi pucioasă şi i-a nimicit pe toţi,
30. La fel va fi în ziua în care se va arăta Fiul Omului.
31. În ziua aceea, cel care va fi pe acoperişul casei, şi lucrurile lui în casă, să nu se coboare ca să le ia; de asemenea, cel ce va fi în ţarină să nu se întoarcă înapoi.
32. Aduceţi-vă aminte de femeia lui Lot.
33. Cine va căuta să-şi scape sufletul, îl va pierde; iar cine îl va pierde, acela îl va dobândi.
34. Zic vouă: În noaptea aceea vor fi doi într-un pat; unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat.
35. Două vor măcina împreună; una va fi luată şi alta va fi lăsată.
36. Doi vor fi în ogor; unul se va lua altul se va lăsa.
37. Şi răspunzând, ucenicii I-au zis: Unde, Doamne? Iar El le-a zis: Unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii. "

Nu stim exact cine si cum omoara,Dumnezeu sau un personaj numit moartea .
Stim doar ca moartea e de temut numai datorita pacatului.Caci cine a facut binele,nu are de ce sa se teama de moarte,nici cea naturala nici cea accidentala.
Deci sa nu mai cautam la cele ce nu le stim,cine omaoara,cine ispiteste,cine aduce bolile,ci sa cautam la cele ce le stim :ca cine crede in Domnul in veac nu va vedea moartea.
Cea fizica o vom vedea toti,dar mai importanta este moartea spirituala ,de aceea sa ne temem cu adevarat

Si cine poate spune ca face "binele" ?Dumnezeu sa ne ierte si sa aiba mila de noi!

bine reformulez:cine face binele nu se teme de moarte.Pentru ca isi pune cu totul nadejdea in judecata lui Dumnezeu,si in mila Sa. Binele de care vorbesc nu e neaparat ce fapte bune ai facut,ci si cata smerenie,rugaciune,si recunoastere a pacatelor ai avut.
Smerenia atrage dupa ea,increderea in Dumnezeu,si deci si increderea in Judecata sa,si ca aceea va fi dreapta. Si rugaciunea atrage dupa sine speranta ca Dumnezeu va avea mila de pacatele noastre,si deci inseamna curaj in fata mortii.
Iar faptele de milostenie atrag in sufletul nostru dragostea,ori stim ca dragostea e eterna,si e mai presus decat credinta si nadejdea si nu va avea moarte

Eu mai cred ca e foarte important cum ne judecam noi intre noi aici,pentru ca asa cum te judec eu pe tine [e doar un exemplu] asa ma va judeca si pe mine Dumnezeu.Masura cu care masuram,va deveni masura cu care ni se va masura.Sa avem grija deci cum judecam oamenii din jurul nostru,ce bine ar fi daca n-am uita nici o secunda sa traim ca si cum maine am murii...

Am auzit-o si pe asta , moartea este un "personaj"

Moartea este REZULTATUL despartirii omului de DUMNEZEU, caci Dumnezeu este calea, adevarul si VIATA, iar cine se desparte de VIATA, afla ce...pai moartea,
caci definitia mortii este: SFARSITUL VIETII.

Adam cand s-a despartit de Dumnezeu a inceput sa moara, deci oricine nu se uneste cu Dumnezeu este in "conditia" de moarte, caci de la Adam omul a tot murit...

eu cred ca a scris personaj uitand sa puna ghilimelele ca sa nu se interpreteze...dar noi nu o sa interpretam nimic ,pentru ca scopul nostru aici nu e sa cautam ghilimele,nu-i asa?

Scopul este sa gasim un cuvant ziditor, cautand prin atatea mesaje sa gasim unul tainic, iar cand l-am gasit cu intelepciune sa citim printre randurii.

Foarte adevarat,deci nu ne mai impiedicam in..."personaje"...

Aveti dreptate,asa consider si eu moartea:starea de despartire fata de Dzeu.
Daca am numito personaj,mea culpa, a fost o metafora.
Dar chiar asta era sensul mesajului meu, ca habar nu am ce e moartea de fapt,si ca tot ce conteaza este de fapt viata,si mai mult : viata vesnica.
Chiar si dv,moartea ati definit-o ca opusa a vietii.
Multumesc arriel ca ai citit printre randuri,si nu te-ai impiedicat de metafora mea

Epistola a doua către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel
Capitolul 5

"1. Căci ştim că, dacă acest cort, locuinţa noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veşnică, în ceruri.

2. Căci de aceea şi suspinăm, în acest trup, dorind să ne îmbrăcăm cu locuinţa noastră cea din cer,

3. Dacă totuşi vom fi găsiţi îmbrăcaţi, iar nu goi.

4. Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm îngreuiaţi, de vreme ce dorim să nu ne scoatem haina noastră, ci
să ne îmbrăcăm cu cealaltă pe deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghiţit de viaţă.

5. Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Care ne-a dat nouă arvuna Duhului.

Adica noi, nu vrem ca aceasta haina , cort, sau trup sa fie scoasa, adica sa nu o avem, deci impicit sa murim caci asta se intampla cand o scoti , ci peste aceasta sa ne imbracam cu cealalta pe deasupra, adica cu haina spirituala a duhului sfant, si astfel moartea cea a trupului va fii biruita prin viata, adica prin duhul sfant, si astfel omul nu va mai murii pe pamant, asa cum si Adam la inceput nu murea, iata taina mantuiirii pe care o releva Pavel

Care moarte?de ce a murit Adam abia dupa 900 de ani de la alungarea din Eden?

Evreii au confirmat ca in cazul lui Adam , 900 au fost luni nu ani adica cam 75 de ani de-ai nostrii.

Oricum zilele lunile anii in Biblie sunt varza. In unele cazuri sunt ceea ce sunt, in alte parti sunt traduceri si interpretari aiurea.

Nu este posibil sub nici o forma sa BATI legile restrictive ale existentei pe pamint!
Esste hilar!

Asta este prea de tot,ce dovezi sunt in favoarea celor spuse de tine,sa confunzi ani cu luni,inca in Bibile.E ca si cum as intreba :Cate animale a luat Moise cu el pe Arca?

Eu am dovezi cu carul: miile de generatii de miliarde de oameni care ( fi atent aici) NU AU PUTUT sa repete acei 900 de ani nici macar sa se apropie de asa "performanta" si MAI MULT; pina nu demult (100-200 de ani) fff putini treceau de 40 de ani!...ia acum spune-ne tu ca din cauza pacatoseniei nu mai traieste omul 900 de ani:))))

In schimb tu IOC dovezi ca asa ceva ar fi pe DEPARTE adevarat! Ai vre-un schelet ceva? cea mai mica dovada chiar si nedocumentata?:)

Noe?...alta metafora!

Pai nu numai Adam a depasit 900,ci foarte multi generatia lui Noe,a lui Avraam ,Iacob etc.Si in functie de acestea s-a calculat aproximativa varsta a omenirii,in functie de cat au trait ei.Cum iti explici multimea de urmasi ai acestora,ei puteau fi fertili pe 100 de ani,eu nu exlud si solutia ta,dar nu admit asemenea confuzii in Bibile,as argumenta mai mult dar nu sunt un mare cunoscator al VT.

nu se admit confuzii in Biblie? dar sunt cu gramada.
poate nu sunt confuzii, dar crestinii prefera sa le interpreteze ca pe niste confuzii, sau ca simboluri.
un singur exemplu: zilele facerii au devenit sute de milioane sau chiar miliarde de ani ... asta ca sa se potriveasca cu dovezile geologice ;)

De acord cu tine.Ziua a devenit milion de ani si invers. Si sunt o gramada de cazuri,mai ales in Geneza. De ce? Pt ca se incearca punerea de acord a stiintei cu Biblia.Ori sunt lucruri diferite
Stiinta este ce descopera ,vede ,observa omul.Biblia este ce anume considera Dumnezeu sa spuna omului,ce e necesar sa stie el. Deci cele doua au autori diferiti.
Cert e ca nimeni nu a fost de fata,ci doar Dumnezeu,daca credem in El,a fost acolo.
Asa ca eu merg cu nonsalanta inainte cu ambele tipuri de explicatii,necautand sa le pun de acord

E doar o posibilă interpretare și într-adevăr, au existat și există teologi care o susțin, interpretare care nu reprezintă, însă, poziția oficială a Bisericii Ortodoxe:

http://www.ortodoxiatinerilor.ro/cre...-o-erezie.html

Pentru Biserica Ortodoxă, zilele Facerii sunt zile tipice.

Au devenit? Nu prea cred.Noi le-am ,,transformat'',ca sa se potriveasca cu descopririle sau pseudo-descoperirile stiintifice.Bine sa nu exageram,totusi stiinta se ocupa cu concretul iar religia cu Divinitatea,asta nu inseamna ca se exclud,dar nici nu trebuie omogenizate prea mult.Pur si simplu se ocupa cu domenii diferite,insa incearca sa raspunda ambele la ,,Marile mistere''.

Orice necaz, fie el boala, este dat pentru mantuirea noastra. Noi trebuie sa intampinam boala si orice necaz cu bucurie. Sfintii parinti spun de cei care nu au necazuri, ca Dumnezeu i-a parasit. Daca sunt de la diavol, inseamna ca sunt cu voia Lui Dumnezeu - date pentru a ne indrepta greselile, pentru a vedea unde gresii, si in final pentru a ne pregati de imparatia vesnica.

adica zile de 24 de ore?

Da, zi tipică = zi de 24 de ore cu tot ce presupune aceasta: "a fost seară", "a fost dimineață".

Bun dar de ce nu pui si trebarea asta : Oare cat a trait Adam in rai pana la momentul in care sa fie scos din gradina cea din Eden? Raspunsul este ca nu se spune, deci nu avem cum sa stim, poate a stat 10 ani in eden sau poate 100000 de ani.

Dar se spune clar ca Adam a mai trait dupa ce a fost scos din Eden 900 de ani. Asta arata ca in Adam a mai ramas ceva har, tot de Dumnezeu lasat , si mai departe in cap 5 din facere Nemurile Patriarhilor, se specifica clar fiecare cat a trait, insa dupa acest capitol, in cap6 Dumnezeu spune urmatorul lucru:.

"Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!"|

Dumnezeu ne spune clar aici ca omul traieste atat cat vrea El, pentru ca si lui Adam ii spune :

Şi a zis Domnul Dumnezeu: "Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi răul. Şi acum nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!...
23. De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din grădina cea din Eden, ca să lucreze pământul, din care fusese luat.
24. Şi izgonind pe Adam, l-a aşezat în preajma grădinii celei din Eden şi a pus heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii."

Zice clar a pus heruvimi şi sabie de flacără vâlvâitoare, să păzească drumul către pomul vieţii, nu cumva să-şi întindă mâna şi să ia roade din pomul vieţii, să mănânce şi să trăiască în veci!

vezi ca o sa te razboiesti cu multi credinciosi de pe forum pe tema asta.

Pamantul blestemat in faptele lui Adam este trupul lui Adam, necontenit blestemat prin faptele lui, adica prin patimile mintii lipita de pamant, la nerodirea virtutilor, care sunt fapte ale lui Dumnezeu. Din trupul sau se hraneste omul cu durere si cu intristare multa, bucurandu-se doar de putina dulceata ce i-o da el. Din trup ii rasar omului, pe deasupra placerii stricacioase, grijile si gandurile, ca niste spini, si marile ispite si primejdii, ca niste maracini. Iar acestea il impung din toate partile prin ratiune, prin pofta si prin manie, (iutime), incat de-abia poate sa-si ingrijeasca si sa-si manance, adica sa-si intretina sanatatea si bunastarea trupului, ca pe o iarba ce se vestejeste. Dar si aceasta printr-o lunga repetare de dureri, ''in sudoarea fetei'', adica intru osteneala si robotirea simturilor, care se silesc sa exploreze pline de curiozitate lucrurile sensibile. Iar stradania de a-si sustine viata , fie prin vreun mestesug, fie prin alta metoda iscusita, ii este omului ca o paine.

700 de ani a trait pe pamant doar de la nasterea lui Set.. Facere 5:4

Depinde de context. Biblia se referă adesea la moarte ca la un "personaj":

“Că iată moartea intră pe ferestrele noastre şi dă năvală în casele noastre, ca să piardă pe copiii din uliţă şi pe tinerii din pieţe “ (Ier.9,21)

“Din stăpânirea locuinţei morţilor îi voi izbăvi şi de moarte îi voi mântui. Unde este, moarte, biruinţa ta? Unde-ţi sunt chinurile tale? Mila stă ascunsă departe de ochii Mei!...” (Os 13,14)

“O, moarte! Cât de amară este amintirea ta omului care trăieşte fericit întru avuţiile sale! […] O, moarte, bună este judecata omului celui lipsit şi scăzut de putere” (Sir. 41, 1-3)

“Şi m-am uitat şi iată un cal galben-vânăt şi numele celui ce şedea pe el era: Moartea; şi iadul se ţinea după el” (Apoc 6,8)

“Şi moartea şi iadul au fost aruncate în râul de foc.” (Apoc. 20,14)

“Vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, este moartea.” (1 Cor.15,26)

“Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?".(1 Cor.15,55)

Maria Margareta, Biblia are numeroase simboluri, si imparatiile erau simbolizate prin fiare etc., dar asta nu inseamna ca moartea e un inger sau alte aberatii din astea. Moartea e o stare, starea de a nu fi in viata.

Moartea spirituala este cand cineva, desi traieste, fiind pacatos, urmeaza sa moara definitiv dupa ce se termina viata fizica. Va ajunge in Gheena.

Da asa este, cine privegheaza stie...

Boala şi suferinţa şi moartea sunt lucruri rele, care vor înceta atunci când va veni vremea Împărăţiei cerurilor. Ca orice lucru rău, ele nu pot fi atribuite lui Dumnezeu.
Nu Dumnezeu este autorul răului, sub orice formă ar veni acesta, pentru că El nu este ispitit să săvârşească rele şi nici nu ispiteşte pe nimeni ca să le facă:

“Nimeni să nu zică, atunci când este ispitit: De la Dumnezeu sunt ispitit, pentru că Dumnezeu nu este ispitit de rele şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni.
Ci fiecare este ispitit când este tras şi momit de însăşi pofta sa.
Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte.”(Iacov 1,13-15)

Nu poate fi atribuita lui Dumnezeu moartea lui Adam si a Evei ? Dar cine le-a spus ca daca vor manca din pomul respectiv vor muri, prefacandu-se in tarana? Nu Dumnezeu?

Maria Magdalena, ar fi bine sa mergeti la un preot sa discutati lucrurile astea, pentru ca ati inteles credinta in mod complet eronat.