În prealabil postat de ovidiu b. (Post 607580)

Mă, dar tu de fasole cu murături n-ai auzit? Sau de o zacuscă sau o dulceaţă?

În prealabil postat de crinrin (Post 607552)

Mie nu-mi place sa tin post, dar trebuie! Strict cu referire la mancare, post fara carne, oua, lactate si peste pot sa tin, dar fara ulei nu am tinut niciodata si nici nu am simtit vreun impuls in directia asta. Nici constiinta nu ma mustra ca mananc cu ulei. De atat sunt eu in stare.

Vorbesti despre o preocupare excesiva pentru mancare; gatesti mancaruri de post, mananci din ele si totusi ba nu-ti plac suficient, ba nu sunt destul de consistente iar gandurile tot catre mancare se indreapta, desi aproape ca abia te-ai ridicat de la masa. Imi pare ca e o lupta serioasa. O mai au si altii, nu esti singura.

Vreau sa-ti spun ce am observat pe pielea mea. Daca s-a intamplat sa incalc postul, ulterior am avut ispite in directia asta - aveam tot felul de pofte. Asa ca m-am invatat minte si incerc sa nu mai dau diavolului puteri asupra mea. Tin postul doar cu retinere de la alimentele de dulce, dar nu prea tin cont de cantitate. Mananc cand si cat simt nevoia.

Ca sa-ti mai tai din foame, incearca dulciurile de post. N-or fi sanatoase, dar mie-mi tin foarte bine de foame. Bananele, strugurii, nucile - sunt consistente iar eu le mananc si cu paine si-mi tin de foame. Si nu prea tin cont de gust, important e sa am ceva in stomac. Mai ai varianta produselor din soia gata preparate - lapte, pate si cremwursti la borcan.

Si cauta sa renunti la lactate - adica sa tii post normal, astfel incat diavolul sa nu te mai ispiteasca atat.

În prealabil postat de crinrin (Post 607586)

Cunoscandu-ma, m-as poticni si de un fir de praf de dulce....

În prealabil postat de ahilpterodactil (Post 607666)

Păi atunci nu te mai cunoaşte! E simplu. .......:)
(Apropos, cu ce fel de minte se cunoaşte omul pe sine? E oare important prin ce fel de lentilă ne privim?
Că unii zic, oarecum cu laudă, că se cunosc pe ei. Dar nu se cunosc cu aceeaşi minte care, pe de o parte face trăsnăi iar pe de altă parte se contemplă pe sine? Mintea o fi numită minte şi pentru că minte. Pe cine? Pe omul care o poartă.
Ar reieşi că, până la o anume măsură a schimbării minţii, a prefacerii ei numită metanoia, mai bună e lăsarea cunoaşterii de sine în grija duhovnicului, a semenilor şi a Bunului Dumnezeu. Că noi, cei sfâşiaţi şi oarecum strâmbaţi printr-o viaţă de păcate, nici mintea autocunoascătoare nu o mai avem întreagă şi imaculată. Şi atunci ne amintim că Bunul ne-a lăsat în dar oglinzile altora, precum şi suspinul adânc al sufletului la care uneori luăm aminte, cu sau fără trezvie şi discernământ.
Aşa că la final tot spovedania, duhul umilit şi sfatul părintesc rămân repere mai bune decât propria cunoaştere de sine,îndoielnica şi mult înşelătoarea şi trufaşa.
Zic şi eu, părelnic, nu fie cu supărare.)

În prealabil postat de crinrin (Post 607668)

....descalta-te cand intri pe forumul asta.

În prealabil postat de ahilpterodactil (Post 607705)

Bine, covoraşule!...:) (turcesc)
*

P.S. Ce-mi plac mie femeile inervate de fosta toceală a unor nervi care le serveau cândva la gestaţie.... Aşa bine le-o pocnit fosta lor preacurveală de nici azi nu şi-au revenit, precum se vede!
Ce, nu se vede????
P.P.S. Auzi, bre, doamnă, sfânta pe care crezi în nebunia matale că o întru-cipezi a pierit în pustie, bre, nu s-a exhibat ca matale-n cetate. Şi când te gândeşti că era o biată egipteancă, iar nu o preavoslavnică moldoveancă!

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 311822)

Împins de daraveri juridice, azi am fost plecat prin ţară. Din Bucureşti, în Valea Trotuşului şi înapoi. Cu o geantă de bani la mine, nu mi-am închipuit să se poate să fac foamea în România secolului al XXI-lea. Ei bine, m-am păcălit. Toată ziua şi toţi cei 700 km parcurşi, nu am reuşit decât să-mi cumpăr două pateuri şi un covrig. Asta pentru că nu am luat în calcul realitatea de pe teren, şi anume că în orice restaurant, în orice fast food, ba chiar în orice benzinărie nu găseşti altceva decât carne.
A fost o surpriză plăcută pentru mine să aflu că în oraşe care sunt, de fapt, sate mai mari, precum Adjud sau Oneşti, există fast-fooduri. Într-unul erau 12 feluri de mâncare, în altul 14: toate cu carne. Hamburgeri, cheese-burgeri, hotdog, shaorma de nu ştiu care şi schawaerma de altfel (aşa se ortografiază, am văzut eu !), pui la rotisor, pui rondele, pui chiftele, pui româneşti şi pui chinezeşti de la Shanghai. TOATE, absolut toate, cu carne. La restaurant la fel, singura deosebire fiind că acolo ai de ales între cărnuri după metode evropineşti, precum Brâu Albastru, sau aceleaşi cărnuri după metode d-ale noastre, româneşti, precum ostropel.
Acuma, regula de post pe care eu trebuie să o urmez este foarte simplă: nu am voie să mănânc carne în post. Orice pot mânca: lactate, ouă, peşte. Şi, bineînţeles, fructe, legume sau cereale. Dar nu carne. Ei bine, în ţara în care 95 de oameni dintr-o sută răspund, dacă-i întrebi, că sunt creştini, în ţara în care se trâmbiţează legenda că a fost creştinată de apostolul Andrei, dacă nu cumva de traco-geto-daci, nu găseşti nimic de mâncare în toate unităţile de alimentaţie publică, la mijlocul Sfântului Post al Crăciunului, decât CARNE. Nimeni nu-ţi face nici măcar un ou prăjit la comandă. Nu găseşti o cană de iaurt cu cereale în nici un restaurant, ci doar oameni care înjură guvernul că e ţara în criză. O chiftea din soia nu-ţi face nimeni. Este Ţara Porcului Sfârâitor asta, oameni buni !

De aceea, vă îndemn să nu faceţi ca mine: dacă trebuie să fiţi călători în zi de post, luaţi-vă un borcănel de zacuscă la voi ! Luaţi-vă un boţ de brânză şi o ceapă, că altfel nici pe aia n-o găsiţi. Supă de pui cu ceapă a la grec, da ! Ceapă, nu !

În prealabil postat de DragosP (Post 607738)

Uau...
Ce mișto duhovnic ai...

În prealabil postat de ovidiu b. (Post 607754)

Te bagi şi tu ca musca-n lapte. Nu uita să tragi apa. :)

În prealabil postat de ovidiu b. (Post 607766)

"Deci, să vină ucenicul în rugăciune, în conversaţie cu Dumnezeu. Şi conversaţia lui, ca ucenic, nu este cu mine; eu nu sunt un "guru", eu sunt un duhovnic."

"Şi zic în contextul acesta că duhovnicul este bun în măsura în care ştie să se roage şi să caute cuvânt de la Dumnezeu, ştergându-se pe sine din faţa omului, căutând adică la Dumnezeu ca El să-i pună în inima cuvânt, ştiut sau neştiut lui, înţeles sau neînţeles lui, dar cuvântul pentru ucenic să fie drept."

"Nu cu mine să vorbeşti, fiule duhovnicesc (sau fiica); cu Dumnezeu să vorbeşti! Eu nu fac altceva decât să te aduc la Dumnezeu. De la Dumnezeu cer, în rugăciunile mele de seară şi de dimineaţă, ca Dumnezeu să-mi dea cuvânt pentru tine, ca Dumnezeu să nu mă lase să-ţi spun cuvânt nefolositor, darmite cuvânt dăunător mântuirii tale". Atunci începe să fie o duhovnicie adevărată.

http://vremurivechisinoi.blogspot.ro....sd6L03ZO.dpuf

În prealabil postat de crinrin (Post 607765)

Asa mai ovidiu b, zi si tu ceva ca de unul singur n-ai avut curaj! :)

În prealabil postat de crinrin (Post 607774)

Nu este deloc asa. Dumnealui ma ajuta sa-L cunosc pe Dumnezeu si sa devin om, nu o leguma. Are multi fii si fiice duhovnicesti si toti il apreciem si il iubim. Am vazut, nu o data, iubirea altor frati manifestata spontan fata de parinte, dar si a parintelui fata de noi si toti suntem uniti intre noi cu iubirea de Dumnezeu.

În prealabil postat de crinrin (Post 607734)

Trebuie ca suferi tare mult...
Nu spun sa nu postezi, dar nu uita sa tragi apa dupa!

În prealabil postat de AlinB (Post 607651)

E simplu: nu manca in timp ce conduci.

În prealabil postat de stefan florin (Post 607791)

sau poate mesteca o guma "orbit". Asta e sigur de post!