Eu nu sunt de acord cu subiectul nasterii acasa,neasistata medical,insa nu am sa te trimit la plimbare,Laura.

Inteleg ca fiind o persoana de sex feminin,esti preocupata de subiectele care implica maternitate,cresterea copiiilor,casatorie...este normal.

Nu sunt de acord cu aceasta modalitate de nastere deoarece chiar si in spital,asistata medical pot aparea complicatii iar nasterea nu este intotdeauna atat de simpla pe cat se prezinta in cele 2 cazuri prezentate de tine.Adica sunt 2 deocamdata,dar cate alte urgente si complicatii neonatale nu sunt?
Multe,foarte multe.

Dar multumim ca ne-ai prezentat linkurile,ca ni le-ai facut cunoscute si acum putem vb despre pro si contra.

Din cate constat, dna/dra Laura nu prezinta nasteri acasa neasistate, ci nasteri acasa asistate.

De ce nu cititi cu atentie? Nu am scris nicaieri de nastere neasistata! Am mentionat f.clar ca si in vest, unde nasterile acasa sunt ceva normal, mamele sunt asistate de una-doua moase + dula + sotul si sunt in contact cu medicul lor in caz de urgenta! Si repet, ambele mamici romance au fost asistate, nu au facut de capul lor. Voi sustine mereu dreptul mamei de a alege sa nasca asistata acasa, ptr. ca mi se pare ceva normal! Nu sustin nasterea neasistata, ci dreptul mamei de a alege unde si cu cine sa nasca!

Sunt 3 cazuri cu 5 nasteri in presa romana, in privat sunt mai multe. In vest sunt deja ceva normal inclusiv in State si Canada, iar in Olanda majoritatea nasterilor sunt acasa (asistate!).

cu toate ca si eu sunt adepta lucrurilor cat mai naturale, de data asta sunt in asentimentul sophiei si al celorlalti.
Si zic asta stind prin ce am trecut eu. Nasterea nu e o boala, dar nu mai exista femeia sanatoasa de acum cativa ani. E incredibil cat de multe femei au probleme cu sarcina, cati copii mor inainte de a vedea lumina zilei. La fel de surprinzator e cat de multe femei au probleme mari la nastere.
Nasterea nu e o joaca. organismul femeii e mult prea epuizat: stres, oboseala, poate nasteri repetate, o alimentatie deficitara, poluare.
De asemenea, un travaliul prelungit oboseste, ca sa nu zic extenueaza femeia. Nu mai vorbesc de situatiile in care se rup membranele iar fatul ramane un nr mare de ore pe uscat. Deja vorbim de cazuri de suferinta fetala. Nu e de joaca cu asa ceva!
Asa cum zicea si Alin, daca fatul e mare se poate produce o ruptura de perineu. Doar cine a trecut prin asa ceva stie ce inseamna asta. Tocmai ptr a evita situatia asta, medicul face o mica incizie.Apoi locul e cusut.

Nu stiu cine ar putea sa coasa sau sa faca orice alta activitate in timp ce naste.Acolo te lupti ptr viata copilului tau, e cu mult mai mult decat a manca !(zic asta deoarece atat macatul cat si nasterea sunt considerate aspecte fiziologice). Nu degeaba zice Mantuitorului ca femeia atunci cand trebuie sa nasca se intristeaza ptr ca a sosit ceasul sau. Nu degeaba femeia inainte de a naste este impartasita chiar daca a facut pacate grele!

Nu sunt de acord cu pozitia in care femeia naste la spital. E extrem de incomoda si nu ajuta deloc expulzia. E nevoie de un efort suplimentar fata de pozitia pe vine, cand insasi gravitatia ajuta expulzia fatului. De asemenea mediul steril di spital e indoielnic. Cunosc multe mamici care au contactat diverite virusuri in sala de nastere. De asemenea si bebelusii iau in microb asa de des inatlnit in spitale. Toti patru copiii mei au venit cu "cadoul" asta acasa: un microb care producea o secretie oculara extrem de neplacuta, ca nu-i permitea bebelsului nici sa deschida ochisorii.


Admir femeile care sanatoase fiind, isi pot asuma aceasta nastere. Dar daca exista probleme mi s epare o inconstienta sa nasti acasa. Stiu ca inainte de a naste eram tare ingrijorata.Aveam o problema care putea in proportie de 95% sa imi provoace o hemoragie serioasa. Medicul ma linistea , spunandu-mi ca perfuzia cu sange va fi pregatita.Cand am mai auzit-0 si pe asta, m-am cam panicat. Pana la urma, s-a intamplat exact acel procent de 5%, adica am scapat ca prin minune de hemoragia aceea. AM stat destul in sala de travaliu. Am vazut cate probleme pot sa apara chiar si in cazurile in care travaliul debutase bine, dilatia la fel, iar in explulzie....i-a cam panicat pe medici. Se agitau cum sa scoata copilul ca mama nu mai putea coopera. Si noi, cele din sala de asteptare, ne rugam din tot sufletul sa auzim pruncul plangand.(e uimitor acolo, cand suntem in durere cata solidaritate se creeaza intre mamici) MUUlt a durat, cu interventiile a doi medici priceputi sa iasa pruncul. Repet: nu e de joaca cu asa ceva!

Am avut si dezamagirea de a nu-mi lasa prncul doua ceasuri cu mine, asa cum auzisem.Mi-ar fi placut...Dar cu aceeasi sinceritate o spun ca nu as fi avut putere sa ma ocup de el. Eram epuizata...nu aveam putere nici sa vorbesc, nici macar sa ma scol pe coate sa pot bea apa. Intodeauna dupa nastere aveam un sentiment de ameteala mare, aproape lesin. AM vazut si cazuri cand in drumul spre toaleta au cazut pe jos.Pur si simplu.

Sunt de accord ca exista si femei puternice, dar exista si multe femei slabe.CAre fara ajutor specializat nu stiu cum ar face fata.
Cinste celor care pot altfel!

Un alt lucru care mi-a displacut, si m-am cam framantat sa il inteleg e cum poti sa iti trezesti puiul de nici doi ani sa vina sa te vada cum nasti!

M-a blocat lucrul asta.Stiu cat de rau mi-a fost in sarcina. Stateam intinsa in pat, iar copiii veneau si ma chemau sa ma joc cu ei."Nu pot , dragilor, mami nu se simte bine."
Nu pot uita chipurile lor triste vazand ca sufar, nu pot uita rugaciunile lor cu lacrimi ca mami sa se faca bine si sa fie bine si ea si bebe!
atunci cum as putea eu sa imi condamn copilul sa vada cum ma chinui in expulzie?

am vazut ambele povesti.Mi-a placut mult cea a lui Cleo, o adevarata atitudine de mama ortodoxa!

Nu am pretins ca aceste articole ar fi perfectiune, ci am dorit sa aduc in discutie subiectul, avand in vedere ca subiectul nastere acasa asistata este tabu in Romania. E adevarat ca si pe mine m-a mirat putin (mai mult) faptul ca a fost de acord ca baietelul de 2 ani sa fie prezent, dar banuiesc ca asa a simtit dansa ca este bine. (din spusele ei a avut o nastere usoara, in apa si bebe nu a fost afectat cu nimic..in sfarsit, ea stie mai bine)
***
@ioanna Cred ca ma repet. Cele care au ales sa nasca acasa deobicei au avut ok de la medicii lor, au fost in contact si cu moasele pe perioada sarcinii, cu alte cuvinte s-au asigurat ca sarcina va decurge normal (iar in caz de urgenta, moasa este in contact cu cel mai apropiat spital). Daca in alte tari se poate, in Romania de ce sa nu se poata? Daca in alte tari, mama are dreptul sa aleaga ce si cum (plan de sarcina), in Romania de ce sa nu se poata?(parca se poate la clinica Eva; si e scump) De la nastere asistata si in conditii bune ai ajuns la camp. Nu este vorba despre asa ceva. Expun cum se face si in alte tari si care este mentalitatea lor. E vorba sa fie mai multe variante de unde se poate alege ce e mai bine ptr. tine (ce e ok ptr. tine nu este si ptr. altcineva) si nu de inchiderea spitalelor si a maternitatilor. De ce sa fie singura varianta posibila statul pe pat ancorata la aparaturi si nasterea tot pe spate, iar personalul sa nu te bage in seama decat daca le dai bani?
Ce ar fi sa avem si maternitati ptr. mamaicile car vor sa nasca acolo (iar personalul sa fie cald si cu bune maniere), cezareana ptr. cazurile de urgenta, nastere acasa asistata de moase care sunt in legatura cu cel mai apropiat spital, casa de nastere-un fel de spital+nastere acasa (camera unde esti in travaliu si nasti seamana mai mult cu un dormitor, dar ai personalul langa tine si in caz de urgenta in aceiasi cladire este si spital---in SUA sunt, poate si in alte tari) si clinici private. Optiuni ptr. fiecare femeie. :)
*
E interesant cum in Ro se ia numai ce este rau din vest si ce este bun se ignora si nici macar nu sunt aduse in discutie.

Chiar am vazut un clip in care o doamna ginecolog spunea ca la stat ea decide cum naste femeia, doar la privat femeia are dreptul sa decida cum vrea sa nasca. Deci banul e important, nu viitoara mamica.

Nu e vorba de asta, ci inainte de a visa la alternative si la toate beneficiile ce se ofera in occident, e bine sa se efiencitizeze si imbunatateasca ceea ce avem.

Cred ca este nevoie de niste clarificari

1. Nu are nimeni (cred eu) ceva personal cu Laura. Nici n-o cunoastem. Problema sunt generalizarile ei si faptul ca sustine probleme pe care nu le cunoaste. Nici din punct de vedere crestin nu spune totul corect, pentru ca trebuie masura in toate si judecata. Noi nu stim nimic, numai un preot sau duhovnic ar trebui sa stie (teoretic ei chiar ar trebui sa stie unele lucruri).


2. Asistat - (cel putin pentru mine), dar am mai auzit notiunea, inseamna cu medic, nu cu moasa. Moasa nu inseamna asistare. In fond moasa poate fi orice femeie care se pricepe cat de cat. Pe vremuri asa era, din cate am citit. Nu aveau pregatire speciala. Si moasele nu stiu si nu pot face unele lucruri.
Si eu n-am inteles din articole ca in acele cazuri a existat legatura cu medicul. Ba nici n-au crezut de cuviinta sa se duca dupa nastere la spital la control.
Si nici nu stiu daca acasa (depinde si de casa) o fi mai steril decat in spital.

Acum nu stiu ce stiu/pot moasele in tara si ce pregatire au.
Aici ele ajuta la nastere, chiar inainte si dupa (la copil), dar la nastere ele cheama intotdeauna si medicul. Nu risca.
Exista si aici cazuri de nastere la domiciliu, dar rar. Dar cred ca tot mai vine medicul, sau sunt dusi imediat la spital.

3. Nu este adevarat ca vedem numai ce este rau in vest. Opiniile noastre pe multe teme se bazeaza pe experiente personale, sau informatii din jurul nostru.
Ca se mai preiau si traznai din vest, este posibil.

In timpul desfasurarii travaliului te asista moasa (asistenta medicala), ea monitorizeaza evolutia travaliului si starea intrauterina a fatului, la nasterea propriu- zisa e prezent si obstetricianul. Primele ingrijiri nou-nascutului tot ea le acorda. La noi e insa deficit de personal, (ma refer la spitalele de stat), deci o moasa are sub supraveghere mai multe paciente. Spunea Laura ca la noi se dau bani ca sa te bage in seama, in comparatie cu SUA, unde sunt manierati. Daca femeia aceea (moasa) are 25 de femei insarcinate sub supraveghere peste noapte, in mod evident nu va putea sta non stop langa tine sa te incurajeze, caci trebuie sa treaca pe la toate, sa vada de medicatie, sa le monitorizeze. In Vest o asistenta are trei-patru pacienti pe zi.

Ceea ce nu inteleg din ce sustineti e urmatorul lucru: in prezent mamele nu se bucura de acest drept ? Le impune legea sa nasca la spital ? Cu un anumit medic ? Iata, eu sunt medic si nu am auzit de astfel de normative.

Ma tem ca e vorba de altceva: pacientele nu-si cunosc drepturile. Dar nici nu intreaba. Pe mine nu stiu daca m-au intrebat 10 paciente, in ultimii 20 de ani de cand sunt doctor de familie, unde ar fi bine sa nasca. Covarsitoarea majoritate aveau deja in cap unde vor sa nasca si cu cine. Iar acasa nu a vrut nimeni.

@sophia: "nastere asistata" inseamna "asistata de medic" sau "asistata de moasa". Prin urmare, o nastere la care pacienta este ajutata de moasa si numai de ea, corespunde definitiei de "nastere asistata".

Trebuie sa recunosc ca nu prea imi place atunci cand barbatii dau sfaturi sau chiar sunt convinsi in niste chestiuni pe care ei nu au cum sa le traiasca niciodata. De asemenea nu imi plac medicii care considera cezariana un moft. Sunt atatea cazuri de malpraxis, tocmai ei vorbesc? In fine mi-a placut ca cineva pe forum ii zicea unui barbat ca ei sunt atat de sensibili si exagerati daca numai se taie la un deget deja e mare tragedie. :D Pe de alta parte spunea cineva ca daca un barbat ar avea durerile menstruale ale unei femei, nu ar putea sa le suporte.
In legatura cu cine mi-a raspuns mie, Lore cred... sa nu uitam ca, ca urmare a unei nasteri naturale poate aparea depresia, care sa tina pana la 1 an. In definitiv sunt si singura, departe de mine casatoria, nu mai spun de copil. Pentru toate acestea trebuie neaparat un om normal, bun si protector.

Depresia post partum apare la majoritatea nasterilor, cele prin cezariana nu fac exceptie. SI depresii care sa tina un an nu am auzit. Si pe mine m-au incercat cateva, dupa al treilea si al patrulea copil, dar cu ajutorul Domnului si al parintelui duhovnic le-am depasit destul de repede. E adevarat, e o perioada mai delicata, o multime de schimbari la nivelul corpului, schimbari hormonale, schimbari sociale, schimbari ale regimului si ritmului de viata. Dar toate acestea trec. Mamica se acomodeaza destul de repede cu ele. Trebuie doar un pic de credinta si nadejde in Domnul. :)

Scuza-ma dar eu nu pot sa creditez aceasta varianta,nasterea cu moasa.

Nasterea nu este o boala este adevarat,dar sarcina este o stare foarte speciala si la nastere apar complicatii pt care nu esti pregatita.
Nu esti pregatita nici la figurat si nici la propriu,caci acasa nu poti avea aparatura si inventarul medical necesar.

Si in ultimul rand,nu m-as simti in siguranta doar cu moasa(chit ca are colegiu de moasa de 3 ani)si nici cu membrii familiei mele care nu au cunostiinte medicale avansate.

Dar probabil ca acesta este curentul/trendul actual de reintoarcere la origini-antichitate-primitivism.
O fii bine pentru altele care sunt sanatoase tun si nasc asa precum tusesc;dar unele sarmanele aproape ca se duc pe lumea aialalta,la nastere.
Eu nu stiu cum va reactiona organismul meu si care sunt caracteristicile anatomice personale...de ce sa risc?

probabil cele care vorbesc cu usurinta si entuziasm despre nasterile acasa nu au avut ocazia sa petreaca cateva zile in maternitati. Sa vada femei care fac hemoragii de o echipa intreaga de medici nu reusesc sa le opreasca.(situatii imposibil de anticipat).

Moda nasterilor acasa a trecut...cum a trecut si moda femeilor sanatoase tun.

Ai dreptate Lore, depresia post partum nu tine de felul in care nasti, ci de schimbarile hormonale si alte stresuri legate de ingrijirea bebelusului. La prima nastere am ramas marcata de perioada lauziei, acum spun in gura mare ca nu e de glumit, trebuie mare atentie si intelegere din partea celor din jur, e o perioada grea. La a doua nastere, am tinut sa respect randuiala Bisericii si mi-au fost citite, la rugamintea mea, rugaciunile pentru femeia lauza. Toate acele rugaciuni m-au ajutat mult sa trec peste perioada lauziei.

Riscurile tăierii cordonului ombilical imediat după naştere
 

"Specialiştii britanici avertizează. Riscurile tăierii cordonului ombilical imediat după naştere

Practica generalizată şi în maternităţile din România de a tăia cordonul ombilical al bebeluşilor în primul moment după naştere expune copiii la riscul de a deveni anemici. Or, anemia poate fi mai târziu asociată cu dezvoltarea creierului şi poate afecta capacitatea cognitivă. Averismentul vine din Marea Britanie, acolo unde specialiştii îndeamnă decidenţii din Sistemului Naţional de Sănătate să renunţe la această practică, informează The Guardian.

Procedura pe care aceştia o sugerează este tăierea cordonului omblical abia după ce încetează să mai pulseze, pentru ca bebeluşilor să li se ofere şansa de a-şi recupera chiar o treime din volumul de sânge, cât ar rămâne de regulă în cordonul ombilical. Practica actuală, valabilă de mai bine de 50 de ani, este explicaţia pe care medicii britanici au găsit-o pentru numărul mare de copii anemici.

Pentru ca acest risc să nu mai existe, specialiştii citaţi de The Guardian propun ca bebeluşii să fie practic desprinşi de cordon după minimum 30 de secunde de la naştere, ei având nevoie de două până la cinci minute pentru a recupera întreaga cantitate de sânge.

Andrew Gallagher, medic pediatru consultant la Spitalul Royal Worcestershire în Worcester, care a adoptat metoda în 2009, spune că practica tăierii imediate a cordonului ombilical este dăunătoare, deoarece nu-i lasă nou-născutului oportunitatea de a recupera sângele din placentă, ceea ce duce mai târziu la carenţa de fier care provoca probleme grave. Deficitul de fier afectează creierul şi capacitatea de învăţare la copii mici care vor fi astfel mai lenţi în achiziţii ca vorbirea sau capacitatea de a înţelege." (Ziarul Gandul)

In maternitatile din Romania nu stiu cum sa ti-l smulga mai repede din burta, sa-l masoare, sa-l aspire, sa-l apgarizeze. SA termine mai repede, sa ia banii si sa-si vada de treaba lor. Doar sa ai norocul de un doctor mai luminat, care si-a insusit cate ceva din experienta colegilor din vest si se cat de cat responsabil pentru mama si nou-nascut.
Cand am nascut al 4-lea copil stiam deja de acest aspect cu taierea cordonului cand inceteaza sa pulseze si cand mi-am schimbat doctorul i-am spus ca imi doresc sa nu taie cordonul cat timp pulseaza si el mi-a zis ca si el tot asa procedeaza. Sper ca asa a facut, nu am de unde sa stiu, rastignita cum eram pe masa de nastere, fara putinta de a urmari ce i se face copilului meu... si chiar daca as fi observat ceva in neregula, nu puteam protesta... aveam experienta unei nasteri trecute cand cu un mialgin (facut impotriva vointei mele) mi-au luat piuitul pentru jumatate de ora si nu am mai vazut ca doctorita s-a dus sa-si manance inghetata ca se topea si a lasat moasa sa ma coasa.

Nu incalca legea cand ti se dau subsante fara acordul tau,scris? Nu se incalca legea cand iti iau copilul, fac ce vor cu el, ii dau lapte praf etc.? Eu stiu ca pacientul are mai multe drepturi, inclusiv cel de a fi informat despre tratamente si interventii si cel de a spune nu sau da. Cred ca este si vina noastra ca este asa sistemul. In alte tari erau dati in judecata de paciente si se faceau proteste, insa la noi cand cineva doreste ceva schimbare sar in sus toti sau asteapta sa faca altii treaba si sa culeaga roadele...cred ca de la noi trebuie sa vina schimbarea, caci medicii nu se simt.

Am inteles ca nici la privat nu e cine stie ce. Se comporta mai frumos cu tine, insa tot nastere pe spate ca un gandac si urlete daca nu iti dai acordul ptr. vaccin de ex. (la clinica din Eva din BV s-au intamplat cazuri) Si daca este ceva mai complicat, te trimit la maternitatea de stat, nu stau sa rezolve. Ei vor ceva usor,fara urlete si zgomote.

(V.Gheorghe a spus ca multe mame fac depresia post-natala ptr. ca nu au fost pregatite sa devina mame;...tratamentul prin care a fost supusa mama in spital fiind alt motiv)


Naşterea în maternităţile româneşti – abuzuri, umilinţă, situaţii degradante - continuare http://www.rfi.ro/articol/emisiunile-rfi-ro/ministerul-sanatatii-nu-avem...

Naşterea în maternităţile româneşti – abuzuri, umilinţă, situaţii degradante
http://www.rfi.ro/articol/emisiunile...tii-degradante


Tratamentul incorect al asistentelor de la Maternitatea Cuza Vodă Iași

Importanța primelor clipe din viața copilului

Să naști precum respiri

Buna ziua. Am nascut prin cezariana acum o luna de zile. A patra cezariana, facuta la un an si jumatate de la precedenta. Operatia a decurs foarte bine, complicatiile au fost egale cu zero. Cezarienele au fost dictate de un trecut medical cumplit, dar tin sa le amintesc celor care afirma ca trebuie sa te limitezi la maximum 2, ca e un cliseu notoriu. Am nascut la stat, Giulesti, cu domnul dr Puia care nu mi-a pretins nimic iar conditiile oferite de spital au fost absolut ok. Toata zarva asta apocaliptica vis a vis de spitalele din Romania as nega-o ca generalizare. Am fost urmarita cu un profesionalism deosebit, nu am avut nicio problema cu cezarienele, am 4 copii sanatosi de zece, sapte, un an jumatate si...o luna.

Iar barbatii care-si dau cu parerea la acest sb si-si permit sa recomande una si alta, ar fi bine sa nasca macar virtual o data daca nu de multiple ori si apoi sa vorbeasca

A, si inca ceva. Nu am facut niciun vaccin fetitei mele (Tatiana Parascheva) si nimeni nu a tipat la mine. Doctorita sef de sectie de la copii, maternitatea Giulesti este Ioana Rosca, doctor tanar si crestina practicanta, fiinta care se implica din toata fiinta ei pentru fiecare copil.

Nu mai aruncati anateme in halul asta asupra unui intreg serviciu medical! In tara asta mai exista oameni si, inca, mult suflet si profesionalism.

Ma bucur ca ai avut experiente placute, insa experienta personala nu este experienta generala ca sa zic asa. Nu a spus nimeni ca nu sunt medici buni si politicosi. Comparand cazurile in care femeia a fost tratata urat cu cazurile in care femeia a fost tratata ok...balanta se cam inclina spre cazurile triste. Vorbim la modul general despre sistemul din Ro, il comparam cu cel din alte tari...

***

Asta am zis si eu. Sa nu generalizam. Cazurile fericite nu intra sa scrie iar a lovi e simplu. Toata lumea o face, se practica criticismul, e cool, incurajat chiar. Convine perfect celor care vor sa privatizeze sistemul, sa distruga spitalele de stat, sa fim politicosi, moderni, civilizati si...reci. Nu, domnilor, nu e bine. Cu amaratii ce facem? Cu cei care nu-si permit sa dea la o consultatie 200 de lei chiar daca-i dau legal si nu ca spaga? S-a urlat contra industriei ceausiste, am privatizat si acum suntem praf.

Si...apropo, nu am avut o experienta personala singulara, toata copilaria mi-am petrecut-o prin spitale si aici si in Occident si stiu perfect cu ce se mananca

eu am auzit despre cazul unei femei care A NASCUT 8 COPII PRIN CEZARIANA...tot ce e cu neputinta la oameni,e cu putinta la Dumnezeu.

Naşterea în maternităţile româneşti – abuzuri, umilinţă, situaţii degradante - continuare http://www.rfi.ro/articol/emisiunile-rfi-ro/ministerul-sanatatii-nu-avem...

Naşterea în maternităţile româneşti – abuzuri, umilinţă, situaţii degradante
http://www.rfi.ro/articol/emisiunile...tii-degradante


Tratamentul incorect al asistentelor de la Maternitatea Cuza Vodă Iași

Importanța primelor clipe din viața copilului

Să naști precum respiri[/quote]


MI-E RAU

Nicio problema, va spun. Viitorul ne va demonstra, din pacate. Vom avea si aici un sistem medical "fara abuzuri" dupa ce vom pune in aplicare "schimbarea", ca peste tot. Asa cum astazi majoritatea absoluta a romanilor regreta predarea economiei romanesti Europei civilizate in scopul modernizarii, eficientizarii ei lucrandu-se cu asentimantul majoritatii la des-etatizarea acesteia, plangerile de azi vis a vis de serviciul medical se vor rezolva iar parerile de rau vor fi tardive. Invatamantul e aproape facut praf, industria la fel, sistemul medical e ultimul ramas in picioare.

Succes! Ne mai auzim si maine. :9:

Pe mine va rog sa ma iertati ca ma bag asa, ete aici unde se spune ca barbatii ar trebui sa taca . Poate ca este indreptatita aceasta parere deoarece vietuind si printre barbati ai ocazia sa ii auzi de multe ori si pe acestia,cu aceiasi expresie : "femeile ar trebui sa taca pt.... si pt...." Cine mai stie , sunt probleme legate de orgoliu , de mare orgoliu , lucru care pe un forum ortodox este tare mult si bine cultivat (este vorba de orgoliul disimulat si vindut drept virtute).
La indemnul citorva prieteni am citit multe vieti de sfinti, de sfinte mai exact, dar marturisesc cu mult ...orgoliu badaranesc , ca la mamele ortodoxe(dar ortodoxe !) nu am intilnit aceasta atitudine vehiculata pe aici de catre noi femeile, aceasta hemoragie de mindrie : barbatii ar trebui sa taca pt.... si pt.... !!
Nici in Patericul egiptean si nici in vietile sfintilor barbati nu am intilnit, deopotriva , convingerea ca "femeile ar trebui sa taca" ... pt. nu stiu ce .
In clipa in care un crestin, barbat sau femeie incepe sa discute pornid de la "...tu ar trebui sa taci !" .... deja si-a pus semnatura de mare crestin, de erou sau eroina pudrata a ortodoxiei .
Restul, ce urmeaza intotdeauna dupa acest inceput , este aproape negresit un tur de forta si de marire preconizat deja de "bunul" inceput .

Nu asa procedeaza , nu asa traiesc si nu asa vad sa isi faca lucrarea barbatii si femeile ortodoxe . Dar asta este deja alceva fata de ce avem aici !

Dar revenind, eu nu am nascut pina acum decit de 40-50 de ori si pt. acest motiv nu am sa vorbesc despre marea mea experienta in domeniu, dar am sa citez pe larg din confesiunile unei PROLETARE PARVENITE legat de subiect .
Nu voi folosi ghilimelele de rigoare pt. ca efectiv nu este cazul ci am sa las discutia si experienta sa curga in mod firesc .

Asadar, eu ma si mir cum poate pune cineva problema sa nasca o gravida acasa !? Nici la bosimanii africani nu se mai face asta . Ce, daca vi se pare ca este ceva sa fi insistata de o moasa la nastere in casa ta , credeti ca este cine stie ce ? eu va spun ca este o mare prostie . Si cei care au inventat-o nu au facut-o ca sa ajute gravida , ca sa nu o smulga din mediul ei natural de viata, ci ca sa isi bata joc de ea si sa ii ofere o sansa la decesul f. probabil , deoarece riscul complicatiilor fatale la nastere este f. mare ! Da, este f. mare , depasind 80% din cazuri , adica aproape nu este femeie care sa nasca si sa nu o sfeclesca rau de tot. Nu vedeti , de aceea si suntem asa de putine mamici ... una cite una ne ducem si continuind astfel ne vom curata in curind de-a binelea !?
Hatirul acesta , inventat de religiile lumii , de a da nastere la copii nu are nici o legatura cu sansa de a fi fericit si implinit.
Sa tinem bine minte : femeia nu este o fabrica de copii ! ea nu este o sluga , o sclava, o batjocura a naturii ! Ci ea este culmea creatiei umane , a delicatetei si a gingasiei , a bucuriei de a fi si a fericirii ingenue declansate intre coapsele naturii !! Si asta , ce are aface cu chinul unei nasteri ? Ia ziceti !
Si sa stiti ca noi femeile de astazi nici nu mai suntem ca zdrahoancele de acum o suta-doua de ani . Pai amaritele acelea nasteau si pe cimp , la sapa sau la secera, la framintatul piinii ori pe drum spre moara . Acelea erau muieri care dadeau trinta si cu tatarii cind navaleau . Care aveau miinile precum lopetile , calciiele crapate, fata arsa de sore si batuta de vint dar care luau sacul de 50 de kilograme pe umar sau pe cap si fugeau cu el 5 km la moara grabindu-se sa se intoarca deoarece era uda pe piept de laptele scurs intre timp , semn ca pruncul si pruncii de acasa o asteaptau de multa vreme ca sa-i hraneasca!
Alea mai soro, nasteau precum suflatul nasului . Stateau un pic dupa ruperea apei si gata... si trintea feciorul de 4 kg sanatos si rosu in obraji urlind ca in gura de sarpe dupa sinul fierbinte si doldora de colastra . Nici nu le interesa cind "trebuia" sau cind era "bine" sa taie buricul copilului . Il taiau abia tirziu , dupa ce il scoteau si il stergeau si il auzeau zbierind , iar acesta nu palea nici o data la fata si nici straveziu nu ajungea !
Rar iti era dat sa auzi ca mai murea cite una cind nastea , ori ca a facut un copil in chip de lup, ori ca nu are sin si trebuia sa ii dea ciorba de fasole deja de a treia zi de la nastere. Rar... Atunci , femeile mai batrine ale satului, cam cum sunt eu acum, isi vorbeau in naframa compatimidu-o : saraca , nu a avut vina in ea... era slabanoaga si galbejita dinainte de nunta ... ce s-o fi incurcat Niculaie cu ea !?!?
Dar asta era de mult , pe vremea zdrahoancelor de muieri , care luptau cu cerul si pamintul ca sa-si apere casa, pruncii, si sa aibe grija ca Niculae sa nu povesteasca prea mult la hora cu Lisaveta, nu de alta , dar sa nu-i ramina privirea ratutita in ia astia si sa fie nevoie apoi de molitvele lui popa Briceag ca sa isi revina .
Si tatarii stiau ce zdrahoanece de muieri traiesc dincoace de Nistru si le considerau pe masura lor pt. a le stinge focul singelui .
Hm, trecute vremi !
Astazi surorilor , vedem bine , ca noi melopeele nu putem sa ne mai chinuim sa nastem acasa . Asta una la mina ! Daca patim ceva ? Daca ni se face niscaiva curenti de singe in foale invers decit trebuie si daca ni se rupe floricica mai mult de o jumatate de centimetru ... ce facem atunci ? Eu am auzit si ... hai, chiar am si vazut femei nenorocite din cauza ca la nastere au singerat .... si stiti cit ? aha, mult mai ... da, mult ! Atit de mult incit nici nu au vrut sa mai aiba o a doua nastere, pt. ca nu pot !
Ele sunt finute, gingase si atit de firave incit numai o "sedinta" de sex puternic afectiv o mai intremeaza . Defapt , eu si cunosc 2 cazuri in care doctorii le-au si indemnat asa : "mai fraiero, tu esti fata curatica, cu scoala, isteata , tu nu esti fabrica de copii mai ! Pt. tine singura indicatie stiintifica, medicala este sexul inovativ , relaxant, antispastic si decontracturant ! Daca faci altfel, de capul tau , sa sti ca ai sa mori ma ! Ma auzi ce zic eu aici !?!?"
Deci, eu vo spun pe bune , de la fragilitatea noastra din ziua de astazi nici nu pot sa privesc la harpaletele de romance din tracut . Mi se par barbare ... aiurea rau de tot ! Ce stiau alea de finete, de gingasie , de savoare, de sarut frantuzesc si de cite si mai cite ... ca nu vreau eu sa le amintesc aici, sti voi destule fiecare !
Da, da, da ...
Eu cind am nascut prima data asa frica mi-a fost ... I-am si spus lui Costel : baaaa, stringe bani cit de multi ca eu nu am chef sa fiu cobai !
Deci , pe mine ma duci in clinica universitara ... sa nu cumva sa fac vreo complicatie si sa patesc ceva ca te omor ! Sti ca am lipsa de calciu, de vitamine, de propolis, de Chanel, de fitnes si de fructe de mare, da ?!?! . Daca patesc ceva , va trebui ca si tu macar sa iti tai o ureche , sa sti ! Ai auzit ce a spus popa cind ne-a legat : este musai sa fim impreuna la bine si la rau ! Sufar eu , trebuie sa suferi si tu ! Asa este legea lui Hristos : toti pt. unul, unul pt toti !
Si sa stiti ca prin grija lui Costel am ajuns in clinica de linga medicina . La usa de la intrarea in sala de nasteri am avut un medic primar , la geam (ca sa indrepte lumina zilei catre mine) a stat un alt primar in prag de pensie , si m-a asistat un profesor universal secundat de un academician pensionar .
In felul acesta riscul meu la nastere a scazut de la 18% la 0% si totul a fost bine . Am urmarit personal pulsatiile cordonului ombilical si i-am spus academicianului sa nu indrasneasca sa imi anemieze copilul . Acesta insa a facut fatidica greseala sa imi zica ca va fi cum vrea Dumnezeu . Dar i-am raspuns eu, l-am pus la punct de nu s-a vazut , ca doar era pe pielea mea : mai universale, pe mine sa ma lasi cu mofturile astea cu Dumnezeu ! Si eu sunt ortodoxa si sa sti ca postesc si eu si si fac metanii si eu dar aici este vorba de viata , de moarte si de viata pe pilea mea si aici nu mai este loc de nimeni ! Sa fie clar !
Au inteles , au primit banii fulalau si totul a fost cum am vrut eu !
Cind am terminat cu lehuzia chiar am mers la biserica mea preferata , la parintele meu duhovnic, dragutul, si am dat mai multe alea la biserica , asa, ca drept multumire lui Dumnezeu ca a avut grija de mine si totul a mers cum am vrut eu ! Eu asa fac mereu ! Nu exista sa nu dau ceva pt. biserica , ca de, am de unde si nu ma zgircesc fara rost !

Acum este destul , dar am sa va spun si cum l-am facut si pe al doilea copil si cum copilul cumatrului meu de cuscru vitreg a facut leucemie si cum cu tot Dumnezeul astora, habotnicilor , nu a mai avut nici o scapare .
Mai , eu vo spun , daca nu ai doctori la momentul la care trebuie si daca nu esti internata intr-o clinica universala, indiferent pt. orice, atunci... degeaba, se intimpla numai si numai tragedii . Ca cu Dumnezeu ... stim cu totitii cum este !!!

Am o prietena, in Olanda, care si-a nascut pe cei trei baieti acasa, cu moasa. La primul copil avea 32 de ani. Totul a mers bine. Multe femei fac asa. Regulele sunt ca spitalul sa fie in la max 10 minute departare si sarcina sa decurga fara probleme, mama sa fie sanatoasa.

Am impresia ca la ei se naste acasa mai degraba datorita costurilor spitalizarii..
Privatizarea asta..

10 minute?
Nu e cam mult?

In 5 minute, fara oxigen, creerul moare.

Probabil ca ideea este sa fie salvata macar mama (o hemoragie fatala in mai putin de 10 minute este probabil mai rara).

Se pare ca avem destui adepti ai selectii naturale: sa revenim la natura si natura sa aleaga, iar logica "duhovniceasca": daca nu traieste, asa o vrut Dumnezeu.

Se mai si exagereaza.

Sistemul functioneaza cam asa: Statul abuzeaza doctorii, asistentele (prost platiti) ei abuzeaza pacientii iar pacientii abuzati impreuna cu doctorii si asistentele sustin Statul abuziv, creditand un sistem politic orientat impotriva interesului general.
Cerc vicios, nu?

Nu, costul nasterii, acasa sau la spital este acoperit de asigurare, ca in Romania sau orinde in Europa. Mai putin spaga.

Mortalitatea materna sau infantila este foarte redusa. In ziua de azi exista tot felul de ecografii 3D care arata care este situatia copilului si daca sunt riscuri. Apoi moasa stie ce sa faca daca se naste copilul cu cordonul ombilical in jurul gatului.

In fine, mai multe detalii nu stiu, nu sunt eu in cauza.

Diferenta este ca sarcina si nasterea nu sunt considerate boli, ci lucruri firesti si naturale.

Sarcina si nasterea comporta riscuri care nu sunt deloc neglijabile deci pentru ce sa-ti asumi mai mult decat este cazul?
Sau mai mult, sa dai cu zarul?

A, esti sarac, nu ai, nu-ti poti permite, ai credinta, ok - nasti si in autobuz si poate e ok.

Dar nu toata lumea intra in acelasi tipar.

Si nici ca toate nasterile in autobuz sunt neaparat fericite.

Si cum ai spus si tu, "nasterea acasa" e precedata de sofisticate analize si ecografii - asta inseamna ca sarcina/nasterea e o boala?
Deci, frecventezi ginecologul, faci analize, ecografii sofisticate, si in momentul cel mai critic renunti la orice asistenta medicala moderna, si in momentul cel mai critic, renunti la toata asistenta moderna si nasti acasa cu o persoana care, orice s-ar spune, nu are calificarea unui doctor si nu mai vorbim de dotarea tehnica.
Care e logica, unde este "naturalul"?

Apropo, bun de citit:

Sam's brain injury and his mother's near death
http://hurtbyhomebirth.blogspot.ro/2...hers-near.html

"Hurt by Homebirth has been created as a safe place where women can tell the stories of the babies who died or who were left injured by homebirth."
(mai sunt acolo si alte povesti similare)

Sau:

Yes, it is your fault that your baby died at homebirth
http://www.skepticalob.com/2012/09/y...homebirth.html

trateaza si problema ipocriziei, de care vorbeam intr-o postare anterioara, in cazul celor care aleg "naturalul" in defavoarea sigurantei iar lucrurile merg rau.

"povestea" mea
 

Nasterea acasa mi se pare o idee foarte frumoasa, mai ales in care totul se termina cu bine, dar din experienta mea nu reprezinta o optiune sigura. Din 4 prietene si 5 nasteri, doar una singura s-ar fi putut intampla foarte bine si acasa. Celelate au avut complicatii, una a avut chiar nevoie de reanimare dupa nastere, desi in timpul sarcinii totul a decurs perfect si nimeni nu s-ar fi gandit la asa ceva.
La mine sarcina a decurs aproape perfect.
In ultima luna, la testul de streptococ B am avut rezultat pozitiv. Asta inseamna ca in timpul unei nasteri normale, exista sanse ca streptocococul sa se transmita la copil si 1 din 5000 de cazuri dezvolta apoi meningita in primele 6 luni de viata. Solutia este ca mamei sa-i fie administrat intravenos antibiotic in timpul nasterii. Sotul meu mi-a spus ca el nu ar suporta intepatura pt antibiotic daca sansele de transmitere sunt asa mici, dar mie nu-mi place sa-mi asum riscuri, mai ales cand vorbim de o problema de viata si de moarte. Acel 1 caz din 5000 tot se intampla cuiva si n-as putea apoi sa traiesc cu vina ca am preferat sa refuz o intepatura in timpul nasterii.
Apoi copilul nu s-a grabit sa vina. Apa s-a rupt abia in a 6-a zi dupa termenul la care bebe ar fi trebuit sa se nasca. Pana atunci, insa bebe s-a dezvoltat bine si a devenit din ce in ce mai puternic. Dupa nastere era foarte vioi si toate analizele au fost perfecte.
Am nascut intr-un spital din Vest, in orasul in care locuiesc. Am vizitat spitalul inainte de nastere si am fost foarte incantata de ideea unei nasteri in apa. Probabil ca orice mamica la primul copil, am vazut "filmul" nasterii de zeci de ori inainte de ziua decisiva si mi-am inchipuit tot felul de scenarii placute, tot felul de nasteri care de care mai usoare.
Dar socoteala de acasa nu se potriveste cu cea de la targ. In ziua nasterii nu aveam contractii! Nu avusesem eu nici inainte, dar nu prea stiam cum ar fi trebuit sa simt contractiile si nu m-am ingrijorat prea tare. La 18 ore dupa ce mi s-a rupt apa si dupa ce mersesem pe jos cel putin 4 ore in ture in jurul spitalului ca sa mi se declanseze contractiile, insa fara nici un rezultat, am intrat in sala de nastere. Desi nu aveam contractii, aveam niste dureri puternice de mijloc si spate.
Mi s-au prins la mana doua branule, una pt antibiotic impotriva streptococului B si una pt ca sa ma hidrateze, pt ca dupa parearea lor eram deshidratata. Eu nu mi-as fi dat seama, ma simteam normal in conditiile date, dar era vara si probabil ar fi trebuit sa beau mai multa apa. Inima bebeului trebuia monitorizata, din cauza ca trecuse atat de mult timp de cand se rupsese apa, asa ca mi s-au mai atasat niste fire cu senzori pe burta. Trebuia sa stau intinsa pe pat pe spate si pe cat posibil sa nu ma misc, ca sa nu deranjez senzorii/branulele. Adio nastere in cada cu apa!
Alt "fix" de-al meu: inainte de nastere am refuzat sa completez formularele pt anestezie. Am zis ca eu o sa nasc cat mai natural si cu asta basta! Ei, pe patul de nastere, in durerile acelea pe care inainte nici nu mi le inchipuisem, mi-a trecut orice mandrie si am cerut epidurala. Doctorii vazusera ca dupa 5 ore de chin nu m-am dilatat decat 2 cm si mi-au spus sa mai astept. A fost nevoie de injectie cu oxitocina ca sa pot naste. Contractiile mele erau pur si simplu inexistente. Am acceptat sa astept cu epidurala pana dupa oxitocina, pt ca doctorii mi-au zis ca asa este mai bine pt bebe. Insa imediat dupa ce au inceput cu oxitocina, durerile de dinainte, care mie mi se pareau maximul posibil, s-au dovedit a fi de fapt bagatele. Abia acum au inceput durerile adevarate! Si nu la mult timp dupa am primit o anestezie partiala si totul s-a desfasurat apoi mult mai usor. Dupa inca 4 ore, dilatatia era maxima si copilul a venit pe lume.
Au fost si rupturi, au fost cusute, m-au durut inca vreo luna pana la vindecarea completa, dar in final totul s-a incheiat cu bine.
Dupa nastere, mi-au asezat bebele pe burta si nu o sa uit niciodata privirea ei curioasa si vioaie. Parea ca vrea sa cunoasca in sfarsit persoana in al carei corp fusese gazduita atat de mult timp. Si eu eram foarte curioasa sa o cunosc.
Dupa ce bebe a fost cantarit si infasat, doctorii au plecat si ne-au lasat pe toti trei (tata, bebe si mamica) sa ne cunoastem unii pe altii si sa ne revenim un pic din emotii. Mi s-a parut ca a fost un crampei de eternitate, ca timpul a stat in loc. Nici acum nu stiu cat timp a trecut pana s-au intors, dar pentru noi acele momente vor ramane de neuitat.
In mod clar nasterea nu a decurs cum mi-am inchipuit eu inainte: nu a fost o nastere in apa, nu a fost fara epidurala, de oxitocina nici nu-mi trecuse prin cap, dar totul s-a incheiat cu bine, amandoua suntem sanatoase si asta este pana la urma cel mai important.
In mod sigur acasa nu m-as fi descurcat, ca sa nu mai spun ca la o nastere in evul mediu, fara medici, spitale si oxitocina, probabil am fi murit amandoua la nastere.

Sunt o gramada de cazuri cand s-a nascut acasa si a fost un final fericit. Asa pot sa aduc si eu in discutie miile de cazuri triste din spitale. Doar nu credeti ca in spitale nu au fost multe cazuri in care copii si/sau mamele au murit,nu?(vezi SUA)

Persoana respectiva, adica moasa, are pregatire, adica 4 ani facultate in cadrul medicinei, nu face operatii. Are dotari in geanta ei...nu ati vazut geanta unei moase, nu? Nu se duce cu paracetamol si un bandaj. Si tot moasele au cabinet de consultatie, adica te monotorizeaza si in timpul nasterii si unele moaste prefera tehinicle mai vechi...(asta in tarile din vest,in Ro e inca stilul comunist)

In Olanda din cate stiu eu se naste cu medic..sistemul este facut in asa fel incat sa poti naste f.bine asistat acasa,iar in caz de urgenta sa ajungi repede la spital..daca in alte parti se poate, ar trebui sa se poata si la noi...sau macar sa se faca maternitatile mai umane...daca nasterea nu e boala, de ce se naste in casele de bolnavi? de ce este grabita mama sa nasca ? de ce se naste practic in public cand este ceva intim? de ce esti consultata fara acord de 100 de persoane?

Top 50 Midwife Blogs

Birth Trauma Truths
http://midwifethinking.com/
http://www.llli.org/
http://thinkbirth.blogspot.ca/
http://villagemidwife.blogspot.ca/


(nu am nimic cu spitalele, cezariana in caz de urgenta etc. ;consider ca ar trebui sa existe mai multe optiuni ptr. viitoarele mame si sa aiba dreptul de a alege cum doresc sa nasca,iar cele care prefera altceva decat majoritatea sau nu se iau dupa opinia publica nu ar trebui puse la zid, asa cum sunt de ex. mamele care alapteaza sau cele care nasc fara epidulara si alte interventii.)

Nu stiu daca iti dai seama, dar practic n-ai adus nici un argument in favoarea nasterii acasa.

"sunt o gramada de cazuri" nu spune nimic.

In Olanda se oficiaza si casatorii intre homosexuali, prostitutia si drogurile sunt legalizate - nu inseamna ca daca ai zis "Olanda" e un model de referinta.

Faptul ca au murit la spital nu inseamna ca ar fi avut sanse mai bune acasa.
Dar faptul ca au murit acasa, poate insemna ca ar fi avut sanse mai bune in spital (a se vedea link -urile postate mai sus).

Are dotari in geanta..ce are in geanta? Un tub de oxigen? Defibrilator? Ecograf?

In caz de urgenta, teoretic poti ajunge, practic, nu este tocmai peste drum - de ce sa-ti asumi riscul?

Maternitate = case de bolnavi?
De unde ai scos-o?

Se naste public? Dar crezi ca sala de nasteri e sala de asteptari de la gara?

Mai bine sa te consulte 100 persoane in plus, decat una in minus - aia care iti putea salva viata ta sau a copilului tau.

Foarte frumoasă poveste, realistă şi frecventă în secţiile de maternitate.
Cred că e de folos mai ales celor care nu au încă experienţa naşterii - atât mămicilor cât şi tăticilor.
Probabil că multe iluzii, multe închipuiri se pot spulbera prin postări ca aceasta. Moda naşterilor în apă, de exemplu, precum şi alte prejudecăţi care pun în pericol viaţa copilului şi a mamei, de dragul unui moft, a unei fiţe etc....

Permiteţi-mi să vă felicit pentru postare şi totodată ţin să vă mulţumesc pentru ce şi cum aţi scris.
(Printre altele, m-a emoţionat descrierea acelor momente de eternitate... Aşa este! Am trăit de 3 ori acest dar şi ... parcă aş vrea să îl retrăiesc din nou, la nesfârşit...:))

Un alt fel de maternitate, în Oradea:

http://www.maternitateapelican.ro/
http://artificialmom.com/cum-se-naste-frumos-in-oradea/

Cîntăriți diferențele.

........:)
Medicina evoluează, oamenii ţin pasul cu moda şi cu mofturile,
sunt mii de dezbateri în lumea medicală privind graviditatea şi naşterea,
ca şi cum abia acum ar fi apărut problema,
unii au parte de clipe fericite, alţii de nenorociri şi suferinţă...

Cine iubeşte sclifoseala să se sclifosească mai departe, cine ia lucrurile în serios să le ia,
aşa e de când lumea şi aşa va fi.

Bine că se mai nasc copii, totuşi! Mai puţini, mai stresaţi, mai cum or fi... Dar se nasc! Slavă lui Dumnezeu!
Şi apoi?...
Apoi au parte de această lume plină de nesfârşite posibilităţi.
Şi, mai ales, de dezbateri şi inovaţii. Şi, nu-i aşa, de foarte multă "libertate", tot mai multă, până la extazul lăcomiei - pardon, libertăţii - depline.

Ce răsfăţ să fii graviduţă în ziua de azi! Ce jucărie nouă şi frumoasă! În acest părculeţ în care ne jucăm de-a viaţa, un părculeţ din cartea noastră de poveşti de grădi, croită şi gestionată de fiecare om între oasele tâmplei şi ale pieptului (precum, ca să rămân în topic - şi ale bazinului) designerul are grijă să ne fabrice mii de detalii personalizate privind graviditatea şi naşterea. Începînd cu planificarea sarcinii, trecînd prin avort şi nesfârşitele intervenţii medicaloide, continuînd cu naşterea şi cu viaţa bebeluşului şi a copilului, să stăm liniştiţi! Să stăm bine! Să fim fără de frică: totul e sub control! Ce roz e totul! Ce drăguţ! Ce perfect! Ce dulcic! Pupici, la toţi... Ne vedem în Majorca! (O aduc şi p-aia mică, o aduc degrabă... Să vezi ce suzeţele faine are!...)

P.S. În HongKong medicii americani şi chinezi au pus la dispoziţia publicului zece săli de naştere dotate cu intervenţii laser prin satelit. Graviduţele, printre care şi vecina mea care e acţionară principală (şi director, neapărat director/manager, ca orice femeie capabilă, realizată, frumos împlinită) la Billa şi Auchan, în piaţa Miniş, a primit bonus un card prin care, dacă doreşte, dacă aşa se simte confortabil şi liberă (musai liberă, ce dracu, fato!), va putea să nască în naveta spaţială "Provocarea", la 25000 km deasupra Pământului, pe direcţia stelei Sirius. La cererea soţului s-a amenajat un scăunel special şi pentru acesta pe motorul din spate al telecabinei. Naşterea poate fi urmărită în direct, săptămâna viitoare, la PROTV ori OTV, sau mai simplu cu ciobul de sticlă aburită pus pe ochi. Vizionare plăcută!

Esti in Lima,Peru?
Foarte frumos pe acolo :)

este clar ca se simt frustrati si sunt munciti pe branci din cauza lipsei de personal dar ei stiu ce si-au ales.... mai ales pe obstetrica, nu te porti cu un om care se mai si chinuie- si nu de diaree - ca si cu o bovina.

mi s-a facut pielea de gaina cand am citit.
din cate cunosc cele mai frecvente proceduri la privat sunt nasterile si cam tot ce tine de ginecologie, si in conditiile acestea nu ma mira. GROAZNIC