Ovidiu, frate, las-o mai moale pentru că oamenii au impresia că tu îi judeci și nu faci decât să-i iriți. Dacă vrei să-i atragi spre credință, i-ai cu zăhărelul. Crede-mă că e mai eficient așa. Nu poți să dai unui bebeluș (din punct de vedere duhovnicesc) hrana unui adult.

Cat mai mult posibil,adica cat?Pana la 5 ani?6 ani?
Am mai vazut cazuri prin America...
Din moment ce copilul poate manca hrana solida la 3-4 ani ?

2 ani...să nu exagerăm....

Pai eu nu doresc sa se exagereze,insa sunt unii care recomanda omenirii vreo 6-7 ani de alaptat/de prunc(daca doresti iti trimit link).
Eu cred ca sunt cazuri sarite de pe fix,iar extremele nu ma atrag din fire!

Nu mulțumesc.

Ihi, eu am gasit un caz concret pe un forum, care recunostea ca inca isi mai alapta pruncul pe la vreo...60 luni cam asa si inca cu mandrie si ura impotriva celora care ar putea considera asa ceva cam nepotrivit.

Nu mai stiu insa unde si momentan nu am timp sa caut.

Adventistii nu au politica cu "multi copii".
Prefera sa se extinda prin incorporarea la zeciuiala a copiilor altora. :)

Si probabil mai sunt si altele.

Apropo de adventisti, vegetarianusm si B12.

Stiu un adventist, din familie de adventisti, vegan de o viata, care abia la cca. 40 ani a ajuns sa-si descopere o carenta grava de B12.

Abia atunci a aflat, se pare, de problema veganism vs. B12.

Orice informatii para-stiintifice vizavi de B12 (si criminale la o adica) ar administra unele asociatii vegane membrilor ei (sau chiar zero informare), consensul stiintific este ca veganii au nevoie de suplimente de B12.

Cine nu crede (dintre vegani), poate sa incerce pe pielea familiei lui sa ignore acest aspect, problema este ca atunci cand deficitul este descoperit s-ar putea sa se soldeze deja cudaune biologice ireversibile.

Respectivul de care vorbeam mai sus, si-a invatat lectia - suplimentele de B12 nu lipsesc din alimentatia copiilor lui.

Păi e normal să ai carențe de B12 dacă ești pe lângă, deși tu ai impresia că te hrănești corect. :4:

un an de zile, primul an de viata.

Acceptabil....credeam că e vorba de luni. Dar și după un an se mai poate alăpta (mai rar) chiar dacă mama merge la servici.

Alin,

O mare parte dintre animalele în carnea cărora se găseşte B12 consumă doar vegetale. De unde provine atunci această vitamină? Există trei variante:

1. din iarbă şi vegetale în general
şi / sau
2. B12 se sintetizează în organismul lor fără a fi neapărată nevoie să se găsească în hrană
sau
3. cineva le dă suplimente sub formă de pastile sau injectabile :)

Omnivorii consumă carne şi cred că obţin B12 de acolo. Ar fi aşa doar dacă nu ar trata-o termic. Prin coacere, fierbere, prăjire vitaminele şi enzimele se cam distrug din cîte am înţeles de la profesori universitari specializaţi în fitoterapie. Dar să presupunem că B12 nu se distruge în totalitate; atunci cîtă carne trebuie să bagi în fizic pentru a acoperi necesarul despre care e vorba?

Dar noi sîntem creştini şi din VT am citit măcar prima pagină, unde Dumnezeu ne arată ce să mîncăm pentru a trăi fără probleme. El, care le-a făcut pe toate bune foarte, o fi omis faptul că omul are nevoie de B12? Dă-mi voie să nu cred aşa ceva.

Cum se citeşte la Vecernie în fiecare zi? "Cel ce răsari iarbă dobitoacelor şi verdeaţă spre slujba oamenilor" - pentru cine are urechi de auzit.

Ovidiu,

Ai ceva materiale pentru noi? Nişte titluri de cărţi măcar?

Nu inteleg ,daca ar fi asa pentru ce Dumnezeu a lasat unele legume ,cum sunt fasolea ,soia ,lintea care trebuie fierte pentru a fi consumate ?
Multumim de informatia despre cirese cu viermi

"Medicina Isihastă" şi "Reţetele Medicinei Isihaste" - Ieromonah Ghelasie Gheorghe.

B12 este o vitamină ce se gaseşte în intestinul animalelor şi al omului, deoarece este produsă de bacteriile de acolo. Orice produs de fermentaţie contine B12. Numărul de cazuri de carenţe în B12, se întâlnesc în egală măsură în rândul celor vegetarieni cât şi în rândul celor carnivori, pentru că ea nu ţine de cantitatea de carne pe care o ingeri, ci ţine de funcţionarea optimă a sistemului tău digestiv. Deci dacă nu îţi funcţionează sistemul digestiv (gradul de absorbţie), ai carenţă de B12, fie eşti vegan, fie eşti omnivor.

"Vitamina B12 este produsa de microorganisme care se gasesc în sol şi de către microorganisme care se gasesc în intestinele animalelor, inclusiv ale omului. Cantitatea produsa în intestinele noastre nu este absorbita în mod adecvat, de aceea este recomandat sa consumam B12 din alimente". sursa - Studiu China

Surse de B12: cresonul, spirulina, drojdia de bere, polen, soia, malţ, spanac, alge de mare, varză murată, borş, patrunjel, lăptișorul de matcă.

Abia aştept să pun mîna pe ele.

Le-ai citit sau răsfoit?

De aceea se fac detoxifieri periodice prin nemîncare, pentru că pe lîngă eliminarea toxinelor, odihnesc şi curăţă sistemul digestiv. Iarăşi o chestie care e privită chiorîş de majoritatea.

Păi hai să vedem cazul meu, care sînt pe vegetale de aproape un an.

- Mănînc puţină drojdie de bere umedă şi crudă cînd fac pîine.
- Spirulină nu am de unde lua, că la farmacie mi-a explicat tanti că e amestecată cu excipienţi care-s făcuţi din lapte. Altfel, nu e scumpă.
- Polen - destul de rar, dar am acasă pentru cînd am chef de-o linguriţă.
- Soia consum sub formă de pateu şi mai rar de drob. O facem din boabe nemodificate genetic şi e foarte gustoasă. Rămîne să văd dacă o pot încolţi.
- Algele le-am descoperit recent. Le hidratez şi le consum cu boabe de orice fel. Sînt foarte ieftine, cam 4 lei o pungă cu alge uscate.
- Varză murată şi alte murături am din belşug.
- Spanac mănînc frecvent, mai rar (dar nu deloc) iarna.
- Borş - destul de des. O singură dată am umplut din huşti.
- Pătrunjelul e la ordinea zilei, crud.
- Malţ, creson, lăptişor de matcă nu obişnuiesc.

Dar se vor ridica voci care să combată şi această listă punct cu punct...

Toate acestea pot fi germinate. Quinoa încolţeşte în 3 ore, hrişca în 2 zile, soia în mai multe zile. Şi culmea că sînt gustoase şi îţi inspiră o stare de sănătate şi doar prin faptul că le priveşti culorile vii şi colţişorii care au ieşit la lumină.

Dacă ţi se pare complicat, poţi folosi făină din diverse boabe (grîu, secară, in, hrişcă, soia, orz, ovăz, fasloe, linte, răsărită şamd) cu care să faci pîine crudă. Noi sîntem încă în faza de teste, dar am descoperit reţete gustoase de pîine uscată fie pe calorifer, fie mai rapid în cuptorul lăsat deschis (temperatura să nu depăşească 40 de grade).

Cu plăcere. Acum sînt în sezonul de prune uscate cu proteine de origine animală. Na, că nici eu nu-s 100% "vigăn".

Le-am răsfoit nu am reuşit să le citesc.

Nu e nevoie de spirulină....ăsta e un mit. Ai nevoie de spirlină doar ca supliment pentru o anumită perioadă ..să spunem treci printr-o criză care se rezolvă bine cu spirulina...

Cu borş şi varză murată îţi rezolvi problema ieftin. :1:

Grijă să nu fie sărată. :1:

E foarte bun borşul, are şi enzime.

Florin, nu e rău ce mănânci, dar fii atent să nu-ţi distribui foarte mult atenţia pe mâncat, ce şi cât mănânci, ce vitamine, s.a.m.d. Încearcă să-ţi distribui mai mult atenţia pe rugăciune şi pe unirea ta cu Hristos şi vei vedea că totul vine de la sine. Corpul cere singur de ce are nevoie...o dată simţi nevoia de un cartof copt (probabil ai nevoie de Q12), o dată de o mămăligă, de un fruct dulce....

ps: să nu mă înţelegi greşit, este normal să te gândeşti şi la ce surse ai şi cum le foloseşti spre exemplu de unde îţi iei calciul, dar să nu devină o obsesie...am observat obsesia asta...dar la început est normal să fii obsedat fiind ceva nou. Cu timpul va deveni ceva normal şi simplu.

Nu e obsesie, ci doar grija normală faţă de trup. Este absolut necesară, mai ales în lumea otrăvită în care trăim. Eu urmez o regulă simplă: mănînc cît mai divers posibil şi încerc să combin corect alimentele. Nu calculez caloriile şamd.

Prin coacere îţi cam iei adio de la [co]enzime, vitamine, o parte din proteine... Deci încearcă să mănînci cît mai crud. Dar să ştii că recent m-am bucurat de nişte cartofi copţi în cuptor, la cineva în vizită. :)

Cît despre rugăciune, mă rog zilnic.

Mulţumesc de sfaturi.

Nu e chiar aşa, întradevăr se distrug din vitamine, dar cartoful nu prea ai cum să-l mănânci decât gătit...prin cocarere de exemplu "otrava din el" - solanina (partea verde) se retrage spre coajă, deci şi gătitul poate fi benefic. Cartoful îşi păstrează cel mai bine din propietăţi când este copt, apoi fiert, iar prăjit devine otravă.

Fructele ar trebui să constituie ponderea cea mai mare din alimentaţie şi atunci ai bifa mâncatul crudităţilor. Bineînţeles şi legumele, dar leguminoasele şi cerealele cam trebuie gătite.

Îţi recomand hrişcă muiată în apă, trebuie lasată în apă cam 4 ore înainte de a o consuma. Poţi adauga miere pentru gust şi pentru a favoriza asimilarea calciului din hrişcă. Mai poţi pune nucă măcinată.

LA fel poţi proceda cu grâul încolţit, doar că grâul necesită mai mult timp pentru a sta în apă. Vezi că sunt pe net reţete de grâu încolţit.

Cartoful nu are nici un fel de otrava care sa se "retraga".
Cartoful poate fi mancat cu coaja cu tot - ceea ce se si recomanda datorita fibrelor din coaja.

Otrava se afla doar in partile aeriene sau muguri daca este incoltit.

Nu cred ca poftele indica tocmai spre necesarul alimentar real al corpului.

Sa fii preocupat in sensul sa-ti gasesti o disciplina alimentara care sa fie santoasa nu este o obsesie.
Exista o perioada de cautari la inceput, insa o data ce ai gasit solutia optima, dpdv al ocupatiei este o rutina alimentara ca oricare alta.

Diferenta este ca in timp ce unii se indreapta spre obezitate, cancer si alte boli, tu iti pastrezi sau imbunatatesti sanatatea.
Mai bine petreci timp in bucatarie decat in spitale.
Mai bine dai bani la piata decat la doctor si farmacie.

Eu am ajuns la concluzia că este cel mai sănătos să faci cartofii în aburi, cu tot cu coaja lor. Sînt mult mai gustoşi aşa decît fierţi sau preparaţi fără coajă. E opţional după aia dacă vrei să-i cureţi.

Coacerea implică temperaturile cele mai mari şi de aceea e varianta cea mai nesănătoasă, în special pentru că apare inevitabil "smoala" ruginie sau neagră, care e cancerigenă 100%. De prăjeli nici mai mai pomenesc.

Consum hrişcă încolţită în salată sau simplă (ce-i mai place lui fiică-mea care are 1 an şi 4 luni!). Sau hrişcă înmuiată în apă şi apoi măcinată la blender împreună cu grîu hidratat şi alte seminţe şi cereale, cu care fac pîine crudă sau biscuiţi. Evident că mănînc şi hrişcă aburită sub capac cu puţină apă, dar încerc să mă las... :)

In lume se scrie cu totul altceva. In media se discuta mult aceste probleme de alimentatie.
Si iata cateva indicatii:
1. Exista anumite legume care trebuie consumate numai dupa procesare. Contin substante otravitoare, care prin procesare dispar si legumele devin bune de mancat: fasole, cartofi, linte, sfecla rosie, vinete etc.
Soia face parte din familia fasolei si trebuie si ea fiarta.

Deasemenea este recomandat sa se curete cartofii mai intai. Coaja lor nu are vitamine, in schimb contine microbi, bacterii, instecticide etc. Nu mai spun de insectele care circula pe ei.
Deci cartofii se proceseaza si anume, fara coaja.

"Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu.[4]
Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și fructe.[5] Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi,[6] concentrațiile lor puternice aflându-se imediat sub piele. Gătitul la temperaturi de peste 170 °C distruge parțial aceste substanțe. Glicoalcaloizii pot produce dureri de cap, diaree, crampe iar în cazuri severe coma sau decesul, ceea ce se întâmplă însă foarte rar. Expunerea la lumină produce înverzire prin sinteză de clorofilă, aceasta indicând cazurile în care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece înverzirea și acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una fără cealaltă."

"Toxicity

Potatoes contain toxic compounds known as glycoalkaloids, of which the most prevalent are solanine and chaconine. Solanine is also found in other plants in the family Solanaceae, which includes such plants as the deadly nightshade (Atropa belladonna), henbane (Hyoscyamus niger) and tobacco (Nicotiana) as well as the potato, eggplant, and tomato. This toxin affects the nervous system, causing weakness and confusion.
These compounds, which protect the plant from its predators, are, in general, concentrated in its leaves, stems, sprouts, and fruits.[47] Exposure to light, physical damage, and age increase glycoalkaloid content within the tuber;[48] the highest concentrations occur just underneath the skin. Cooking at high temperatures (over 170 °C or 340 °F) partly destroys these. The concentration of glycoalkaloid in wild potatoes suffices to produce toxic effects in humans. Glycoalkaloids may cause headaches, diarrhea, cramps, and in severe cases coma and death; however, poisoning from potatoes occurs very rarely. Light exposure causes greening from chlorophyll synthesis, thus giving a visual clue as to areas of the tuber that may have become more toxic; however, this does not provide a definitive guide, as greening and glycoalkaloid accumulation can occur independently of each other. Some varieties of potato contain greater glycoalkaloid concentrations than others; breeders developing new varieties test for this, and sometimes have to discard an otherwise promising cultivar.


The toxic fruits produced by mature potato plants
Breeders try to keep solanine levels below 200 mg/kg (200 ppmw). However, when these commercial varieties turn green, even they can approach concentrations of solanine of 1000 mg/kg (1000 ppmw). In normal potatoes, analysis has shown solanine levels may be as little as 3.5% of the breeders' maximum, with 7–187 mg/kg being found.[49] While a normal potato has 12–20 mg/kg of glycoalkaloid content, a green tuber contains 250–280 mg/kg, and green skin 1500–2200 mg/kg.[50]
The U.S. National Toxicology Program suggests that the average American consume at most 12.5 mg/day of solanine from potatoes (the toxic dose is actually several times this, depending on body weight). Douglas L. Holt, the State Extension Specialist for Food Safety at the University of Missouri, notes that no reported cases of potato-source solanine poisoning have occurred in the U.S. in the last 50 years, and most cases involved eating green potatoes or drinking potato-leaf tea."

Am citit si eu diverse ciudatenii din tara cu suc crud de cartofi in scop terapeutic. Daca la alte legume nu am probleme, la cartofi am mari dubii.

2. Pe studii nu prea poti sa te bazezi, pentru ca se tot contrazic. Azi vin unii si spun ca asa e bine, maine vin altii si spun ca nu e bine asa, ca trebuie altfel.
Nimic nu ramane in picioare, absolut nimic.

3. Alimentatia asta spartana - nu stiu daca este chiar sanatoasa. Fiecare cum poate si cat poate. Oamenii au invatat treptat si au trecut de la carne cruda si radacini la alte produse. Si pe atunci traiau foarte putin, iar acum traiesc frecvent peste 100 ani.
Eu am auzit de cazuri de toate felurile. Fiecare cu ideile lui.
Am citit un caz special al unei femei tinere care atat s-a zbatut sa traiasca si sa se alimenteze sanatos. Chiar perfect. Si totusi...a murit tanara. Fara o boala anume.
Scria acolo ca nici perfectiunea asta nu este buna.

4. Nu stiu cat este de vina alimentatia pentru viata noastra si boli. Eu cred ca trebuie sa fim moderati, ca in toate cele.
Si s-a dovedit ca genele au un cuvant mare de spus. Poti sa faci orice, daca genele si organismul nu te ajuta, degeaba.
Exista oameni care au fumat tigara de la tigara si au trait peste 100 ani si altii care dimpotriva, nefumatori au murit de cancer la plaman. Culmea!

Sigur, trebuie sa traim si sa mancam sanatos.
Asta inseamna : fara tutun, alcool, droguri. Moderatie in toate, mancat putin, divers, din toate cate putin. Multe legume, fructe si produse lactate, oua, peste. Carne si paine in cantitati moderate, uleiuri vegetale.
Fiecare produs contine elemente sanatoase, necesare omului.

Vitaminele si mineralele au si ele anumite limite. Nici nu ia organismul atat cat vrem sa-i dam, nu poate procesa.

Conteaza mult si sanatatea psihica: stresul, influentele din afara (mai ales zgomotul), conflicte cu oamenii.
Conteaza mult, chiar foarte mult somnul. Si aici avem destule lipsuri din cauza programului de viata si de munca.

Degeaba ne concentram pe alimente crude si in rest ne batem joc de noi.
Sa nu ne facem viata un calvar! Una avem si e bine sa o traim asa cum trebuie.
Sa ne facem o viata frumoasa si mai ales echilibrata, sa ne si bucuram. Asta ne lipseste mult zic eu, si din ce in ce mai mult: iubire, calm, voie buna, aer curat, muzica, dans, cultura, bucurii (evenimente placute). De aceea ajungem la depresii si burn-out.

Si trebuie tinut cont de organism. Trebuie mai intai mers la medic si facut "inventarul". Nu ne apucam de diete asa dupa capul nostru si pe urma ajungem in spital, sau mai rau.

Exista chiar si boli congenitale care se manifesta prin carente si care trebuie sa respecte un anume regim: diabet I, talasemie (si alte anemii congenitale), spasmofilii, avitaminoze etc.

Si stiati ca multe pierderi de minerale si vitamine se datoreaza stresului? Sau a unei proaste absorbtii in organism? In perioade de stres psihic pierdem mai ales calciu si magneziu. Deci degeaba ne alimentam daca le eliminam pe alta cale.

Si ba da! (pentru cine zicea ca nu este asa) - organismul cere ce are nevoie la un moment dat.

Glucide si sare - si ele au un rol in organism si sunt indispensabile. Moderat. Totul moderat. Si apa e necesara tot in mod moderat.

5. Postul religios si alimentatia religioasa (nici nu stiu cum s-o numesc) - nu stiu. Am ajuns sa reducem credinta la numai la acestea. In rest...ne doare in basca (expersia nu-mi apartine, mi s-a parut insa foarte potrivita).
Daca lovim pe cei din jur si ii judecam, daca suntem rai, daca nu ajutam, etc.

Iisus Hristos n-a venit sa ne aduca o noua alimentatie, ci sa ne spuna cum sa ne purtam unii cu altii.

Daca stam doar sa ne scobim la ce sa mai renuntam si ce ierburi si radacini sa mai consumam, nefierte, si sa cadem din picioare...mai bine renuntam.

Vrem munca peste masura si trait din aer...cam greu. Si camila si tot ii mai trebuie hrana si apa.

Altii se omoara cu sporturi extreme - chiar la propriu. Se sinucid.
Nu avem voie sa ne batem joc de corpul nostru, de viata noastra, data de Dumnezeu.

In final : traiti fiecare cum doriti, dar nu mai dati lectii altora, mai ales copiilor, ca sa-i mai si aveti pe constiinta pana la urma.

Cartofii se recomanda a fi consumati copti în coaja.

Sa vedem de ce copti?

Coaja tuberculului de cartofi, mai ales in jurul ochiurilor (mici muguri de vegetatie) precum si periferia cartofului inmugurit, contine solanina cu actiune toxica, daca este ingerata in cantitati mari. Cantitati mici de solanina se gasesc in intreg tuberculul, insa aceste doze infime nu sunt toxice, daca nu se consuma cantitati foarte mari de cartofi. In interiorul tuberculului exista deasemeni, rezerve de solatrioza din care se va forma solanina ce va migra ulterior spre coaja. Aceasta triglucida, desii este lipsita de toxicitate, poate da in unele organisme reactii de intoleranta.
Pentru a reduce cat mai mult impactul negativ a solaninei asupra organismului, este indicat ca tuberculul sa fie copt in coaja (solanina se distruge termic in mare masura, fara sa treaca in solutii -apa, ulei), urmand apoi decojirea. Prin aceasta metoda se pastreaza intacte cele mai multe principii active (minerale, vitamine) benefice din cartof neutralizandu-se elementele toxice. Este bine, daca se gateste prin fierbere, cartoful sa fie preparat tot in coaja. Cartofii prajiti contin cea mai multa solanina, iar pe langa aceasta, se formeaza acrilamida, compus toxic si cancerigen. Nu se vor utiliza niciodata, nici macar pentru furajarea animalelor, cartofii incoltiti.

Sophia,

Tocmai că asta e hrana vie care dă omului tot ce e necesar ca să trăiască mult şi sănătos. Fierbe-le, coace-le, prăjeşte-le, afumă-le şi le distrugi din calităţi, pe unele parţial, pe altele total. Ia un broccoli şi prepară-l la aburi şi în paralel gustă un broccoli crud. Apoi trage o concluzie şi spune-ne-o şi nouă.

Pe cine ai auzit tu că a căzut din picioare din cauza unei alimentaţii strict vegetale cu crudităţi?

Ai o reţetă? M-ar interesa.

Cartoful e undeva în coada clasamentului dpdv al nutrienţilor oferiţi. Dacă nu-l consumăm deloc, mare lucru nu pierdem.

Mai nasol e că oamenii îl consumă des şi în cantităţi mari, ceea ce - vorba ta - poate să dăuneze după o vreme.

Rezistă vitaminele intacte după coacerea în cuptor? Aş vrea eu, dar mă îndoiesc.

Şi spune-mi, reuşeşti să dai jos smoala sau arsura care apare inevitabil în special la contactul cu metalul şi pe toată suprafaţa cartofului dacă-l ţii destul de mult la copt? Nu cred, mai ales că e gustoasă...

Soţia are reţeta, voi reveni după ce ajung acasă, pentru exactitate.

Tocmai am mîncat două farfurii cu pateu de soia cu usturoi şi ceapă crude, cu murături şi pîine crudă şi caldă şi extraordinar de gustoasă făcută cu cuptorul deschis. Oamenii nu ştiu ce pierd, vizavi de soia în special.

Bine, mulţumesc. Am îngroşat la ce vreu reţeta. Mai vreu şi la biscuiţi.

Din aceeaşi carte, la pagina 315:

"Exista patru nutrienti pe care alimentele de origine
animala le au, iar cele de origine vegetala, în cea mai mare
parte, nu le au: colesterolul si vitaminele A, D si B12. Trei
dintre acestea sunt nutrienti neesentiali. Asa cum s-a
discutat mai sus, colesterolul este produs de corpurile
noastre în mod natural. Vitamina A poate fi produsa în
organismul nostru fara dificultate din beta-caroten, iar
vitamina D, de asemenea poate fi produsa fara dificultate în
corpul nostru pur si simplu prin expunerea pielii la lumina
soarelui timp de circa cincisprezece minute o data la fiecare
doua zile. Ambele vitamine sunt toxice daca sunt
consumate în cantitati mari. Aceasta constituie înca un
indicator ca este mai bine sa ne bizuim pe precursorii de
vitamine, beta-carotenul si lumina soarelui, astfel ca
organismul nostru sa poata controla fara dificultate
momentul si cantitatile de vitamina A si D de care are
nevoie.
Vitamina B12 este mai problematica. Vitamina B12 este
produsa de microorganisme care se gasesc în sol si de catre
microorganisme care se gasesc în intestinele animalelor,
inclusiv ale omului. Cantitatea produsa în intestinele
noastre nu este absorbita în mod adecvat, de aceea este
recomandat sa consumam B12 din alimente. Cercetarile au
aratat în mod convingator ca plantele crescute pe pamânt
sanatos care are o concentratie buna de vitamina B12 vor
absorbi fara dificultate acest nutrient. Totusi, plantele
crescute pe soluri „devitalizate" (soluri ne-organice) s-ar
putea sa fie deficitare în ce priveste vitamina B12. în Statele
Unite majoritatea culturilor agricole exista pe soluri relativ
lipsite de viata, decimate în urma multor ani de utilizare a
îngrasamintelor nenaturale, a pesticidelor si erbicidelor. Asa
ca plantele crescute pe aceste feluri de sol si vândute în
supermarketurile noastre duc lipsa de vitamina B12. Pe
lânga aceasta, noi traim într-o lume atât de sterilizata încât
rareori ajungem în contact direct cu microorganismele
nascute în sol, producatoare de B12. La un moment dat în
istoria noastra, neam luat vitamina B12 din vegetale care
nu au fost curatate de tot pamântul de pe ele. De aceea, nu este
nerezonabil sa presupunem ca americanii moderni care
manânca plante foarte curatate si nu consuma deloc
produse de origine animala, nu primesc suficienta vitamina
B12.
Desi vizam obsesia societatii noastre privitoare la
suplimentele de nutrienti care ne distrage atentia de la alte
informatii legate de nutritie mult mai importante, aceasta
nu înseamna o negare totala, fara discernamânt, a utilizarii
suplimentelor. Se estimeaza ca ne depozitam vitamina B12
în organism pe timp de trei ani. Daca nu consumati nici un
fel de produs de origine animala timp de trei ani sau mai
mult, sau daca sunteti o femeie însarcinata sau care
alapteaza, atunci trebuie sa aveti grija sa luati din când în
când un mic supliment de vitamina B12, sau sa mergeti la
medic anual ca sa va verificati nivelul din sânge al
vitaminei B12 si al homocisteinei. De asemenea, daca nu va
expuneti la soare niciodata, în special în lunile de iarna, este
posibil sa aveti nevoie de un supliment de vitamina D. Eu
va recomand sa luati cea mai mica doza pe care o gasiti si sa
depuneti mai mult efort ca sa iesiti afara la lumina soarelui.
Eu numesc aceste suplimente „separare de pilulele
naturii", deoarece o alimentatie sanatoasa, cu alimente
organice de origine vegetala crescute pe un pamânt fertil si
un stil de viata prin care iesiti în mod regulat afara din casa
constituie cele mai bune raspunsuri la aceste probleme.
Reîntoarcerea la modul natural de viata în acest fel ne va
oferi si nenumarate alte beneficii."

Mancarea nu trebuie sa fie scop ci mijloc
E normal sa mancam sanatos ,adica sa ne ferim de zahar sau cafea de ex.,sau mezeluri
Eu ma simt bine mancand pana in ora pranzului numai fructe si legume ,pt ca in aceasta perioada organismul elimina toxinele si nu e bine sa il mai incarcam si noi cu toxine
Am mai multa energie ,ma simt bine
Dupa 12 mananc mancare obisnuita ,de obicei gatita ,dar cat mai simplu ,fara sa ma mai gandesc daca are sau nu vitamine
Dumnezeu imi va da zile cat merit sa traiesc si e necesar

Lasa hrisca ,se moaie in apa si e buna ,desi cam scumpa.
Dar fasolea cruda stiu ca este toxica.

Amidonul continut in cartofi este un carbohidrat complex a carui digerare elibereaza lent glucide (19 glucide la 100 g) care nu vor duce la o crestere abrupta a glicemiei. Cartoful este o sursa de energie si favorizeaza prelungirea senzatiei de satietate.
Vitamina B. In special B1, care joaca un rol important in transmisia nervoasa si participa la transformarea glucidelor in energie. Pe langa vitamina B1, cartoful contine si vitaminele B2, B3 si B6.

Vitamina C. Este o vitamina esentiala pentru organism, mai ales iarna cand starea de oboseala este mai intens resimtita.

Fier. Cartoful aduce 0,80 mg/100 g din acest mineral extrem de benefic pentru persoanele anemice.

Potasiu. Un singur cartof poate oferi 21% din necesarul zilnic de potasiu al organismului. Datorita continutului de potasiu, cartoful are proprietati diuretice.

Magneziu. Un mineral care actioneaza eficient impotriva stresului si a oboselii.
Cel mai sanatos este sa-i fierbi in coaja la abur sau in apa, timp de 20-25 de minute. Astfel, nutrientii si valoarea energetica (85 kcal/100 g) se vor pastra intacte.

vegetarienii pot obtine vitamine B12 prin consum de alge nu au nevoie sa manance carne pentru aceasta.

Nu ştiu de celelalte alge, dar spirulina este recordmen la B12.

Academicianul Ion Baciu de la Cluj a scris o carte numită Fiziologie. Acolo el spune că la fiecare 100 de grame de pîine integrală obţinem 1 microgram de vitamina B12. Zilnic, necesarul omului este de 2-3 micrograme de B12, deci cu cîteva felii de pîine integrală am rezolvat problema pe o zi.

Ştim de prin Paterice că mulţi asceţi au trăit o viaţă îndelungată mîncînd doar pîine şi bînd apă. Ei nu au cedat fizic ţinînd acest regim, ceea ce confirmă că grîul este un aliment complet cu care putem trăi mult şi bine fără a avea nevoie de altceva.

Singura problemă este că vitaminele săracele nu prea fac faţă tratamentului termic (alt academician specialist în fitoterapie susţine asta, dar nu i-am reţinut numele), aşa încît acea pîine despre care vorbesc ar trebui să fie... crudă. Aşa mîncau acei asceţi de odinioară, aşa fac şi eu pîinea acum: usuc aluatul în cuptor la foc mic şi cu uşa deschisă sau pe calorifer sau la soare. Mai este varianta uscătorului de fructe care se poate cumpăra. Evident că în pîine combin mai multe tipuri de cereale şi nu numai.

corect.
multumim si pentru celelalte informatii.