Şi atunci de ce sunt creştini care afirmă că nu e necesară viaţa în Hristos pentru mântuire?
Şi că a fost suficientă jertfa sa?

E usor sa atacam pe cineva pentru ca apara invatatura de credinta "cu dintii". Este extremist, intolerant. Dar poate asa o fi invatat el. De unde oare?
Cred ca a fost Cineva care a zis "Cine nu este cu Mine, este impotriva Mea". Cred ca acelasi Cineva a gonit cu biciul schimbatorii de bani din templu, a rasturnat mesele vanzatorilor de animale pentru jertfa. Cred ca Acel Cineva nu era tolerant. Dar nu era tolerant cu invataturile si practicile gresite. Nu a lovit pe nimeni, a invatat sa intoarcem obrazul... "uraste pacatul, dar iubeste pacatosul". Sa fii intolerant cu introducerea in Biserica si incercarea de a-i convinge pe membrii sai sa accepte invataturi straine, gresite inseamna sa ii urmezi lui Hristos. Sa fii statornic in credinta, in invataturile Bisericii, critic la adresa celor care nu urmeaza invataturile (la adresa faptelor, nu a persoanelor), categoric, sa nu dai inapoi nu este gresit. Si e cale lunga pana la Inchizitie. Inchizitia e calea altora si isi mai zic infailibili. Hristos a propovaduit invatatura conform careia fiecare e liber sa aleaga. Dar alegerile facute au consecinte. Inchizitia a incalcat libertatea de a alege.
Deci corect este apararea principiilor, invataturilor si ideilor, dar cu principii, invataturi si idei si nu cu "sabia".

Nu ştiu Dragoş, nu ştiu...
Probabil aşa au fost învăţaţi, poate aşa le cere lor inima. Nu ştiu, zău...

"Asadar, va rog, nu eu, ci dragostea lui Iisus Hristos: folositi numai hrana crestina! Departati-va de buruiana straina, care este erezia! Ca ereticii, pentru a parea vrednici de crezare, amesteca pe Iisus Hristos cu propriile lor ganduri, intocmai ca cei care dau bauturi otravitoare amestecate cu miere si vin; cel care nu stie, ia cu placere bautura otravitoare si moare din pricina acelei rele dulceti. Feriti-va de unii ca acestia! Si veti reusi, daca nu va mandriti si nu va despartiti de Iisus Hristos Dumnezeu, de episcop si de poruncile Apostolilor".
Sfantul Ignatie Teoforul

Nu poate, ci sigur. Ecumenismul este produsul Masoneriei, aşa cum a spus şi sfântul Iustin Popovici, iar această realitate nu doar că este dovedibilă, ci este dovedită. Nu este o chestiune care să fie pusă sub semnul întrebării, ci este o certitudine. Problema este că Biserica, în sensul ei instituţional, nu mai luptă împotriva ideilor acestei secte. Evident că există şi nemasoni care au adoptat credinţe eretice şi sectante ecumeniste, dar locaşul stricăciunii de unde aceste idei eretice au ieşit şi proliferat sunt laboratoarele de idei ale închinătorilor lui Lucifer, sau altfel spus ale antihriştilor.

Având în vedere că realitatea ne arată cu asupra de măsură că nu suntem în altceva decât într-un război spiritual şi religios continuu, atunci este evidentă, inclusiv şi din Biblie, dimensiunea războinică pe plan spiritual a creştinismului, iar în cazul nostru al Ortodoxiei. Şi Scripturile, şi Istoria şi Tradiţia ne învaţă exemplar acest lucru. Ceea ce Apocalipsa lui Ioan ne descoperă este realitatea evidentă a războiului între Bine şi Rău, între Hristos şi Antihrist, între Biserică, apărată de Hristos, şi Fiarele apocaliptice, precum şi slujitorii şi închinătorii acestor Fiare. Până la instaurarea definitivă a Împărăţiei lui Dumnezeu, a locuirii lui Dumnezeu cu oamenii în chip definitiv, această luptă va fi dusă de vrăjmaşul mântuirii şi de cei care i-au intrat în soldă.

Ecumenismul este tocmai acea putere şi ideologie care alungă Duhul Sfânt de la Biserică. Ecumenismul este împotriva Sfintei Tradiţii, este o trădare şi falsificare a credinţei Ortodoxe. Ecumenismul este luptă împotriva Duhului Sfânt, şi prin urmare împotriva Sfintei Tradiţii. Ecumenismul este hulă şi blasfemie împotriva Duhului Sfânt. Ecumenismul strică judecata sănătoasă şi alterează darul duhovnicesc al discernământului. Ecumenismul luptă împotriva Revelaţiei dumnezeieşti în scopul de a pune în locul ei falsa cunoaştere a oamenilor, în special a antihriştilor, a hulitorilor potrivnici lui Dumnezeu, a celor inspiraţi de duhul întunecat al Satanei. Ecumenismul nu are nici în clin şi nici în mânecă cu duhul Sfintei Tradiţii a Bisericii; el este erezie, apostazie a credinţei, falsificare şi mistificare a adevărului, tentativă de îngropare a adevărului sub puterea nedreptăţii, a minciunii şi a înşelării satanice oculte. Ecumenismul promovează o falsă pace şi o falsă iubire, pentru ca să îndepărteze pe oameni de la Pacea şi Iubirea lui Hristos, pace şi iubire care nu sunt de la lume şi nici din lume, ci din dumnezeirea şi din umanitatea îndumnezeită a Mântuitorului Iisus Hristos.

"Mizeriile ofensatorii" şi "simţămintele odioase" sunt doar nişte alterări subiective ale receptorilor care nu percep adevărul mărturiei adevărului. Dealtfel, Sfânta Tradiţie nu este de natură să se mlădieze cu înţelepciune pe formele lumii, ea este o putere şi o misiune de a transforma formele lumii în sensul înduhovnicirii, spiritualizării acestora, Biserica fiind fermentul de nestricăciune care pus în aluatul căzut al lumii să o transforme şi pe aceasta după chipul veşnicei nestricăciuni şi în sensul unei comuniuni cât mai depline cu Izvorul Nestricăciunii. Altfel spus, în albia Sfintei Tradiţii noi nu dăm cezarului ce este al cezarului; aceasta este valabil doar în anumite afaceri lumeşti, şi doar în anumite condiţii. Biserica preia bogăţiile lumii, înţelepciunea ei şi ştiinţa ei, dar le supune unei selecţii potrivit criteriilor Sfintei Tradiţii şi unui proces de transformare, de transfigurare creştină a acestora.

Este aici o descriere foarte potrivită a esenţei fenomenului ecumenist. Pentru că ecumenismul este întru adevăr o nediscernere a Duhului Sfânt, o nediscernere a esenţei de aparenţe, a miezului de coajă, un amestec haotic, dar programatic (că "băieţii deştepţi" îl fac cu program, cu agendă) între duhul adevărului şi duhul înşelării aşa încât să se ajungă la a spune minciunii adevăr şi adevărului minciună, răului bine şi binelui rău, întunericului lumină şi luminii întuneric. Ecumenismul este promovarea inversiunii valorilor, este lupta pentru instaurarea falselor valori în Lăcaşul cel Sfânt, în locul adevăratelor valori a căror prezenţă şi lucrare se discerne prin darul Duhului Sfânt. Ecumenismul este lipsă de Cruce şi de Înviere, este discurs sforăitor, fără pic de evlavie şi de înfrângere a inimii, un discurs triumfalist şi gol pe dinăuntru, plin de viermii stricăciunii, ai ereziei şi ai apostaziei, un discurs care flutură demagogic formule de credinţă dar dincolo de care Satana fluieră a pustiu. După comunism a venit ecumenismul, iar "după ecumenism vine satanismul".

Probabil că aşa au fost învăţaţi. Sunt şi la noi destui care zic să nu ne omorâm prea tare, să nu ne credem noi nu ştiu ce sfinţi, să ţinem de rânduieli şi cu asta gata, ne-am mântuit.
Dacă prin viaţa în Hristos înţelegem doar tiparele formale ale ritualurilor, atunci chiar că nu mai e vorba de mântuire. Ne-am făcut iarăşi farisei făţarnici.

Problema mare e că înţelegem diferit viaţa în Hristos şi că reacţionăm prost la diversitate.
Exceptînd pe atei şi pe agnostici, cărora oricum le cam e indiferent ce spun şi ce fac credincioşii, noi ceilalţi avem de suportat o diversitate considerabilă de curente, gusturi, chiar practici în ciuda faptului că toţi ne numim creştini. Ne e greu să credem că şi cel care nu merge ca noi, nu vorbeşte ca noi, nu citeşte ca noi, nu tâlcuieşte ca noi, nu se închină ca noi - va fi mântuit, poate, prin Mila Domnului. Până una alta suntem tentaţi mai degrabă să-l respingem, dacă nu cu totul explicit atunci măcar în taina gândurilor noastre. Acceptarea alterităţii e o probă grea de caracter.

Cei care au călătorit mult, pe întinsul ţării şi al lumii precum şi cu gândul şi cu experienţele de viaţă, sunt mult mai înţelegători cu semenii şi mult mai suportivi decât cei care au stat în bisericuţa lor bântuită de toate spaimele nălucirilor subiective.
Perspectiva largă a omenescului înţelege perspectiva îngustă a închistatului, dar invers nu merge. Ignoranţa, de oriunde şi-ar trage seva, nu poate fi decât agresivă şi întunecată.

Viaţa în Hristos este şi o taină a fiecăruia, ea nereducîndu-se doar la aspectele formale, ritualiste, în care ne tot împinge omul împietrit şi limitat.
A fi în Biserică nu înseamnă doar a participa la slujbe şi a repeta la nesfârşit, ca o moară stricată, aceleaşi formule verbale împrumutate de la alţii. Oare nu făceau şi fariseii şi cărturarii la fel? Şi ce-au primit de la Hristos - oare nu multe şi grele Vai!-uri?

Creştinii care se ţin obsesional la formule verbale standard nu sunt pentru mine fraţi de credinţă şi vieţuire, ci pacienţi netrataţi, sărmanii de ei (şi de noi, că puterea lor de îmbolnăvire a semenilor mare este). O comunitate care vede în texte dumnezeul mântuirii uită că Domnul a scris pe nisip, sub bătaia vântului...
Primatul textelor şi formulelor verbale asupra vieţii, aparţine sistemelor ideologice dictatoriale, nebuniei paranoide, iar nu lucrării de despătimire iubitoare instituite de Hristos şi susţinute de Duhul Sfânt.
Biserica nu e nici parlament, nici curte cu juri. Nu e nici manual constituţional, nici soldăţeală cu ifose. Nu e nici balamuc obsesional, nici buticul lui nea Gheorghe.
Ce este Biserica, să cugete fiecare din noi, mai des şi mai serios, înainte de toate. Aşa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

deci anti-ecumenismul de pe forum e ca arta moderna.
Daca ti se pare un pic p-aiurea pana unde duce in anumite cazuri, "domne, tu nu intelegi ce vrea sa zica, si nu esti destul de inteligent sa ii intelegi profunzimea."

te referi la cei din BO?

daca nu, sunt de acord.

daca da, asta e doar snobism teologic.

Păi nu diversitatea este problema, aici este vorba despre cu totul şi cu totul altceva. Şi chiar şi dacă unii s-ar mântui în alte "confesiuni creştine", prin mila Domnului este adevărat, asta nu înseamnă că Religia lor sau învăţătura lor de credinţă este cea adevărată; tot ce putem spune, din punct de vedere ortodox, este că şi-a făcut milă Dumnezeu cu ei şi poate că au avut şi ei ca oameni valoarea lor. Dar de aici şi până la a spune că Erezia şi Heterodoxia ar fi pe acelaşi plan şi la acelaşi nivel este o cale de netrecut; cum spuneau cândva rumânii, pe aici nu se trece!! Diversitatea este valabilă în sânul uneia şi aceleiaşi Biserici, pentru că Duhul Sfânt este acela care lucrează multitudinea darurilor în Biserică, dar această diversitate este una de natură să nu afecteze, să nu ciuntească, să nu ştirbească, să nu altereze unitatea, pentru că Acelaşi Duh Sfânt este Duhul unităţii. Evident că noi acceptăm alteritatea; din nefericire, alteritatea este cea care nu ne suportă pe noi; toate crimele catolicismului şi toate uneltirile şi loviturile protestantismului împotriva Ortodoxiei arată foarte clar acest lucru; sunt câteva exemple inclusiv date aici pe forum care arată foarte clar care este poziţia Sectanţilor faţă de alteritate, fiind de asemenea şi un barometru de măsurat reaua credinţă a celor care ascund sau se fac că nu văd adevărul în nelegiuirea lor. Cu alte cuvinte, din punct de vedere istoric, dar se pare că don Cezar a cam absentat la Istorie, cei care au avut şi au cu adevărat probleme cu alteritatea sunt în principal Sectanţii (şi Eretici dealtfel) catolici şi protestanţi.

Translaţia pe care don Cezar vrea să o facă de pe planul dogmelor şi al adevărului, pe planul subiectivismelor chipurile mai răsărite la cap nu se susţine deci. Este o falsă abordare, o abordare mincinoasă, care nu prezintă în acelaşi timp nici o poziţie dogmatică; după cum bine se vede nu există nici o caracterizare, o definire a ecumenismului, atacurile exprimate aşa la modul general împotriva "închistaţilor", "ignoranţilor", "întunecaţilor", "agresivilor", "limitaţilor", "împietriţilor", "formaliştilor", "nebunilor netrataţi", "obsedaţilor" nefiind decât utilizarea unor false etichete în lipsa argumentelor. Insulta a devenit argumentul suprem, dar nu ştim în favoarea a ce, că don Cezar nu binevoieşte să ne lumineze pentru ce "ecumenism" militează dumnealui aici.

Ce este deci ecumenismul? A călca în picioare adevărul în numele falsei iubiri, a falsei comuniuni, a falsei înţelegeri! A săvârşi adulter spiritual faţă de adevăratul Dumnezeu în numele slujirii unui fals dumnezeu, unui demon al închipuirii înfrăţiţilor, fără criterii, dintre popoare. A blasfemia Duhul adevărului şi lucrarea Acestuia în numele unei false unităţi în diversitate!

Ortodoxia nu este intoleranţă şi lipsă de înţelegere la modul general; intoleranţa Ortodoxiei Creştine se manifestă în planul dogmelor, al adevărului, în general al lucrurilor care nu pot fi negociate, şi care nu se vor negocia (decât de către iude, ignoranţi sau trădători). Ortodoxia nu este bisericuţă bântuită de spaimele unor năluciri subiective şi nu are o perspectivă îngustă, de închistat, iar ignoranţa îi este străină. Ortodoxia este universală prin excelenţă, deschisă faţă de ceilalţi dar selectivă, prin Duhul Sfânt, când vine vorba de a primi de la ceilalţi. Dimpotrivă cei care sunt bântuiţi de spaimele propriului lor provincialism şi propriilor lor limite sunt Sectanţii, adică "catolicii", "pocăiţii" şi ecumeniştii.

Ecumenismul este tocmai acea putere şi ideologie care alungă Duhul Sfânt de la Biserică. Ecumenismul este împotriva Sfintei Tradiţii, este o trădare şi falsificare a credinţei Ortodoxe. Ecumenismul este luptă împotriva Duhului Sfânt, şi prin urmare împotriva Sfintei Tradiţii. Ecumenismul este hulă şi blasfemie împotriva Duhului Sfânt. Ecumenismul strică judecata sănătoasă şi alterează darul duhovnicesc al discernământului. Ecumenismul luptă împotriva Revelaţiei dumnezeieşti în scopul de a pune în locul ei falsa cunoaştere a oamenilor, în special a antihriştilor, a hulitorilor potrivnici lui Dumnezeu, a celor inspiraţi de duhul întunecat al Satanei. Ecumenismul nu are nici în clin şi nici în mânecă cu duhul Sfintei Tradiţii a Bisericii; el este erezie, apostazie a credinţei, falsificare şi mistificare a adevărului, tentativă de îngropare a adevărului sub puterea nedreptăţii, a minciunii şi a înşelării satanice oculte.

http://bucovinaprofunda.wordpress.co...-viii-nr-1094/

MASONERIA ŞI ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE

Pr. Gheorghe Calciu-Articol din Puncte cardinale, anul VIII, nr. 10/94

“..Religia creştină a devenit ţinta tuturor atacurilor masoneriei care, deşi par a veni din direcţii diferite, se vede bine, pentru cine este atent, că sînt concertate de o grupare oculta care urmăreşte distrugerea creştinismului, ca singurul factor coerent care se opune dezordinii promovate de cei ce urmăresc distrugerea tuturor valorilor reale ale moralei şi ale credinţei.

….Candidatul la Gradul 16 jură că “orice religie cu forme simple sau ceremonii şi practici externe trebuie sfărîmată, pentru că nu este decît o formă moartă, fără suflet” şi că “Masoneria Vechiului şi Acceptatului Rit, fondat pe doctrina simplă şi pură a iubirii, toleranţei şi raţiunii, trebuie să fie eternă” (Masoneria de Rit Scoţian, vol. II, p. 404).
În faţa acestei afirmaţii care face din masonerie suprema doctrină a iubirii şi toleranţei, cum poate un creştin să mai fie mason? Cum poate un ierarh, adeseori din vîrfurile Bisericii Catolice sau Ortodoxe, să mai rămînă în Biserică şi în funcţie? În numele cui un ierarh român, membru al masoneriei, dă binecuvîntarea sa preoţilor şi credincioşilor? În numele masoneriei? Al lui Lucifer? Biserica Ortodoxă şi cea Catolică ar trebui, fără nici o reticenţă, să excludă preoţii şi ierarhii masoni, pentru că ei nu mai slujesc Biserica, nici pe Hristos, ci o organizaţie profund anticreştină.
Un preot român, de curînd întîlnit în America, îmi spunea că un student la Teologie (ortodoxă) i-a arătat şorţul de mason, pe care îl poartă mereu cu el. Nu poartă Sfînta Scriptură, nici Ceaslovul, ci şorţul masonic…
Unul dintre idealurile urmărite cu perseverenţă de francmasonerie este desfiinţarea religiilor (a creştinismului în special, aşa cum am arătat deja) şi a naţiunilor, urmărind crearea unei singure naţiuni şi a unui singur guvern mondial, cu o “nouă ordine mondială”, care va permite membrilor săi să devină conducătorii întregii omeniri. Naţiunile, Bisericile şi monarhiile sînt piedici foarte serioase în faţa acestui plan diabolic. De aceea, una dintre lozincile Revoluţiei franceze era aceasta: “Cu maţele ultimului popă îl vom spînzura pe ultimul rege!”.
Beresniak ne anunţă fără ocoluri acest plan al unui guvern internaţional: “În secolul nostru, datorăm francmasoneriei cîteva organizaţii internaţionale: Societatea Naţiunilor – devenită O.N.U. –, Crucea Roşie, Liga Drepturilor Omului… Putem cunoaşte influenţa masonilor peste tot unde se exprimă voinţa de a fi liber şi de afirmare a demnităţii umane” (p. 55).
Este evident scopul dominării masoneriei prin aceste organizaţii internaţionale care caută desfiinţarea naţiunilor şi a libertăţii acestora, economia dirijată de un guvern internaţional, puterea lor discreţionară de a decide dacă o naţiune are sau nu dreptul să aibă copii pentru a supravieţui, dacă membrii unei naţiuni au dreptul să mai trăiască sau trebuie să piară prin înfometare, din cauza embargourilor economice împotriva popoarelor ce nu se supun necondiţionat, etc. Toate aceste idei internaţionaliste îşi au sursa în doctrina masonică şi ele au constituit programul de bază al Revoluţiei franceze, ca şi al celei ruseşti: ambele revoluţii programau un guvern internaţional, distrugerea credinţei, raţionalizarea religiei, desfiinţarea regalităţii. Cine citeşte istoria Revoluţiei franceze va vedea cu groază cum la Lyon sute de călugări şi călugăriţe catolice au fost dezbrăcaţi la piele, legaţi cu funii – un călugăr cu o maică – în poziţii obscene şi apoi aruncaţi să se înece în Rhône. Mulţi dintre aceşti martiri ai credinţei catolice au fost culeşi apoi de credincioşi şi îngropaţi în taină.
Albert Pike, Suveranul Mare Comandor al Masoneriei, scrie în cartea lui, Morala şi Dogma: “Lumea ne va declara curînd ca Suverani şi Pontifi. Noi vom constitui echilibrul universului şi vom fi conducători peste stăpînii lumii” (p. 817). Este evident că Pike vorbeşte despre dictatura absolută a masoneriei, care va stăpîni în mod egal peste religie (pontifi) şi peste politică (suverani). De fapt, el citează aici din doctrina Templierilor, din care masoneria pretinde că se trage într-o mare măsură. Toate acestea sînt învăţăminte de iniţiere în Gradul 30, cel de Cavaler Kadoş. Tot în aceste învăţăminte, ca şi în multe alte locuri, Pike afirmă, prin aluzie la templieri, duşmănia de moarte a masoneriei faţă de tiara papală. Această vrăjmăşie, afirmată mai peste tot în scrierile masonice mai vechi, a fost preluată de aproape toate sectele creştine rupte, în ultimele două secole, din trunchiul catolicismului, ceea ce demonstrează, cel puţin în parte, care este originea sciziunilor Bisericii apusene.
………..cele mai anticreştine organizaţii “religioase” sînt de origine masonică: Mişcarea Teosofică pornită de Helena P. Blavatsky şi continuată de Annie Besant, mare maestră a Dreptului Uman şi a mişcării New Age. Această din urmă mişcare şi-a luat numele respectiv ca opoziţie declarată împotrivaold age-ului, adică a religiei creştine, ce are cîteva principii care trebuie distruse (deşi pe ele, totuşi, s-a fondat America): familia, proprietatea, dreptul la viaţă (neavortarea copiilor), la credinţă, la libera exprimare şi la asociere. Toate aceste valori, evidente de la sine pentru generaţiile vechi, sînt tot mai clătinate astăzi, cînd ele nu mai sînt “evidente de la sine”, iar tribunalele dau decizii contradictorii asupra dreptului la viaţă al copilului, a dreptului de asociere ş. a. m. d. New Age este o formă a masoneriei în care spiritul anticreştin este mult mai vizibil. Un autor anti-New Age, Texe Marrs, afirmă următoarele: “Credinciosului din New Age i se spune: Ai putea fi zeu în clipa următoare, numai dacă nu ar exista în jur aceşti oribili creştini, cu atitudinile lor otrăvite” (apud A. R. Epperson, Noua Ordine Mondială, pp. 27-28). De altfel, ideea de bază a new-age-iştilor este că ei sînt chemaţi să conducă politica lumii, că ei poartă geniul politic în structura lor şi că toţi trebuie să li se supună. Fiecare new-age-ist are cel puţin un “spirit director”, care îl ghidează şi-i spune ce trebuie să facă. D-na Hillary Clinton, de exemplu, are două astfel de spirite cu care vorbeşte: unul este al tatălui ei, celălalt este spiritul Helenei Roosevelt. Prima Doamnă a Americii a afirmat acest lucru în mod public, redînd în faţa camerelor de luat vederi discuţiile politice pe care le-a avut, în lungi şi repetate şedinţe, cu spiritul răposatei Helena Roosevelt.
Cei care au citit cartea lui Lev Tolstoi, Război şi pace, îşi amintesc, probabil, de scena iniţierii lui Pierre Bezuhov în masonerie. Tot ce spune Tolstoi acolo are o anumită notă caricaturală, dar, dacă citim cartea lui J. Holy, care ne redă unele ceremonii de iniţiere în diverse grade masonice, vom vedea lucruri chiar mai macabre şi mai hilare decît în textul tolstoian. Astfel, la iniţierea în Gradul 30, acţiunea se petrece pe rînd în patru încăperi decorate cu diferite simboluri oculte. În prima, scăldată într-o lumină sepulcrală, este un mausoleu pe care se află un sicriu în care zace un cavaler îmbrăcat în alb, cu faţa acoperită. În jurul sicriului se află trei cranii. O muzică înceată se aude, iar Întreit Puternicul Maestru îi spune celui iniţiat: “Frate, aceste obiecte ascund un mare mister. Eşti gata să treci prin toate încercările care te aşteaptă? Ele sînt înspăimîntătoare, dar nu este nimic în ele să te sperie, dacă ai înţeles toate gradele prin care ai trecut pînă acum… Trebuie să-ţi aduni întreaga putere a minţii, pentru că totul va depinde numai de tine însuţi”. Cavalerul din sicriu îl întreabă, la rîndul său, pe iniţiat: “Tu, care ai venit să-mi tulburi pacea, teme-te de mînia mea! Care îţi este dorinţa?”.
În privinţa identităţii cavalerului din coşciug, A. Pike spune că secretul lui ţine de Cabală. Albert Mackey ne explică, în cartea sa Revised Encyclopedia of Free-masonry (vol. 1, p. 166), de unde îşi are originea Cabala: “Cabala a fost predată de Dumnezeu unei cete selecte de îngeri, care au format o şcoală teosofică în Paradis. După căderea îngerilor, această doctrină cerească a fost comunicată, prin bunăvoinţă, copiilor neascultători ai pămîntului”.
Aşadar, “ceata selectă” a îngerilor a fost formată din cei care se vor răscula împotriva lui Dumnezeu, sub conducerea lui Lucifer.
Masoneria este o organizaţie secretă internaţională, anticreştină şi satanică, pentru că intenţionează să stabilească o “nouă ordine mondială” (ceea ce, în parte, a şi reuşit), înlocuind adevărul divin al creştinismului cu o religie fabricată, sprijinită pe misterele egiptene ale lui Hermes Trismegistul, pe Cabala evreiască, pe secretele asiro-babiloniene, pe recunoaşterea ca adevăraţi dumnezei a tuturor zeilor păgîni. Albert Pike este un mistic al masoneriei, iniţiat în toate ştiinţele oculte şi expunînd în cartea sa toate rătăcirile acesteia, un amestec obscur şi demonic de adevăr şi minciună, în care creştinismul este doar o parte a adevărului. El nu se ocupă de organizarea practică a masoneriei, nici de ritualul iniţierilor, ci caută fundamentarea dogmatică şi ocultă a doctrinei masonice.

“Masoneria… este totdeodată interpretarea marii cărţi a naturii, recitalul fenomenelor fizice şi astronomice, cea mai pură filosofie şi locul de depozitare unde, ca într-un tezaur, sînt păstrate în siguranţă toate marile adevăruri ale revelaţiei primordiale, care formează baza oricărei religii… Doctrina cabalistică a fost mereu religia înţelepţilor şi a celor ştiutori, pentru că ea, ca şi masoneria, tinde neîncetat spre perfecţiunea spirituală şi spre fuziunea crezurilor şi a naţionalităţilor lumii” (A. Pike, Morala şi Dogma Vechiului şi Acceptatului Rit Scoţian al Francmasoneriei, cap. “Cavaler al Soarelui sau Prinţ Adept” [Gradul 28 – n. n.], p. 625).
Din această concepţie luciferică a superiorităţii masoneriei faţă de orice altă formă de credinţă sau gîndire rezultă superbia masonică a conducerii lumii după bunul plac al unor indivizi care se socot unşi de nişte zei – care, de fapt, se reduc la Lucifer – de la care au primit dreptul de stăpînire a lumii. Ei recunosc pe Iisus Hristos aşa cum şi diavolii Îl recunosc şi se înfioară (cf. Iacov 2, 19), dar nu încetează revolta împotriva Lui, pentru că sînt răzvrătiţi şi adepţi ai Marelui Răzvrătit, Lucifer. Ca şi el, ei ştiu că sînt “stăpînitorii lumii acesteia”, despre care Iisus a spus: “… şi El [Duhul Sfînt – n. n.], venind, va vădi lumea de păcat, şi de dreptate, şi de judecată. De păcat, pentru că ei nu cred în Mine; de dreptate, pentru că Mă duc la Tatăl Meu şi nu Mă veţi mai vedea; şi de judecată, pentru că stăpînitorul acestei lumi a fost judecat” (Ioan 16, 8-11).
Într-adevăr, stăpînitorul lumii acesteia a şi fost judecat. Oamenii ştiu acest lucru, dar fiii întunericului îi ţin în cursa lor, prin foame, prin teroare, prin abuz de putere, prin ignoranţă şi printr-o organizare lumească strictă, care pare invincibilă. Dar puterea lui Dumnezeu va risipi puterea stăpînitorului acestei lumi, cum omul risipeşte, printr-un simplu gest al mîinii, pînza-capcană a păianjenului.”
Preot Gheorghe CALCIU

“ECUMENISMUL ESTE PRODUSUL MASONERIEI” (PARINTELE STANILOAE)
“ECUMENISMUL ESTE DE LA DRACU “ (PARINTELE ARSENIE PAPACIOC)

Pr Theodoros Zisis - Conferinta din 29 mai 2013 (Man Sf Ioan Casian) - partea 3 din 3

Raspunsuri la intrebari din public: Despre incetarea pomenirii ierarhilor eretici. Despre ratacirea schismaticilor care se rup de Biserica sub pretextul apararii ortodoxiei. Despre nationalism ca erezie condamnata sinodal. Despre frica. Despre validitatea tainelor savarsite de catre clericii canonici, dar ecumenisti. Despre intercomuniunea cu ereticii monofiziti.

http://www.youtube.com/watch?feature...=fdmmDjxGRrQ#!

Fii bun, ca un creştin şi arată-mi unde sunt hulitor de Dumnezeu
şi în ce constă inspiraţia mea întunecată de duhul satanei. Mult m-ai ajuta.
Miluieşte-mă, de mă găseşti sărac...
Fă-o concret, la ce nivel doreşti, punct cu punct. De voi simţi şi de voi înţelege, îţi voi mulţumi.

Iar dacă nu vei reuşi să îţi susţii vorbele aspre pe care le-ai scăpat azi... ce să zic... Nu-i nimic. Fii, te rog, mai atent cui şi ce spui pe viitor. Iubirea duce multe, nespus de multe, însă, Decebal, Iubirea nu duce chiar orice.
Dumnezeu să ne ierte şi să ne lumineze pe toţi cu harul Lui!

La astfel de tertipuri nu răspund.

Din nefericire văd că nu te-ai lepădat de vechile metode pe care le-ai mai folosit şi când deschisesem firul despre har şi Sfinte Taine.

Dar, dincolo de confuzia pe care încerci să o semeni în ceea ce mă priveşte, cred că dumneata eşti cel care ar trebui şi eşti invitat să ne spui şi nouă ce înţelegi dumneata prin ecumenism.

Care tertipuri, domnule?

Ai avut indecenţa să mă porcăieşti în public făcîndu-mă în fel şi chip, că aşa-ţi veni, aşa-ţi păru.
Iar eu am înţeles că vorbeşti din închipuire, din interpretativitate, iar nu cu luciditate şi realism.
Nu te-am insultat, precum poate altul ar fi făcut-o. Ci, creştineşte, te-am rugat să îmi arăţi unde am greşit, adică unde se aplică vorbele tale. Poate chiar aveam ceva bun de învăţat.
Totuşi domnia ta m-ai insultat, pretinzînd despre mine vrute şi nevrute, lucruri foarte grave. Acum, însă, îţi cer: arată-mi acele vrute şi nevrute! Numeşte-le!
Nu fi laş, ci dovedeşte că sunt cum ai spus despre mine: ecumenist, hulitor de Dumnezeu, mânat de întunericul satanei. Arată aici pe forum unde am scris eu lucruri care să te ducă la aceste concluzii.
Dincolo de faptul că îi stimez pe unii dintre forumiştii care aparţin altor confesiuni, de pildă pe Pelerin, pe Mihnea, pe Nucutucu şi pe alţii pe care îi rog să mă ierte că nu îi amintesc acum, dincolo de aceste simpatii personale, pe care sper că nu e voie să ţi le cer dumitale cu învoire: ce altceva te face să crezi că sunt ecumenist? Dacă nu mă învoiesc să depănăm halucinoze împreună, înseamnă că sunt ecumenist? După care logică?

De nu-ţi poţi susţine nedemnele calomnii dă-ţi seama că ai făcut o greşeală urâtă şi altădată ai grijă să nu o mai repeţi.

Degeaba depeni texte cu creştinismul adevăratei Biserici, degeaba urli sus şi tare că eşti adversarul ecumenismului ca alţi amici de-ai tăi suferinzi de aceeaşi maladie caracterială, dacă nu ai minima onestitate să-ţi justifici calomnia şi injuriile.

Arată, măcar, că eşti un om responsabil, dacă un bun creştin ne-ai cam arătat că nu eşti.

P.S. Iată, îţi răspund direct la întrebare: prin ecumenism înţeleg ceea ce tu însuţi ai sugerat prin linkul pe care îl recomandam şi eu câteva pagini în urmă, precum şi ceea ce scrie BOR în broşurile de la pangare, precum şi ce am învăţat de la Cătălin, începînd cu acum un an când l-am rugat să mă lumineze în chestiunea asta unde nu aveam decât vagi repere.
Ce altceva puteam să înţeleg, oameni buni? Ce altceva decât mi-a spus Biserica mea, Biserica noastră, adică BOR, ce altceva aş fi putut să înţeleg? Mai lăsaţi-o dracului de paranoia, că nu aduce nimănui nici un folos real, nu băgaţi de seamă?

Domnule Cezar, văd că foloseşti, ba acum chiar mai abitir decât la threadul despre har şi Sfinte Taine, aceleaşi metode şi aceeaşi tactică.

În primul rând, că eu nu te-am făcut pe dumneata ecumenist; pe mine mă interesa tocmai să ştiu care este poziţia dumitale, care este concepţia dumitale despre fenomen, pentru că din postările anterioare de atacuri la adresa "împietriţilor", etc (nu mai repet lista) nu se deduce şi nici nu se afirmă exact poziţia dumitale faţă de ecumenism. Eu nici acum nu mi-am dat seama, nu ştiu despre ce link vorbeşti dumneata şi nu ştiu ce vinde BOR la pangare; chiar nu ştiu, vorbesc foarte serios, şi de aceea nu înţeleg nici acum.

În al doilea rând, nu mai fă confuzia între ceea ce cred eu despre ecumenism la modul general, şi ceea ce cred despre o persoană sau alta; nici nu ştiu dacă am denumit vreodată pe cineva pe forum cu acest apelativ de ecumenist, eu nu îmi aduc aminte să o fi făcut. Încearcă să nu mai amesteci lucrurile: când vorbesc despre ecumenism, vorbesc în special despre ecumenism adică, deci despre o ideologie religioasă născută în laboratoarele de idei ale închinătorilor lui Lucifer, adică ale francmasonilor antihrişti. Deci nu este nici o legătură cu dumneata şi, bănuiesc, cu nimeni de pe acest forum.

Dincolo de adevăraţii promotori ai ecumenismului, mai există şi cei care sunt ecumenişti pentru că au preluat idei ecumeniste, fără ca să ştie ceea ce este în spatele lucrurilor şi fără ca să aibă aceleaşi intenţii, motivaţii, raţiuni de adoptare a ideilor ecumeniste precum sunt cele ale oculţilor promotori ai ecumenismului. Ştie toată lumea că înainte de '89 aveau mulţi carnete de la PCR, dar foarte puţini erau comunişti. Referitor la dumneata deci nu am afirmat că ai fi ecumenist, nici nu ştiu dacă eşti şi nici nu am nicio treabă; văzând însă postările anterioare mă interesa, pentru că nu se deduce din ele, care este poziţia dumitale raportat la ecumenism, practic cum înţelegi fenomenul; dealtfel nici nu te-am suspectat că ai fi ecumenist. Ştiu şi se vede că eşti un bun ortodox.

Încearcă deci să te ţii de subiect, care este Ortodoxia şi ecumenismul, şi să o laşi mai moale cu "maladiile" celorlalţi.

"Eu nici acum nu mi-am dat seama, nu ştiu despre ce link vorbeşti dumneata "

Poftim, Decebal! Uite linkul de care ai uitat, postat de tine însuţi, se pare.
Iar mai la vale, după câteva postări e şi scurtul meu comentariu de susţinere.
Acum îţi aminteşti? Poţi fi atent măcar o clipă şi la realitatea din jur, te rog?

P.S. Cu maladiile celorlalţi sunt de acord să o las moale de tot. Cu o condiţie: să mă lase maladiile lor în pace, ok?

Ecumenism si fanatism

Autor: Preot Mihai-Andrei Aldea

-sunt de acord ca trebuie sa luptam cu pacatul care aduce moarte,trebuie sa nu fim de acord cu avorturile,homosexualitatea,pornografia,coruptia,m inciuna...dar mai trebuie sa respingem si satanismul de orice fel care omoara sufletele ,nu?
-sa respingem sectele si organizatiile satanice care pot corupe atatia oameni si tineri si le strica sufletele si ii duc deci la moarte prin ratacire (credinta in reincarnare,in zei pagani..)
-trebuie sa ii respingem pe p[ocaiti,protestanti si neoprotestanti care nu cred in Maica Domnului,in icoane in sfinti; chiar te-ai ruga cu un pocait sau protestant care nu crede in Maica Domnului,in icoane in sfinti ?

-trebuie sa respingem si ereziile cele stricatoare de suflet,ecumenismul fiind erezia tuturor ereziilor si produsul masoneriei (masoneria fiind o organizatie satanica)
-daca citesti protocoalele inteleptilor sionului -niste scrieri masonice-vei vedea ca tocmai masonii in lojilor lor raspandesc coruptia,pornografia si alte mizerii ca sa-i indeparteze pe crestini de Viata deci sa-i apropie de moarte deci cum sa nu fim preocupati ca tot omul sa stie de aceasta organizatie satanica[MASONERIA] si sa o respinga.
-cum sa nu fim informati de planurile ecumenismului si sa-l respingem daca ecumenismul este "produsul masoneriei " (Parintele Staniloae) si "de la dracu " (P Arsenie Papacioc)

-zilele astea a fost in Romania Pr.Theodor Zissis care a vorbit ,a informat credinciosii romani de erezia ecumenismului si a zis ca cel mai mare pericol la ora actuala este ecumenismul
-chiar zicea ca este un parinte in muntele Athos care tot timpul le vorbeste oamenilor de pericolul ereziei ecumeniste si daca oboseste se aseaza culcat pe o banca si vorbeste in continuare - deci atat de grava este erezia ecumenista incat toti oamenii trebuie informati
-de ce ctrezi ca toti duhovnicii au fost antiecumenisti,si multi preoti,calugari,de ce P Arsenie Papacioc a scris o carte impotriva ecumenismului,la fel Parintele Calciu articole,Sfantul Iustin Popovici la fel.

Arhim. Haralambie Vasilopoulos a scris o carte impotriva ecumenismului cu zeci de ani in urma si exista o gramada de articole impotriva acestei erezii.

-exista MĂRTURISIREA DE CREDINŢĂ ÎMPOTRIVA ECUMENISMULUI:http://apologeticum.wordpress.com/20...ecumenismului/ semnata de mii si mii de preoti,calugari,sttareti ,credinciosi si chiar de vreo cativa mitropoliti din Grecia.

-de ce atata preocupare impotriva demascarii ecumenismului satanist daca nu ar fii un pericol atat de mare pt credinciosi? de ce?

-uite de ce:

Se spunea pentru avva Agathon, ca s-au dus oarecari la dansul, auzind ca are dreapta si mare socoteala. Si vrand sa-l cerce de a sa manie, i-au zis lui : tu esti Agathon ? Am auzit pentru tine ca esti curvar si mandru. Iar el a zis : ei bine, asa este. Si i-au zis lui : tu esti Agathon barfitorul si clevetitorul? Iar el a zis: eu sunt. Au zis iarasi : Tu esti Agathon ereticul? lar el a raspuns: nu sunt eretic. Si l-au rugat pe el, zicand: spune-ne noua, pentru ce atatea cate ti-am zis tie le-ai primit, iar cuvantul acesta nu l-ai suferit? Zis-a lor: cele dintai asupra mea le scriu, caci este spre folosul sufletului meu. Iar cuvantul acesta eretic este despartire de Dumnezeu si nu voiesc sa ma despart de Dumnezeu. Iar aceia auzind, s-au minunat de dreapta lui socoteala si s-au dus ziditi, adica folositi.

-deci ecumenismul fiind erezia tuturor ereziilor este despartire de Dumnezeu din aceasta cauza trebuie sa fim impotriva lui si sa-i informam pe toti credinciosii ortodocsi de pericolul ecumenist.

PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI- Actiunea diabolica a masoneriei:

http://carteromaneasca.wordpress.com...-a-masoneriei/


“Citeşte si dă mai departe”

PROTOCOALELE ÎNŢELEPŢILOR SIONULUI

sau altfel spus:

PLANURILE DOMINĂRII ÎNTREGII LUMI, INIŢIATIVĂ FIXATĂ SĂ SE REALIZEZE PÂNĂ ÎN ANUL 2050 ÎN CELE 24 DE PROTOCOALE SECRETE, ÎNTOCMITE DE CONDUCĂTORII FRANCMASONERIEI MONDIALE CU OCAZIA MARELUI CONGRES SECRET FRANCMASONIC DE LA BÂLE, ELVEŢIA, CARE A AVUT LOC ÎN ANUL 1897


Motto: “Cunoaşteţi adevărul şi acesta vă va elibera!”

Este un fapt psihologic cunoscut că majoritatea criminalilor mărturisesc crima înainte de a muri. Protocoalele Maeştrilor Francmasoni constituie o asemenea dovadă. Ce sunt aceste protocoale decât o îngrozitoare mărturisire a tuturor suferinţelor şi mizeriilor pe care le-au provocat şi încă le mai provoacă FRANCMASONII. Ele ne oferă totodată cheia secretă pentru a înţelege tot răul făcut de ei ce bântuie astăzi în omenire. În "lumina" Protocoalelor se pătrund mai exact şi mai adânc adevăratele cauze ale frământărilor sociale şi politice, generate cu o diabolică abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revoluţie Franceză încoace.

În Protocoale, francmasonii vorbesc şi hotărăsc în secret şi conspirativ; urmăriţi-i deci cu atenţie, cu foarte mare atenţie. După ce aţi terminat de citit, prezentaţi această broşură unică şi altora, aceasta fiind o datorie morală şi o cale de apărare a întregii umanităţi.

Protocoalele conţin planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de stăpânire a întregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale încheiate de diferitele secţiuni ale Marelui Congres Masonic, care s-a ţinut în Elveţia, la Bâle (Basel), în 1897, şi formează programul masonic de cucerire mondială, program elaborat şi comunicat unor anumiţi "iniţiaţi", pentru a se păstra o urmă scrisă a acelor convorbiri ultrasecrete.

Despre modalitatea în care au căzut în mâinile "profanilor" aceste Protocoale, există două versiuni: prima, că au fost copiate de o femeie, soţie sau amantă a unui "iniţiat", fiind apoi comunicate creştinilor pentru ca aceştia să se pună în gardă şi să ia măsuri de apărare; a doua, că au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii îl aveau într-o casă dintr-un oraş alsacian.

Lojele masonice au fost înfiinţate pentru a servi în lupta pentru supremaţie, luptă care are un pronunţat caracter antireligios şi în special anticreştin. Un grup ocult de francmasoni de grad foarte înalt (Ierarhia Superioară Secretă) le dirijează, inspiră, subvenţionează şi, fără ajutorul dat de acest grup, victoria lor nu ar fi posibilă.

Într-o zi, când, conform opiniei lor, popoarele creştine vor fi dezbinate de francmasoni şi învrăjbite unul împotriva celuilalt de presa şi literatura bolnavă - la adăpostul liberalismului -, prin atentate, corupţie şi demoralizare, prin degenerare cauzată de tutun, alcool, droguri etc., prin criză economică mondială, prin lovituri de stat în diferite ţări, se va ajunge la un Guvern Mondial de sorginte masonică.

Războaiele interne şi conflictele mondiale, pe care francmasonii ştiu să le dezlănţuie, vor grăbi venirea domniei despotismului masonic, în locul liberalismului statelor creştine. Atunci, în afară de "religia" masonică, toate religiile vor fi desfiinţate.

Un singur stat va fi suficient să cadă în mâinile francmasonilor, şi apoi toate celelalte vor cădea unul după altul, pentru ca, în final, "Regele" masonilor să domnească peste toată planeta astfel subjugată.
Ideile fundamentale ale Protocoalelor sunt:

1. - Francmasonii nu admit alt drept decât cel dat de forţă; liberalismul propagat de ei printre creştini a distrus religia creştină şi autoritatea statului.

2. - Aurul a intrat în mâinile Francmasoneriei şi, cu ajutorul lui, aceasta a pus mâna pe presă, dominând opinia publică ce comandă guvernele în statele democrate.
Ş
În Marea Britanie, publicaţii ca TIMES sau MORNING POST au consacrat lungi articole referitoare la aceste Protocoale. De asemenea, în Germania, Franţa, S.U.A., Austria etc., Protocoalele au fost date publicităţii, populaţia devenind astfel conştientă de primejdia reprezentată de Francmasonerie.

Poporul român trebuie să devină, de asemenea, conştient de pericolul existent şi, trecând peste orice ambiţii şi neînţelegeri mărunte, să se unească şi să se opună ofensivei masonice şi robirii neamului nostru. Unirea tuturor românilor este, aşadar, singura salvare.
Din cele expuse în Protocoale se poate constata că acestea formează un vast plan masonic de cucerire şi îngenunchiere a lumii creştine, conceput în cele mai mici amănunte.

Societatea şi sufletul individului au fost analizate într-un mod cu adevărat stiinţific, toate punctele vulnerabile fiind identificate pentru ca masonii să aibă unde să lovească. Pregătiţi în spiritul satanicei lor doctrine, ei au pornit atacul, dar nu într-o ţară sau două, ci pe întreg globul pământesc, bazându-se, deci, pe lipsa de pregătire a creştinilor. Minciuna, şantajul, perfidia, corupţia, trădarea, linguşirea, crima şi necinstea, în toate formele lor, sunt armele cu care luptă Francmasoneria.

PROTOCOALELE INTELEPTILOR SIONULUI
http://carteromaneasca.files.wordpre...r-sionului.doc

PRIMUL PROTOCOL SECRET FRANCMASONIC

Dreptul, în viziunea francmasonilor, constă în forţă. Libertatea este o idee himerică. Liberalismul şi anarhia. Credinţa. Autonomia. Despotismul exercitat prin intermediul capitalului. Duşmanul intern. Mulţimea trebuie să fie păcălită. Anarhia şi efectele ei. Politica şi morala nu trebuie să aibă nimic comun. Dreptul trebuie să fie al celui mai tare. Puterea ascunsă francmasonică trebuie să fie de neînvins. Scopul francmasonic justifică întotdeauna mijloacele. Mulţimea este oarbă şi de aceea poate să fie atât de uşor manipulată de francmasoni. Alfabetul politic secret. Discordiile partidelor. Forma de guvern care conduce cel mai bine la scopul principal urmărit de francmasoni este autocraţia. Lichiorurile tari şi băuturile alcoolice în exces, care fac să slăbească conştiinţa creştinilor. Clasicismul. Desfrâul generalizat. Principiul şi regulile principale ale guvernului superstatal francmasonic. Teroarea necesară. Libertate, Egalitate, Fraternitate sau marea minciună. Principiul guvernului dinastic. Privilegiile aristocraţiei creştine trebuie să fie cât mai repede nimicite. Noua aristocraţie care trebuie să apară. Un calcul psihologic folosit de francmasoni. Abstracţia utopică a libertăţii. Amovibilitatea (revocarea) reprezentanţilor poporului.

„Eu vă voi arăta, deci, sistemul nostru, atât din punctul nostru de vedere, cât şi din acela al creştinilor.

Trebuie cunoscut că oamenii care au instincte şi porniri rele, sunt mult mai numeroşi decât cei care au porniri bune. De aceea, cele mai bune rezultate se ating guvernând pe oameni prin violenţă şi teroare, nu prin discuţii academice.

Politica nu are nici o legătură cu morala. Guvernul, care se lasă condus de morală, nu este politic şi, prin urmare, puterea lui este şubredă. Acela care vrea să domnească trebuie să se folosească de viclenie şi făţărnicie. Marile însuşiri ale poporului - sinceritatea şi cinstea - sunt defecte pentru politică, pentru că ele doboară regi şi tronuri mai uşor decât duşmanul cel mai puternic. Aceste însuşiri trebuie să le lăsăm regatelor creştine; noi nu trebuie în nici un caz să le luăm drept călăuză.

Scopul nostru este să avem în mână puterea. Cuvântul DREPT este o idee abstractă pe care nimic nu o îndreptăţeşte. Acest cuvânt nu înseamnă decât atât: "Dă-mi ceea ce vreau, pentru a putea dovedi că sunt mai tare decât tine". Unde începe şi unde se sfârşeşte dreptul?

Într-un Stat unde puterea este rău organizată, unde legile de guvernare au devenit impersonale şi uşor de ocolit, în urma drepturilor nenumărate întemeiate de liberalism, eu socotesc că este un nou drept al meu să mă arunc, pe baza legii celui mai tare, asupra tuturor ordinelor şi asupra tuturor regulilor stabilite, şi să le răstorn; să pun mâna pe legi, să clădesc toate instituţiile şi să mă fac stăpânul celor care mi-au predat mie drepturile pe care le dăduse forţa lor şi de care s-au lepădat de bună voie, din liberalism.

Din pricina slăbiciunii de astăzi a tuturor puterilor, stăpânirea noastră va fi mai trainică decât oricare alta, pentru că ea nu va putea fi înfrântă. Pentru aceasta este însă necesar ca ea să se fi înrădăcinat atât de bine, încât nici un şiretlic să nu o mai poată dărâma.

Din răul trecător pe care suntem siliţi să-l facem acum, se va naşte ulterior binele unui guvern neclintit care va restabili mersul regulat al mecanismului existenţei naţionale, tulburat de liberalism. Rezultatul îndreptăţeşte mijloacele. Să ne orientăm cu luare aminte în planurile noastre, mai puţin asupra celor bune şi morale şi cel mai mult asupra celor trebuincioase şi folositoare.

Închipuiţi-vă dobitoacele acelea umane îmbibate de alcool, năucite de vin, cărora li se va da dreptul de a bea fără măsură, în acelaşi timp în care li se va da libertatea. Noi nu putem îngădui ca ai noştri să decadă până la o asemenea treaptă. Popoarele creştine sunt îndobitocite de băutură. Tinereţea le este irosită şi înjosită de studiile clasice complet inutile şi de desfrânarea precoce la care i-au impus agenţii noştri: profesorii, oamenii de serviciu, guvernantele din casele bogate, apoi însăşi negustorii noştri şi chiar femeile noastre din localurile de petrecere ale creştinilor. În rândul acestora din urmă eu număr şi pe aşa zisele "femei din lumea bună", care la rândul lor imită de bună voie, ca nişte maimuţe, luxul şi desfrânarea celor dintâi.

Cuvântul nostru de ordine este: putere cu orice preţ şi făţărnicie. Singură puterea poate învinge în politică, mai ales când este ascunsă în talentele trebuincioase oamenilor de Stat. Violenţa trebuie să fie un principiu, viclenia şi făţărnicia o regulă pentru guvernele care nu vor să-şi predea coroana în mâinile agenţilor unei noi puteri. Acest rău este singurul mijloc de a ajunge la scopul pe care îl urmărim noi. De aceea, noi nu trebuie să ne oprim în faţa mituirii, înşelătoriei, trădării, ori de câte ori ele ne pot servi atingerii scopului nostru. În politică trebuie să te pricepi să iei proprietatea altuia fără a şovăi, mai ales dacă poţi obţine prin acest mijloc supunerea şi puterea.

Statul nostru, în această cucerire paşnică, are dreptul să înlocuiască grozăviile războiului prin condamnări la moarte mai puţin văzute şi mai folositoare, necesare adeseori pentru a întreţine teroarea aceasta care face popoarele să asculte orbeşte. O neînduplecare constantă, dar straşnică este cel mai mare susţinător al puterii unui Stat; prin urmare, nu este numai în folosul nostru, este chiar de datoria noastră să ne ţinem de acest program al violenţei şi făţărniciei. O asemenea doctrină bazată pe calcul este tot atât de folositoare ca şi mijloacele pe care le întrebuinţează. Nu numai prin aceste mijloace, dar şi prin această doctrină a neînduplecării, vom învinge şi vom robi Guvernului nostru Suprem toate celelalte guverne. Va fi îndeajuns să se ştie că suntem neînduplecaţi, pentru ca orice nesupunere să înceteze.

Noi, încă din vechime, am aruncat poporului cuvintele: LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE, cuvinte repetate de atâtea ori de către papagalii inconştienţi care, atraşi din toate părţile de această momeală, nu s-au folosit de ea decât pentru a nimici prosperitatea lumii şi adevărata libertate individuală, altădată atât de bine asigurată prin constrângerea mulţimii. Oamenii care s-au crezut inteligenţi, n-au ştiut să descurce înţelesul ascuns al acestor cuvinte şi n-au văzut deloc că ele se contraziceau, ei nu au văzut că în realitate nu există egalitate în natură şi că nu poate să existe libertate, că natura însăşi a creat inegalitatea minţilor, a caracterelor şi a inteligenţelor, atât de mult supuse legilor ei. Aceşti oameni nu au înţeles că mulţimea este o putere oarbă şi că parveniţii pe care şi-i alege pentru a o guverna, nu sunt mai puţini orbi în politică decât ea însăşi. N-au înţeles că iniţiatul, cel introdus în tainele politicii, fie el chiar un prost, poate guverna, în vreme ce mulţimea neiniţiaţilor, fie chiar plini de geniu, nu înţeleg nimic din politică. Toate aceste gânduri nu le-au venit deloc în minte creştinilor. Totuşi, pe aceasta se întemeia principiul guvernământului drastic. Tatăl, Domnitorul, transmitea fiului său secretele politicii, necunoscute, în afară de membrii familiei domnitoare, pentru ca nimeni să nu le poată trăda.
Totuşi, în lumea întreagă, cuvintele LIBERTATE, EGALITATE, FRATERNITATE au adus în rândurile noastre, prin mijlocirea agenţilor noştri orbi, legiuni întregi de creştini care ne purtau cu însufleţire steagurile. Aceste cuvinte erau pentru ei nişte viermi care rodeau prosperitatea tuturora, distrugând peste tot pacea, solidaritatea, stăpânind pe dedesubt toate instituţiile Statului. Veţi vedea din cele ce urmează să vă comunicăm, că aceasta ne-a folosit cel mai mult nouă. Acest aspect ne-a dat, printre altele, putinţa de a obţine cheia cea mai importantă sau, mai bine zis, de a desfiinţa privilegiile pe care era întemeiată aristocraţia creştinilor şi singurul mijloc de apărare ce-l aveau împotriva noastră popoarele şi naţiunile. Pe ruinele jalnice ale aristocraţiei naturale şi ereditare noi ne-am ridicat aristocraţia noastră, a inteligenţei şi a banului. Am luat drept bază a acestei noi aristocraţii bogăţia, care depinde de noi, şi ştiinţa, care este îndrumată de maeştrii noştri.

Izbânda noastră a mai fost mult uşurată şi prin faptul că, în legăturile noastre cu oamenii de care aveam nevoie, am ştiut întotdeauna să atingem şi să influenţăm corzile cele mai sensibile ale sufletului oamenilor: meschinăria, lăcomia, neîndestularea, lipsurile materiale, fiecare dintre aceste slăbiciuni omeneşti, luate în parte, fiind în stare să înăbuşe gradat neatârnarea gândului, punând voinţa oamenilor în slujba celor care astfel le cumpără sufletul.
Ideea abstractă a libertăţii ne-a dat putinţa de a face mulţimea să înţeleagă că un guvern nu este altceva decât un locţiitor al proprietarului ţării, adică al poporului, şi că poate fi schimbat aşa cum se schimbă mănuşile învechite.

Amovibilitatea (faptul de a fi revocat) reprezentanţilor poporului îi pune totdeauna la dispoziţia noastră; ei depind de alegerea noastră. „


LUATI AMINTE OAMENI BUNI,FRATI CRESTINI !!!
CUM SA NU FIM IMPOTRIVA ACESTOR SCARBE SATANICE FRANCMASONICE SI IMPOTRIVA ECUMENISMULUI ERETIC,SATANIC CARE ESTE PRODUSUL MASONERIEI CUM ZICEA PARINTELE STANILOAE

The Protocols of the Elders of Zion or The Protocols of the Meetings of the Learned Elders of Zion is an antisemitic hoax purporting to describe a Jewish plan for global domination. It was first published in Russia in 1903, translated into multiple languages, and disseminated internationally in the early part of the 20th century. Henry Ford funded printing of 500,000 copies that were distributed throughout the US in the 1920s.
Adolf Hitler and the Nazis publicized the text as if it were a valid document, although it had already been exposed as fraudulent. After the Nazi Party came to power in 1933, it ordered the text to be studied in German classrooms. The historian Norman Cohn suggested that Hitler used the Protocols as his primary justification for initiating the Holocaust—his "warrant for genocide".[1]

-daca te iei dupa minciunile francmasonilor
-Despre modalitatea în care au căzut în mâinile "profanilor" aceste Protocoale, există două versiuni: prima, că au fost copiate de o femeie, soţie sau amantă a unui "iniţiat", fiind apoi comunicate creştinilor pentru ca aceştia să se pună în gardă şi să ia măsuri de apărare; a doua, că au fost ridicate dintr-un seif pe care francmasonii îl aveau într-o casă dintr-un oraş alsacian.

Pericolul masonic a început să fie dezvăluit lumii în anul 1902, când profesorul rus SERGHEI NILUS a scos o primă ediţie a Protocoalelor, ediţie care însă a dispărut imediat, fiind distrusă de francmasoni. În 1905 a apărut o altă ediţie, din care un singur exemplar figurează în catalogul lui British Museum din Londra. În 1907, scriitorul rus C.BUTMI, cu ajutorul fratelui său AT.BUTMI, a scos o nouă ediţie a Protocoalelor, intitulată "L'ennemi du genre humain" ("Duşmanul neamului omenesc"). După lucrarea lui SERGHEI NILUS a apărut o altă ediţie în 1911, la mânăstirea Sf. Sergiu, ediţie care a fost tradusă şi de americani. Alte ediţii au apărut respectiv în anii 1911, 1912 şi 1917, ultima dintre acestea fiind distrusă de poporul rus. În 1920 au apărut la Berlin alte ediţii. Noi ediţii au apărut în limba franceză. SERGHEI NILUS, în introducerea făcută la ediţia din 1917, declară că foile conţinînd Protocoalele erau scrise în limba franceză şi că i-au fost remise de către ALEXIS NICOLAEVICI SUSOTIN, care le-a dat şi lui C.BUTMI. În 1901, doctorul mason Hertzl, anunţă Comitetul Masonic că anumiţi "dezertori", au permis "păgânilor" (creştinilor) să cunoască tainele Protocoalelor, ceea ce confirmă sustragerea acestor documente din arhivele Francmasoneriei.

SCLAVIA MODERNA - ( NU IGNORA ACEST DOCUMENTAR , TREBUIE VAZUT )

http://www.trilulilu.ro/video-divers...mentar-trebuie

SCLAVI,SCLAVI,SCLAVI SUPUSI SI ASCULTATORI ASTA AU REUSIT SA FACA DIN OAMENI ELITELE SATANICE FRANCMASONICE

-"STAI ADORMIT SI FII ASCULTATOR"
-"CUMPARA SI NU PUNE INTREBARI"
-"UITA'-TE LA TV SI NU-TI FOLOSI IMAGINATIA"
-"BANUL ESTE ZEUL TAU"
-SCLAVI FULL TIME

Afurisania impotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului 1815)

„Prin urmare, spunem că, oricine fiind imbrăcat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Inger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricâti se alătură cu grăbire acestei slujbe drăcesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmează in mândria si rătăcirea lor, să fie afurisiti si dati anatemei de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh. După moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinând si tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vânzătorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, până la sfârsitul vietii lor, nimic nu vor dobândi. Fie ca lucrările si mestesugurile lor să fie blestemate si să se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor stărui in răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urâcioasa lor erezie, si se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântati si iertati de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată si nedespărtită, Unul Dumnezeu in fiintă, si de către noi, smeritii Săi slujitori.”

(Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815)

Să le respingem atunci când este cazul, respectiv atunci când ni se cere să le adoptăm. Părinții de care pomenești n-au vorbit obsesiv despre ecumenism, au avut o viață duhovnicească în primul rând.

Concentrându-ne atât de mult pe problema ecumenismului trecem prea ușor peste ceea ce este cel mai important în Ortodoxie. Uităm că ea înseamnă, de fapt, creștinismul autentic, uităm, prea adesea că ce ne interesează este viața în Hristos.

Mă tem să nu ajungem în situația în care s-a aflat părintele Stăniloae la o conferință, unde majoritari erau catolicii, care, preocupați de problemele lor, l-au apostrofat la un moment dat, spunându-i că nu despre Hristos este vorba acolo.

Dacă vrem să păstrăm credința adevărată, nu ne este de folos să dăm citate interminabile care au un „anti-” în față, ci să o trăim la modul cel mai autentic cu putință; și să nu uităm că mărturisirea credinței se face cu propria viață, căci fără faptă este moartă, puterea ei venind tocmai din unirea cu făptuirea.

Altfel, cuvintele nu vor avea putere, chiar dacă le vom striga cât vom putea de tare. În loc să-i convingem, îi vom determina să-și acopere urechile.

1) desigur.
apropo, de ce baietii astia nu au facut nimic. Puteau sa faca o musamalizare de toata frumusetea fara sa se prinda lumea, daca conduc lumea asa vizibil?
Nu neg masoneria si alte grupuri puternice care au un cuvant mare in conducerea lumii.
Dar sa accept orice fituica "expusa publicului" nu pot.

2) bine, unde sunt evenimentele din carte?
de ce nu a cazut lumea in totalitate in comunism si apoi in anarhie?
unde e educatia cu cartonase(am citit-o o data)?
protocoalele sunt o tampenie fascista anti-semita.
Imi aduce aminte de un banc evreiesc care l-am gasit pe net.

Rabbi Altmann and his secretary were sitting in a coffeehouse in Berlin in 1935. "Herr Altmann," said his secretary, "I notice you're reading Der Stürmer! I can't understand why. A Nazi libel sheet! Are you some kind of masochist, or, God forbid, a self-hating Jew?"
"On the contrary, Frau Epstein. When I used to read the Jewish papers, all I learned about were pogroms, riots in Palestine, and assimilation in America. But now that I read Der Stürmer, I see so much more: that the Jews control all the banks, that we dominate in the arts, and that we're on the verge of taking over the entire world. You know – it makes me feel a whole lot better!"

bine ati zis.

Protocoalele Sionului nu cred ca sunt adevarate, sunt probabil copiate dupa o o critica din timpul lui Napoleon III si introduse cuvintele pentru evrei.
Oricum, nu are rost sa le amestecam cu ecumenismul. Si nici cu masoneria sa tot spunem de ea, chiar daca ar fi initiat ecumenismul. L-a facut acum 100 de ani, nu putem sa ne intoarcem in timp sa ii impiedicam, trebuie sa vorbim de ce efecte sunt azi.
Daca le amestecam pe toate o sa cadem in derizoriu si o sa se piarda mesajul care e de fapt important, ecumenismul. Masoneria si iudaismul sunt in afara Bisericii, ecumenismul a patruns intre unii credinciosi si chiar preoti (ba chiar si ierarhi, vedem IPS. Corneanu).

De fapt e doar partial asa. Am dat un citat (nu-mi mai amintesc de unde era si nu mai caut mesajul) in care se spunea ca si un pacatos daca marturiseste adevarul sa ne uitam la ce spune, chiar daca e pacatos. In schimb si cineva care pare a avea viata sfanta daca nu marturiseste adevarul sa nu ascultam orbeste. Totul in functie de invatatura revelata, invatatura Bisericii, nu are importanta ce spune unul sau altul. Arie se spune ca se ruga mult si postea, nu avea importanta.
Nu vine nimeni sa ne roage sa le adoptam, nici macar nu sunt prezentate ca oferta, sunt luate la pachet cu inavatura ortodoxa, multi nefacand deosebire intre aceste invataturi. Fiecare credincios are datoria sa cunoasca invatatura ortodoxa si sa stie sa o deosebeasca de cea falsa.
Deja e aoptata de multi credinciosi si chiar preoti. Sa nu uitam ca stilismul a aparut tocmai din cauza ecumenismului adoptat atunci de Patriarhia Ecumenica. S-a dorit atunci sa se faca niste pasi pentru apropierea de alte culte si una din modificarile propuse a fost schimbarea calendarului la fel ca celelalte culte. Deja cred ca mai mult de jumatate din credinciosi cred ca si catolicii sunt la fel ca ortoodcsii, sau tot pe acolo. De aceea cand e ceva, o casatorie nu prea stau pe ganduri sa faca nunta la catolici sau chiar sa se converteasca la ei. Erezia cred ca nici nu se mai stie ce e, Se numeste acum diferenta de opinie.
Erezia este cel mai am mare pacat, duca la pierderea harului chiar si pentru cineva din Biserica, daca o adopta voit (adica stie si adevarul). Iar ecumenismul nu e doar o erezie, e mai mult decat atat. Este negarea intregii invataturi ortodoxe, pentru ca se considera pe acelasi plan si invatatura gresita catolica, si a celorlalte culte.

-a zis bine catalin ce a zis
-tu nu vrei sa intelegi ca si marturisirea ortodoxiei este foarte importanta mai ales acum cand erezia ecumenista a patruns in randul clericilor si credinciosilor
-nu conteaza ce zic eu ca om pacatos tu trebuie sa tii cont de duhovnicii si preotii care la ora actuala marturisesc adevarul si lupta impotriva ecumenismului

-părintele Theodoros Zisis, este unul dintre cei mai buni profesori, recunoscuţi la nivel internaţional, care excelează încă din tinereţe în domeniul Sfintei Scripturi şi al Literaturii Patristice, o personalitate proeminentă şi o prezenţă contemporană a Teologiei Patristice, un eminent autor al unei mulţimi de scrieri cu conţinut teologic şi duhovnicesc, un simbol al rezistenţei clerului şi poporului împotriva decadenţei morale şi a abaterilor de la credinţa ortodoxă, un preot păstrător al Tradiţiei, cu o foarte mare şi importantă slujre şi contribuţie în Biserica Ortodoxă, prin participarea sa ca reprezentant atât al Patriarhiei Ecumenice, cât şi al Bisericii Eladei la dialogurile teologice ale Bisericii Ortodoxe cu ereticii romano-catolici (papistaşi) şi protestanţi.

Zice părintele Theodoros Zisis in conferinta: Pr.Theodor Zissis-''Edictul de la Mediolan si Conceptul de Toleranta Religioasa''Partea 2/4-CTA-2013:
http://www.youtube.com/watch?feature...=-Yp3FgeOKow#!

“Daca credinta este batjocorita de erezia ecumenista nu numai clericii si monahii trebuie sa vorbeasca impotriva ecumenismului dar si mirenii,credinciosii.”

-intreaba cineva secularismul nu este mai grav decat ecumenismul?
părintele Theodoros Zisis raspunde:cel mai mare pericol la ora actuala care ameninta Biserica este ecumenismul.Majoritatea credinciosilor nu au ocazia sa auda in Biserici predici antiecumeniste si de aceea nu stiu ce este ala ecumenism,si cat de grava este aceasta erezie.Exista o legatura intre secularizare si ecumenism.Ecumenistii sunt secularizati.

-alta intrebare:daca sunt credincios si duc o viata curata,in casa mea de ce sa lupt impotriva ecumenismului ? daca nu marturisesc antiecumenismul ma pot mantui ?
părintele Theodoros Zisis raspunde:Sfantul Grigorie Palama zice ca sunt 3 categorii de atei:
1.cei care nu cred in existenta lui Dumnezeu; 2. A doua categorie de atei sunt cei care stramba credinta,denatureaza sensul existentei lui Dumnezeu; 3. A treia categorie de atei sunt cei care tac,nu vorbesc despre erezie sau credinta; daca ar fi tacut toti nu am mai fii avut mucenici."

Canonul 10 al Sfintilor Apostoli – „Daca cineva s-ar ruga, chiar si in casa cu cel afurisit (scos din comuniune) acela sa se afuriseasca.’”

-si tu zici ca nu conteaza rugaciunile in comun cu ereticii...te-am intrebat daca te-ai ruga cu protestantii-care nu cred in Maica Domnului,icoane,sfinti..-si nu ai raspuns.

-Cucernicul Parinte Dumitru Staniloae (+1993) “Eu nu prea sunt pentru ecumenism; socotesc ca ecumenismul este produsul masoneriei; iarasi vor sa relativizeze credinta adevarata. A avut dreptate Biserica zicand ca nu prea suntem uniti. Ecumenismul este pan-erezia timpului nostru. Biserica Romano-Catolica si Biserica Ortodoxa nu sunt doua surori. Nu exista decat un singur cap al Bisericii, Iisus Hristos. Nu poate exista decat un singur trup, adica o singura Biserica. Deci notiunea de Biserici surori este improprie.”

Sfantul Cuvios Teodosie de la Pecerska (+1073)
“Pazeste-te, fiule, de cei cu credinta stramba si de toate discutiile lor, caci si pamantul nostru s-a umplut de ei! Numai cel ce traieste in Credinta Ortodoxa isi va mantui sufletul. Fiindca nu exista o alta credinta mai buna, decat curata si sfanta noastra Credinta Ortodoxa … De asemenea, fiule, nu se cade sa lauzi o credinta straina. Cine lauda o credinta straina face la fel ca si cel care-si huleste propria credinta. Cine lauda credinta sa si pe cea straina e un fatarnic si apropiat de erezie … Daca cineva iti spune: ‘Credinta noastra si a voastra este de la Dumnezeu,’ atunci, fiule, raspunde-i asa: ‘Fatarnicule! Cum pot fi amandoua de la Dumnezeu? Nu stii ce spune Scriptura: Este un singur Domn, o singura Credinta, un singur Botez. (Efeseni 4, 5)

Sfantul Teodor Studitul (+826) „Atunci cand Credinta e primejduita, porunca Domnului este de a nu pastra tacere. Daca e vorba de Credinta, nimeni nu are dreptul sa zica: „Dar cine sunt eu? Preot, oare? N-am nimic de-a face cu acestea. Sau un carmuitor? Nici acesta nu doreste sa aiba vreun amestec. Sau un sarac care de-abia isi castiga existenta? … Nu am nici cadere, nici vreun interes in chestiunea asta. Daca voi veti tacea si veti ramane nepasatori, atunci pietrele vor striga, iar tu ramai tacut si dezinteresat?”

-ideea este ca ai zis ca nu e importanta problema ecumenismului,ca ce tot trambitam ca ce tot ne preocupa deci asa crezi tu ,pe de alta parte părintele Theodoros Zisis, este unul dintre cei mai buni profesori, recunoscuţi la nivel internaţional, care excelează încă din tinereţe în domeniul Sfintei Scripturi şi al Literaturii Patristice, o personalitate proeminentă şi o prezenţă contemporană a Teologiei Patristice, un eminent autor al unei mulţimi de scrieri cu conţinut teologic şi duhovnicesc -zice ca ecumenismul este cea mai grava problema la ora actuala,oare nu te pune pe ganduri?

-chiar daca nu ar fii adevarate totusi exista masoneria aceasta organizatie satanica care lupta impotriva crestinismului,care pana acum in lojile lor puteau sa creeze alte sute de protocoale prin care isi propuneau sa faca rau,si chiar si-au propus si au facut rau.
-deci ideea e sa inteleaga credinciosii ca aceasta organizatie satanica lupta impotriva crestinismului si de aceea a sprijinit si creat ecumenismul si Consiliul Mondial al Bisericilor (al ereziilor de fapt),si are scopuri ascunse satanice.
-pt ca daca oamenii inteleg acest lucru atunci inteleg de ce a zis parintele Staniloae ca ecumenismul este produsul masoneriei,adica al acestei organizatii satanice si deci trebuie sa fim impotriva lui.
-se pare ca a patruns si masoneria in Biserica pt ca unii ierahi sunt si masoni,si daca nu era asa de grav nu ar fi scris Mitropolitul Nicolae al Ardealului un studiu impotriva masoneriei,si nu ar fi fost anatemizata masoneria,Mitropolitul Nicolae al Ardealului si-a dat seama ca unii clerici,preoti...au aderat la aceasta organizatie satanica si trage un semnal de alarma:

STUDIU ASUPRA FRANCMASONERIEI: Scris de Î.P.S. NICOLAE al Ardealului
http://carteromaneasca.wordpress.com...al-ardealului/

la fel Arhim. Haralambie Vasilopoulos -ISTORIA ECUMENISMULUI. Ecumenismul antihristic,papal,protestant,sionist.Masoneria:
http://carteromaneasca.wordpress.com...ist-masoneria/

la fel grecii:Declaratie Oficială a Bisericii Greciei privind masoneria (1933)
http://carteromaneasca.wordpress.com...asoneria-1933/

"Francmasoneria nu este o societate filantropică sau o scoală filosofică, ci constituie un sistem mistagogic ce aminteste de vechile credinte păgâne din care provine si a căror continuare si rod este.
Francmasoneria, care incearcă să inglobeze treptat intreaga omenire si care promite perfectiunea morală si cunoasterea adevărului, astăzi vrea să se ridice in pozitia unei super-religii, privind la celelalte religii (neexceptând crestinismul) ca fiindu-i inferioare.
Incompatibilele contradictii dintre Crestinism si Francmasonerie sunt clare. Este firesc faptul că diferite denominatiuni crestine au luat pozitie impotriva Francmasoneriei. Nu numai Biserica Catolică, pentru propriile-i motive, a infierat prin numeroase enciclice papale miscarea masonică, ci si comunitătile luterane, metodiste sau presbiteriene au declarat-o ca fiind incompatibilă cu crestinismul. Mai mult ca oricare, Biserica Ortodoxă, păstrând in integralitatea sa tezaurul credintei crestine, i s-a impotrivit de fiecare dată când chestiunea Francmasoneriei a fost ridicată.
Ca urmare, clerului nu-i poate fi permis să facă parte din această organizatie. Orice cleric care o va face trebuie depus. Este absolut necesar să fie atrasă atentia acelora care au intrat in Masonerie fără gânduri ascunse si fără să se fi lămurit ce este intr-adevăr Masoneria, să rupă orice legătură cu ea, crestinismul fiind singura religie care invată adevărul absolut si care satisface intru totul nevoile morale si religioase ale omului. In unanimitate si intr-un singur glas episcopii Bisericii Greciei au aprobat cele spuse si declară că toti fiii credinciosi ai Bisericii trebuie să se ferească de Francmasonerie. "

Afurisania impotriva francmasoneriei dată de către Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului 1815)

„Prin urmare, spunem că, oricine fiind imbrăcat in sfintele vesminte cu epitrahil si omofor, si un astfel de om vă va bine vesti vouă o altă Evanghelie afară de ceea ce am bine vestit vouă, măcar de ar fi si Inger din cer, anatema să fie. (Galateni, I, 8-9) Deci, oricâti se alătură cu grăbire acestei slujbe drăcesti si nelegiuite a francmasoneriei, si toti cei ce ii urmează in mândria si rătăcirea lor, să fie afurisiti si dati anatemei de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh. După moarte, ei nu vor avea parte de iertare si dezlegare. Suspinând si tremurând, precum Cain, vor fi ei asupra pământului. (Facere IV, 14). Pământul se va deschide si ii va inghiti ca pe Dathan si Aviron (Numeri XVI, 31-32). Urgia lui Dumnezeu va fi asupra capetelor lor, si partea lor cu Iuda vânzătorul. Ingerul Domnului ii va izgoni cu sabia de foc, si, până la sfârsitul vietii lor, nimic nu vor dobândi. Fie ca lucrările si mestesugurile lor să fie blestemate si să se inece intr-un nor de praf, ca o arie de treierat in miezul verii. Si toti cei ce vor stărui in răutatea lor vor avea parte de o atare răsplată. Dar toti cei ce vor iesi din mijlocul lor si se vor deosebi, si vor scuipa urâcioasa lor erezie, si se vor lepăda de blestemata lor mândrie, unii ca acestia vor primi plata zelotului Fineas; adică vor fi binecuvântati si iertati de către Tatăl, Fiul si Sfântul Duh, Treimea cea singură neamestecată si nedespărtită, Unul Dumnezeu in fiintă, si de către noi, smeritii Săi slujitori.”
(Declaratia lui Ciprian, Arhiepiscopul Ciprului. Cipru, 2 februarie, 1815)

Nu știu ce citat ai dat, însă nu înțeleg cum poate fi doar parțial adevărat, când asta este ceea ce spune Hristos: „Cel ce aude acestea dar nu face, asemenea este celui care-și zidește casa pe nisip”.

Totodată, El spune despre Sine că este Calea, Adevărul și Viața; nu doar Adevărul. Toate acestea sunt împreună: cine este pe Cale, este în Adevăr și are Viață. Nu poți fi în adevăr fără să fii pe cale, adică fără să făptuiești, precum și făptuirea fără credința în Hristos este zadarnică. În ambele cazuri ești lipsit de Viață.

De altfel, eu asta încercam să arăt: Credința mărturisită numai cu gura nu are putere. De aceea teoretic suntem un neam de creștini ortodocși; practic, însă, constatăm că trăim vremuri apocaliptice, în care credința s-a slăbănogit de tot. Iar dacă pentru asta căutăm cauze (doar) în afara noastră, vom sfârși învinși de paranoia.


Reamintesc cuvintele sfântului apostol Iacob:

„Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu din faptele mele îţi voi arăta credinţa mea.
Tu crezi că unul este Dumnezeu?: Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură...
Dar vrei tu să'nţelegi, omule uşuratic, că credinţa fără fapte este moartă?”
(Iacob 2, 17-19)

Ție asta ți se pare esențial, de aici neînțelegerea dintre noi și dintre tine și cei pe care-i socotești ecumeniști. Eu consider că mai în adevăr este omul, indiferent de confesiunea lui, care nu stă indiferent la suferința celui căzut, decât cel cu o credință impecabilă la nivel teoretic, dar care trece pe lângă. Prefer un catolic implicat cu tot sufletul, cu toată sinceritatea în trăirea credinței, unui ortodox indiferent. Genul acesta de gândire este ceea ce tu numești ecumenism, probabil. Însă ea are temei evanghelic.

M-aș simți mai înfrățit cu tine, cu antiecumenism ș.a., dacă toată energia pe care o depuneți pentru a susține antiecumenismul ați orienta-o către susținerea unei credințe făptuitoare; dacă ați vedea în indiferentism (față de suferința altora, față de decăderea morală) un pericol mai mare decât ecumenismul.

Iar dacă credința s-ar uni cu fapta în poporul nostru, fiți siguri că s-ar întări atât de mult, încât nimic din afară n-ar mai putea-o dărâma. Voi vedeți că este gata să se prăbușească, de aceea sunteți alarmați; și este adevărat, însă e gata să cadă pentru că e slabă, pentru că temelia ei nu este pe piatră, după cum a arătat Domnul.

Hristos a Înviat!
Cu tot respectul: de unde ştii tu care este modul lor de trăire al credinţei în viaţa reală?

Adevărat a înviat!
N-am presupus niciodată că în viața reală nu și-ar trăi credința faptic, într-un mod mai bun decât o fac eu, cu siguranță.
M-am referit la ce propovăduiesc ei aici, la accentul pe care-l pun în privința credinței, la ceea ce consideră ei că este mai important.
Și mi se pare că accentul cade pe mărturisirea și apartenența formală la dreapta credință. Fără îndoială că și ei spun că nu e suficient atât, însă este cel mai important. Or, în Biserica noastră observ prea mult oprirea la acest „cel mai important”, care rămânând singur nu aduce roade.

Eu unul personal cred că nu şi-au pus problema să comunice altceva. În fond, de stai şi te gândeşti, e normal: nu poţi fi în Adevăr dacă pleci de la o minciună. Sau da? :39:

Corect. Însă important mi se pare să înțelegem că adevărul creștin nu este o teorie bine pusă la punct, care face din Biserică un sistem foarte bine definit și închis al mântuirii. El are un înțeles numai când este unit cu viața. Iar atunci teama de lipsa făptuirii devine mai mare decât teama de a considera că e posibil ca și unul de altă confesiune să se mântuiască.

(reeditat)

Eu nu cred că cineva normal la cap, de orice confesiune ar fi el, se teme că s-ar putea mântui şi alţii decât cei de o credinţă cu el.:43:

Nu se teme că s-ar mântui, ci se teme să considere că mântuirea este posibilă și pentru alții. Asta ar fi, deja, concepție ecumenistă.