Pe de alta parte putem totusi observa ca sunt si exceptii. De exemplu Sfantul Dimitrie il binecuvanteaza pe Nestor sa il infranga pe Lie. In legea veche erau pedepse cu moartea, dar erau mai mult datorita timpurilor de atunci si nivelului de intelegere de atunci. Evreii au fost trimisi in robie pentru ca isi pusesera nadejdea in ajutorul armat al Egiptului, in loc sa si-o puna in ajutorul Domnului. Nu stiu cat de ingaduita este o lupta de aparare, de exemplu impotriva turcilor. Se poate pune problema ca dupa ocupatia musulmana acestia sa fi constrans pe unii sa treaca la religia musulmana.

Nu intotdeauna adminul strege contul, chiar daca este rugat de cineva.

no true scotsman cu OCA, nu-i asa?

Unii sfinti,nu. Altii, da.
In fine, ma bucur ca ai inteles ca exista exceptii, si ca lucrurile nu se transeaza asa usor, si ca tin si de conditiile istorice si sociale.
Acum, desi nu pare, consider non-violenta ca cea mai buna solutie(diplomatia bate razboiul 95% din cazuri), si ii admir si ii consider modele de urmat pe cei care au reusit sa faca mari schimbari cu ea(Episcopul Pavle al Serbiei in timpul razboiului iugoslav, ca exemplu ortodox, si MLK si Gandhi ca non-ortodocsi(si ambii pana la urma au fost influentati de curente venite din sanul ortodoxiei ruse)).

Sa transez lucrurile asa brutal(ce ironic) insa, nu pot.

Cred ca e cea mai (auto)ironica semnatura a unui "sterge-ti-mi-contul-va-rog" care l-a avut vreodata forumul, care dezvalui o interesanta si amuzanta anatomie a acestui gen.

Daca e pierdere de timp, nu-ti mai place, nu mai vrei, etc. nu mai intri si gata, nu o lalai pana esti dat afara, cu toti stim de alcoolici, dar forumalici??
Se pare ca exista si din astia.
Mare e gradina..

Ş alcoolicii şi forumalicii, cum îi numeşti, sunt din aceeaşi categorie: gameri, jucători psihologici, nevrotici cu tente de caracteropatie evidentă... Ţi se întoarce stomacul pe dos când îi auzi cum declamă despre iubire, demagogic şi cinic... Sărmanii oameni!

Avansez un model explicativ pentru înţelegerea condiţiei de jucător psihologic:

1) nu suportă intimitatea, pentru că îl doare; onestitatea e un lux dureros, pentru unii...
2) o mimează în fel şi chip, pentru că totuşi o doreşte, dar se mulţumeşte cu un surogat. Din teamă. Precum şi pentru a o explora indirect, desigur la modul fantezist şi dăunător.
3) întinde mereu o momeală (etapa 1),
aşteaptă ca partenerul de joc să muşte bine, implicîndu-se (etapa 2),
apoi urmează surpriza, răsucirea (etapa 3)
şi tot jocul triumfă cu dublu câtig: gamerul îşi savurează pseudo-victoria, care ţine de mania păcălelii şi de obsesia revanşei (cine ştie unde a pierdut un meci-cheie, cândva, în inima lui), un mod pervertit de a-şi confirma puterea (pe care nu o are, dar râvneşte să o deţină); cât îl priveşte pe învins, el îşi savurează pseudovictoria, adică a primit iar ce voia: dovada că merită să piardă, că nu-i bun de nimic.

Cam în zona acestui scenariu tipic (şi mult nuanţat în formele lui de expresie) se poartă multe dialoguri aşazis "creştine" pe forum. E doar nevroză lăsată la liber, sub ochii lumii. Asta e, deh! Păcat...

Cum se tratează: bisericeşte, la pas răbduriu, prin Mila lui Dumnezeu. (Cine vrea, desigur, tratament...)

Doamne ajută.

Ar fi absurd să fiu iubit de toată lumea. Ar fi Raiul. Nu mă refer doar în forum, ci mai ales în viaţa reală.

Nici Hristos, nici Pavel, nici Apostolii, nici Sfinţii, nici Martirii, nici Preoţii, nici Diaconii, nici Monahii sau Monahiile, şi orice creştin, vreodată, nimeni nu a fost iubit de toată lumea. Pentru că asta e lupta cea mai mare: să iubeşti pe cît mai mulţi posibil, pe toţi dacă-i posibil.

Cezar-Ioan şi alţii pe care vă deranjez eu, sau semnătura mea, sau orice cuvînt sau atitudine a mea, Dumnezeu să vă mîntuiască. Semnătura mea rămîne. Nu ca să vă fac în ciudă, ci pentru că face bine, mie întîi. Voi continua să vă iubesc cu multă durere pentru orice cădere a vostră, chiar de-ar fi să mă ucideţi în viaţa reală.
Intenţiile mele în orice spun şi fac sunt creştineşti, sunt biblice, sunt din harul ce mi l-a dat Dumnezeu la Taina Sfîntului Botez şi Taina Sfintei Mirungeri, ca oricărui creştin, sunt din iubirea ce vi-o port, ce mi-a dat-o Dumnezeu, aşa neputincioasă cum e ea, în veşnica mea nevrednicie de toată bunătatea. Pomeniţi-mă în rugăciunile voastre, dragii mei fraţi iubiţi.

Să revin on-topic.

Cătălin, dragul meu frate, vorbeşti prostioare. Niciunde în Legea Veche nu este binecuvîntată şi dezlegată pedeapsa cu moartea. Moise nu dezleagă aşa ceva, căci el e cel prin care vine Legea Veche, şi decalogul ce zice -să nu ucizi-. Sigur. Războiul just nu există în creştinism. Şi nici un alt fel de război. E imposibil. Impropriu iubirii. Lui Dumnezeu şi oricărui creştin.

Apoi înaintea lui Moise, Avraam, care vroia să-şi sacrifice chiar singurul copil pentru Dumnezeu, este oprit de Dumnezeu şi i se dă berbecul din tufiş. Isaac şi Iacov, niciunde nu este dezlegată pedeapsa cu moartea. Domnul le spune clar poporului Său, prin care a ales să vină Mesia: SĂ NU UCIZI. Iar ei au pornit război cu moabiţii, filistenii şi alţii. Drept urmare, au ajuns în sclavie. La egipteni, 400 de ani la babilonieni şi pînă în 1956 nu au avut nici măcar o ţară a lor. Pentru că au ucis, încălcînd porunca şi pentru că au ucis chiar şi pe Domnul Dumnezeu Hristos.
Dezlegarea dată de Sfîntul Dimitrie, nu este creştinească, a greşit, dar prin pocăinţă şi nerepetarea păcatului făcut, a ajuns la sfinţenie, la fel cum şi psalmistul David a desfrînat cu soţia lui Urie, iar pe el l-a ucis, indirect, trimiţîndu-l în luptă. Dar şi crimele Sfîntului Ştefan cel Mare, necreştineşti, sau desfrînarea Sfintei Maria Egipteanca, necreştineşti. Pentru că Sfinţenia tocmai în asta constă. Pocăinţa. De faptele rele. Iubirea. Respingerea răului. Şi umplerea sufletelor noastre de abundenţa virtuţiilor. Nu sunt o utopie. Sunt nu doar reale, ci sunt realitatea. Palpabilă. Sfinţenia şi harul şi Duhul Sfînt, poţi să le atingi cu mîna materială. Şi ca să nu vă smintească cuvintele mele: în Sfîntul Potir, cînd atingi Sfinţenia cu limba, cu buzele, şi sfintele moaşte, cînd le atingi şi atingi harul chiar pe tine însuţi, fiecare dintre noi, cînd facem fapte bune. Îl atingi pe Dumnezeu în fiecare faptă bună. Chipul lui Dumnezeu din chipul nostru. Chipul lui Dumnezeu în fiecare dintre noi, pe fiecare faţă a oricărui om, cerşetor, preşedinte sau soldat străin. E Iubirea. Cum să vrei să faci rău lui Dumnezeu? Cum să vrei să faci rău iubirii? Oricît de multă rău ţi-ar face un om, el greşeşte. Va înţelege şi el că a greşit, poate pe patul de moarte. Şi va plînge cu amar. Noi îl iertăm, din clipa cînd ne-a greşit. Pentru că suntem în Dumnezeu. Pentru că suntem creştini. Pentru că şi acel om, poate să fie creştin, să devină, să iubească ca şi creştinii. Dar are nevoie întîi să fie iubit. Şi noi cu toţii, cu toţii suntem iubiţi, încă din pîntecele maicii noastre. Şi suntem chemaţi la sfinţenie, în iubire. Doar cu iubire, există sfinţenie, există tot şi toate. De ce să ne fie frică de moarte? De ceva ce nu mai există? A biruito Hristos. Noi, creştinii, nu mai murim, ei, cei ce nu înţeleg şi ne fac rău, pot să ne ucidă, dar noi nu murim, vom merge la Hristos, vom Învia şi noi, chemaţi de Hristos, sufletele noastre vor primi trupul lui Hristos Cel Înviat, care deşi materie, trecea prin materie, prin uşile încuiate. Aşa vom fi. Ca Adam şi Eva, înainte de cădere. Aceasta nu e starea noastră normală. Nu e omul, cum trebuie să fie. E omul căzut, care luptă cu materia ce s-a supus păcatului şi neascultării. Şi prin iubire, dragii mei, prin Iubire, putem. Putem totul. Tot binele. De ce să ne lipim sufletele, minţile şi trupurile trecătoare de pămînt, mergînd în războaie, şi de orice materie, de lux, de confort? Cînd tot ce avem nevoie e strictul necesar, ca să răspîndim Iubirea. Ca şi Pavel, la Aquilla şi Priscilla, făcătorii de corturi. Toate tainele sunt ascunse sub ochii noştrii scumpi. Oh, iubiţii mei scumpi şi dragi, scumpi mei fraţi iubiţi, de-aţi înţelege. Doar de Iubire avem nevoie. Şi de nimic altceva. Ce este Împărăţia lui Dumnezeu, Împărăţia Cerurilor dinăuntrul nostru dacă nu iubire? De aceea Dumnezeu nu ne lasă, pentru că vrea ca noi să învăţăm să iubim. Şi iubitului şi vrăjmaşului diavol, să-i fim exemplu de iubire. E uimitoare şi fără cuvinte, Iubirea. Ce mult aş mai vrea să vă scriu. Dar avem Sfînta lui Dumnezeu Iubire, din Scriptură. Iubita Biblie. Să facem, să împlinim ce e acolo şi vom cunoaşte Iubirea, umplîndu-ne de ea. Aşa să reuşim. Şi reuşim. Căci Domnul Dumnezeu Treime, Savaot, Iubire, e cu noi. Amin.

În nici un caz, dar absolut în nici un caz să nu ucidem pe nimeni. Pe nimeni, indiferent de circumstanţe şi oricît de mare ar fi răutatea din celălalt. Hristos a murit pentru răutatea lui. Pentru ca el să devină plăcut lui Dumnezeu. Pentru asta trebui să ne dăm noi sufletul. Pentru ca prin iubire, el întîi de toate, cel de lîngă noi, apoi şi noi, să devenim plăcuţi lui Dumnezeu, Cel ce s-a făcut şi se face plăcut nouă, unde din înaltul cerului nevăzut de materie, s-a coborît şi a luat materia căzută a omului, răstignit fiind de materia căzută, pentru ca pe noi, oamenii să ne ridice, la înaltul cerului, cu EL. Mîntuieşte-ne, Doamne. Amin.

Bucurii.

Citeste te rog cu atentie mesajul meu, eu spuneam ca nu exista razboiul just, nu ca exista. Nici de dezlegare nu am scris undeva.
Daca ai observat in mare parte am fost de acord cu pozitia ta, dar vad ca ai si interpretari proprii, pe care le voi analiza in urmatorul pasaj.
In afara de pararea ta unde scrie acest lucru despre sfantul Dimitrie? Eu nu am vazut pana acum, iar noi nu ne ghidam dupa intelepciunea noastra.
In viata sfantului scrie: " Un oarecare tânar crestin anume Nestor, mergând la Sfântul Dimitrie unde se afla în temnita, îi zise: "Robule al lui Dumnezeu, vreau sa ma lupt cu Lie; roaga-te pentru mine". Iar sfântul însemnându-l la frunte cu semnul crucii, îi zise: "Si pe Lie vei birui si pentru Hristos vei marturisi".
Sfantul Dimitrie a fost omorat imediat dupa acest episod, imparatul fiind suparat ca Lie a fost omorat.
Eu am citit si Vechiul Testament, nu scrie asa cum zici tu. In robia babiloniana au ajuns pentru ca se inchinau la idoli si L-au parasit pe Domnul.
Dimpotriva, chiar Domnul le spune cum sa procedeze in lupta. Nu inseamna ca omorul nu e un pacat, chiar daca e in aparare, asa cum am mentionat.
Trebuie sa luam in considerare ca intelepciunea noastra nu e intotdeauna la fel cu intelepciunea lui Dumnezeu, pentru ca e imperfecta. Cautam inteperetarea pasajelor la sfinti, nu le interpretam noi dupa cum ni se pare intelept.

Am spus de ortodocsii din SUA din doua motive. In primul rand pentru ca unii din ei au o interpretare mai laxa, influentati probabil de cultele de acolo. Acolo de exemplu exista probabil singurii preoti (unul sau doi) si credinciosi ortodocsi ce fac parte din miscarea harismatica.
In al doilea rand pentru ca SUA are conceptia asta cu razboiul just. Eu am vazut odata niste (neo)protestanti din SUA incercand sa justifice razboaiele duse de SUA din perspectiva crestina. De altfel in comentariu se si arata ca nu exista asa ceva in ortodoxie.

Doamne ajută.

Cătălin, frate, înafară de părerea mea, care e biblică, în Biblie, mai scrie despre greşeala Sfîntului Dimitrie, care a devenit Sfînt pentru că a devenit martir:

"Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh." (Efeseni 6, 12)

"Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos Iisus. Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste." (2 Timotei 2, 3-4)

Plus încă toate versetele, Cuvîntul lui Dumnezeu, cu iubirea aproapelui şi iubirea vrăjmaşilor.

Şi episcopul apostat al Romei, nu doar Sfîntul Dimitrie, însemna cu semnul Sfintei Cruci, pe frunte pe cîte vreo-unul pentru a merge şi a ucide în numele lui Hristos, în blestematele cruciade şi inchiziţie. Asta înseamnă că binecuvîntarea lui era bună? Nu. Şi vrăjitoarele pîngăresc Sfînta Cruce, ca şi episcopul apostat al Romei, cînd îşi fac lucrările lor diavoleşti, şi deci, pomenind şi folosind Sfintele Odoare, are vreo cercetare a Duhului Sfînt, lucrarea lor? Categoric nu. Sfîntul Dimitrie a greşit. Dar Dumnezeu îl iartă şi îi primeşte jertfa mucenicească, şi a ucenicului lui Nestor, aşezîndu-i în cetele mucenicilor. Slavă Domnului.

Doar cînd Dumnezeu Însuşi omoară printr-un om, cazul Sfîntului Petru cu Anania şi Safira, sau cazul Sfîntului Ilie Tesviteanul, cu ostaşii ce au venit să-l aresteze. Dar şi acolo, nici Petru, nici Ilie, nu pune mîna pe vreo armă să îi ucidă.

Deci uciderea unui om, indiferent de circumstanţe, şi cu orice motive, nu este Scripturistică, deci nu este creştinească.

Bucurii.

nu e adevarat.

9. Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa să fie dat morţii, că a grăit de rău pe tatăl său şi pe mama sa şi sângele său este asupra sa.
10. De se va desfrâna cineva cu femeie măritată, adică de se va desfrâna cu femeia aproapelui său, să se omoare desfrânatul şi desfrânata.
11. Cel ce se va culca cu femeia tatălui său, acela goliciunea tatălui său a descoperit; să se omoare amândoi, căci vinovaţi sunt.
12. De se va culca cineva cu nora sa, amândoi să se omoare, că au făcut urâciune şi sângele lor este asupra lor.
13. De se va culca cineva cu bărbat ca şi cu femeie, amândoi au făcut nelegiuire şi să se omoare, că sângele lor asupra lor este.
14. Dacă îşi va lua cineva femeie şi se va desfrâna cu mama ei, nelegiuire face; pe foc să se ardă şi el şi ea, ca să nu fie nelegiuiri între voi.
15. Cel ce se va amesteca. cu dobitoc să se omoare şi să ucideţi dobitocul.
16. Dacă femeia se va duce la vreun dobitoc, ca să se unească cu el, să ucizi femeia şi dobitocul să se omoare, că sângele lor este asupra lor.
17. De va lua cineva pe sora sa, după tată sau după mamă, şi-i va vedea goliciunea şi ea va vedea goliciunea lui: aceasta este ruşine şi să fie stârpiţi înaintea ochilor fiilor poporului lor. El a descoperit goliciunea surorii sale; să-şi poarte păcatul lor.
18. Bărbatul care se va culca cu femeie în timpul curgerii ei şi-i va descoperi goliciunea, acela a descoperit curgerea sângelui ei şi ea şi-a descoperit curgerea sângelui său: amândoi să fie stârpiţi din poporul lor.
19. Goliciunea surorii mamei tale şi a surorii tatălui tău să n-o descoperi, că unul ca acela îşi dezgoleşte trupul rudei sale şi-şi vor purta păcatul amândoi.
20. Cel ce se va culca cu mătuşa sa descoperă goliciunea unchiului său; să-şi poarte amândoi păcatul şi fără copii să moară.
21. De va lua cineva pe femeia fratelui său, urâciune este, că a descoperit goliciunea fratelui său: fără copii să moară.
22. Păziţi toate aşezămintele Mele şi toate hotărârile Mele şi le pliniţi şi nu vă va arunca de pe sine pământul în care vă voi duce să trăiţi.
23. Să nu umblaţi după obiceiurile popoarelor pe care le voi alunga de la voi, că ele au făcut acestea toate şi M-am scârbit de ele.
24. Eu doară v-am spus: Voi veţi moşteni pământul lor şi Eu vă voi da să moşteniţi pământul în care curge lapte şi miere. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am despărţit de toate popoarele.
25. Să deosebiţi dobitocul curat de cel necurat şi pasărea curată de cea necurată; să nu vă întinaâi sufletele voastre cu dobitoc sau cu pasăre, nici cu toate cele ce se târăsc pe pământ, pe care Eu le-am deosebit ca necurate.
26. Să-Mi fiţi sfinţi, că Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfânt şi v-am deosebit de toate popoarele, ca să fiţi ai Mei.
27. Bărbatul sau femeia, de vor chema morţi sau de vor vrăji, să moară neapărat: cu pietre să fie ucişi, că sângele lor este asupra lor".

"Spune fiilor lui Israel acestea: Dacă cineva dintre fiii lui Israel şi dintre străinii care trăiesc printre Israeliţi va da din copiii săi lui Moloh, acela să fie dat morţii: poporul băştinaş să-l ucidă cu pietre.

23. De va fi vreo fată tânără, logodită cu bărbat şi cineva o va întâlni în cetate şi se va culca cu dânsa,
24. Să-i aduceţi pe amândoi la poarta cetăţii aceleia şi să-i ucideţi cu pietre: pe fată pentru că n-a ţipat în cetate, iar pe bărbat pentru că a necinstit pe femeia aproapelui său. Şi aşa să stârpeşti răul din mijlocul tău.

mai am inca pe atat.

in primul rand, il compari pe Sf. Dumitru cu vrajitoarele si Papa!!??

in al doilea rand, uite acatistul Sf. mucenic Nestor:
http://www.crestinortodox.ro/acatist...or-124279.html

Nu gasesc propozitie in care sa arate ca a gresit.

Si referitor la cruciade, normal ca era razboi injust.
Trimitea oameni intr-o tara indepartata sa le ia resursele. Nu era vreo defensiva in fata armatelor musulmane aflate la granita.

Doamne ajută.

Da, da, da, vestitul Levitic 20. Era să uităm de el. Slavă Domnului că l-ai amintit. Să-l clarificăm. Parcă am un deja-vu, în dialog cu părintele Marcel Hancheş de la Mănăstirea Oaşa. Minunat. Iubesc teologia. E aşa de simplă şi frumoasă.

Eşti pregătit?

Află, dragul meu frate, că acele pedepse nu au fost niciodată aplicate, iar dacă au fost, extrem de rar, niciodată de faţă cu Moise, şi cînd Moise nici nu ştia, el care interzise-se uciderea de orice fel, prin existenţa decalogului. Şi îţi dau şi exemple. Elocvente.

Ştiind că proorocul Moise interzice uciderile, de aceea merg şi la Iisus, considerîndu-L prooroc, şi îl întreabă de uciderea femeii desfrînate cu pietre, iar Iisus le răspunde cine este fără de păcat să arunce primul cu piatra, iar ei pleacă, lăsînd pe femeia desfrînată neucisă cu pietre.
Ştiau că trebuiau să întrebe prima dată. Iar Moise nu le îngăduia.

Apoi, exemplul cel mai elocvent îl avem că Saul a mers l-a vrăjitoare să vorbească cu morţii, cerînd pe Samuel.
Trebuia să fie omorît cu pietre, nu? Dar s-a sinucis singur, două zile mai tîrziu, aruncîndu-se în sabie.

Mai adînc. Acele pedepse erau mai mult pentru a înţelege omul dimensiunea păcatului şi dimensiunea sfinţeniei.
Ca să dovedesc ce spun, în Levitic 20, e singurul capitol din întreaga Biblie, unde Dumnezeu, cheamă în mod insistent de 2 ori, la sfinţenie, pe oameni, la versetele 7 şi 26.
Niciunde în întreaga Biblie, nu mai cheamă la sfinţenie de 2 ori, în acelaşi capitol, în aceaşi sentinţă, aceaşi idee, sau expunere, aici expunerea pedepselor pentru păcate.
De ce de 2 ori? De ce doar în capitolul ăsta?
Pentru că Dumnezeu era îngrijorat şi nu vroia aşa ceva pentru poporul Său, dar trebuia în acelaşi timp să îi facă să înţeleagă că acele lucruri îndepărtează sfinţenia, spre care sunt chemaţi toţi oamenii.

Da? Simplu. Să facem şi mai simplu.
Hristos trebuia să vină "la plinirea vremii". Ce-i aia plinirea vremii?
Cînd oamenii erau pregătiţi să-L accepte, nu toţi, dar pregătiţi, majoritatea.
Cînd oamenii înţelegeau suficient. Ce să înţeleagă? Scripturile, profeţiile, Iubirea.

Poate nu înţelegi.
Mergem mai adînc. Dumnezeu nu îngăduie sclavia. E tiranie pentru om. Totuşi în vechiul testament, în noul şi chiar în timpul sfinţilor părinţi, ea a existat, slugi, slujnice. Se contrazice Dumnezeu? Fi atent. Treptat, treptat o desfiinţează pe tot globul. Fi atent cum începe.
Ce observăm? Simplu. Oricine ajungea slugă la un evreu, era obligat, conform învăţăturii lui Dumnezeu, evreul, să-l elibereze în al 7-lea an. Aşa ceva era de neconceput pentru lumea de atunci, nu exista aşa ceva niciunde pe pămînt. Era stupoare, o utopie, sclavii trebuiau ţinuţi toată viaţa. Vezi?

Deci ce face Dumnezeu? Se pliază. Vremurilor. Neadaptării omului. De-a iubi. Situaţiei.
Şi dă învăţătura cea mai perfectă pentru vremurile acelea, din momentul respectiv, la care oamenii sunt pregătiţi să accepte.
"La plinirea vremii", deci, cînd oamenii erau pregătiţi, să primească Iubirea desăvîrşită, şi deveneau tot mai pregătiţi.
Înţelegi acum? Contextul. Detaliile. Uită-te printre rînduri. Litera ucide, duhul face viu, spune Scriptura.

În Levitic 20, sunt chemaţi oamenii la sfinţenie, de aceea e şi menţionată de două ori, ca niciunde în biblie. Dar cum să înţelegi sfinţenia, în vremurile alea, decît înţelegînd păcatul, e mai uşor. Spunîndu-ţi ce e păcat.

Dumnezeu se referă acolo mai mult la o moarte sufletească, care e mai mare, mai importantă şi mai grea.
Pentru că Dumnezeu ştia, că nu era "plinirea vremii", că omul de atunci nu putea înţelege ce o moarte sufletească, şi l-a făcut cumva să înţeleagă cît de grav e păcatul şi înfăptuirea lui.

Mai exact, avem şi versetul cu omul cu suflet mort, deşi cu trupul viu: "Ştiu faptele tale, că ai nume, că trăieşti, dar eşti mort." Apocalipsa 3, 1. Şi ca să înţelegi şi mai mult, şi cu asta închei, avem Romani, capitolul 7. Ce am explicat mai sus, explică Romani cap. 7.

Mai simplu de atît nu ştiu şi nu pot să-ţi explic. Ţi-am concentrat cu explicaţia, teologia care se învaţă întrun curs de seminar întreg.

Bucurii.

Doamne ajută.

Nu pe el. Compar faptele Sfîntului Dimitrie cu faptele vrăjitoarelor şi ale ereticilor papi. La fel cu faptele vrăjitoarelor şi papilor sunt şi faptele Psalmistului David, cînd desfrînează cu soţia lui Urie, la fel cu faptele vrăjitoarelor şi papilor sunt şi faptele Sfintei Maria Egipteanca şi Sfîntului Ştefan cel Mare.

A greşit Sfîntul Mucenic Dimitrie. Dînd dezlegare de-a ucide. A greşit Sfîntul Mucenic Nestor, ucigînd alt om, încălcînd porunca de-a iubi chiar şi pe vrăjmaşi. Dar au fost ucişi, mărturisind pe Hristos, deci mucenici. Toţi mucenicii sunt sfinţi. Chiar dacă poate nu conştientizeazau atunci greşeala lor. Acum, în Rai fiind de ceva vreme, alături de Lie, cel ucis, au înţeles că au greşit, au fost iertaţi şi răsplătiţi. Cum a greşit şi David, şi Ştefan şi Maria Egipteanca. Toţi sunt sfinţi. Slavă Domnului. Nici nu se putea altfel. Dimensiunile sfinţeniei la fiecare, sunt diferite. Şi bine că sunt Sfinţi. Să ne fie exemple, cît de păcătoşi au fost, dar s-au întors în lumină şi au devenit mucenici, sau nevoitori, sau pustnici, sau au condus turma cea bună cu braţ înalt, nerepetînd păcatele de dinainte.
E şi singurul exemplu negativ. În sensul de sfinţi martiri care au greşit. În rest, toţi, absolut toţi, au făcut aşa cum i-a învăţat Iubirea să iubească. Slavă Domnului.

De ce nu aminteşti şi de Sfîntul Constantin Brîncoveanu? Ei, interesul ăsta. Sunt la fel. Mucenicii. Doar că unii au greşit înainte, Sfinţii Dimitrie şi Nestor şi alţii nu au greşit, Sfinţii Martiri Brîncoveni.

Aşa să iubim cu toţii. Aşa să ne-ajute Dumnezeu. Să vedem păcatul, să nu-l facem. Să nu ucidem pe nimeni, sub nici un pretext, mai ales acum că vedem. Şi înţelegem. Am ajuns la măsura cunoştiinţei. La plinirea şi desăvîrşirea legii Iubirii.

Slavă Domnului pentru că ne-a deschis ochii, prin toate acestea simple şi frumoase ale Lui, ale Iubirii.

Bucurii.

partea cu sclavia sunt de acord ca viziune.
partea in care zici ca: Dumnezeu a zis sa ii omorati, dar nu vrea de fapt sa ii omorati, deja devine penibil.
Stii tu ca in popor nu se aplicau?
Bine, alte exemple care chiar s-au aplicat:
Ehud omorandu-l pe rege(si a trait bine mersi).
Preotii evrei omorand pe preotii lui Baal(nu s-a intors impotriva lor asta).

din nou intreb.
Spune vre-un mare teolog sau a emis BOR un comunicat ca au gresit(ce ai inteles TU, personal din Biblia nu se pune).

Impotriva razboaielor si uciderilor
 

Si Parintele Cleopa a zis ca razboiul de aparare este indraptatit (si daca nici el nu cunoastea dogma ortodoxa, atunci nu stiu cine ar cunoaste-o!), iar BOR se roaga inclusiv pentru ""oastea tarii""!
Eu recunosc ca nu sunt specialist in dogma ortodoxa si pot gresi, dar cei mentionati mai sus mai greu sa fi gresit!

Poate n-am fost eu atent, dar cum ajunse Lie in Rai?

Si apropo, cand vine paganul sa-ti ia femeia tu ce faci?
Implinesti porunca Evanghelica cu camasa si zici "ia-o si pe fiicamea", nu-i asa?

Pai cum treci tu prin Sfanta Scriptura sarind ca broasca prin balta, faci pana si cei mai nerusinati adepti ai minciunii "sola-scriptura" sa para ortodocsi get-beget.

Un exemplu sa-ti dau doar (desi mai sunt destule), stii ce a facut Moise cand a coborat prima data cu tablele Legii si i-a gasit pe evrei inchinandu-se la vitelul de aur?

lucru interesant, se pare ca "intoarce obrazul" si "mergi inca pe atat" au si un inteles de nesupunere civila si demnitate a persoanei umane.

Parintele Cleopa- DESPRE JUDECĂŢILE LUI DUMNEZEU

http://carteromaneasca.wordpress.com...-lui-dumnezeu/


"Că judecăţile lui Dumnezeu nu sunt ajunse de mintea omenească. N-ai auzit pe Isaia Proorocul? Pe cât este mai înalt cerul decât pământul, pe cât este mai departe răsăritul de apus, pe atât sunt mai departe judecăţile Mele de judecăţile voastre şi gândurile Mele de gândurile voastre, fiii oamenilor.

N-ai auzit pe Solomon ce spune? Pe cele mai grele decât tine nu le ridica, şi pe cele mai adânci decât tine, nu le cerca, ca să nu mori!

N-ai auzit de David Proorocul care zice: Judecăţile Domnului sunt adânc mult? Cum ai îndrăznit tu, un om, să ştii judecăţile lui Dumnezeu, pe care nici îngerii, nici serafimii, nici heruvimii nu le ştiu? Dar Dumnezeu m-a trimis pe mine, părinte, să-ţi arăt că judecăţile lui Dumnezeu nu sunt ca ale oamenilor.

Şi tu ai judecat ceva, dar judecăţile lui Dumnzeu n-au fost ca ale tale, că ele au fost bune foarte! Deci de acum înainte să nu mai judeci pe nimeni şi orice vei vedea să zici: „Doamne, Tu toate le ştii! Eu nu cunosc judecăţile Tale!”

Dar, fiindcă eşti om, Dumnezeu te-a iertat, însă m-a trimis să te înţelepţesc să nu mai îndrăzneşti să iscodeşti judecăţile Lui, că judecăţile lui Dumnezeu sunt adânc mult şi nu le poate şti nimeni, nici îngerii din ceruri.

*

Aşadar să ţinem minte din această povestire, că tot ce ni se pare nouă în lumea asta că-i strâmb şi rău, de multe ori ne înşelăm! Că nu cunoaştem judecăţile lui Dumnezeu cele ascunse şi necuprinse.

Nu cerca cele necercate şi nu voi să ajungi cele neajunse!"

Parintele Cleopa: DESPRE NEŞTIUTELE JUDECĂŢI ALE LUI DUMNEZEU

http://carteromaneasca.wordpress.com...-lui-dumnezeu/

-in aceasta povestire vedem cum ingerul omoara un copil care daca ajungea mare devenea capetenie de talhari si isi omora parintii,deci ingerul zice ca bine a facut ca l-a omorat,deci a fost voia lui Dumnezeu....

E putin out-of-topic, nu e nici un ateu (deocamdata) care sa conteste dreptul Celui care da viata sa ia viata.

Dilemele apar cand altii o fac, in numele Lui sau in numele unor valori moral-religioase.

Doamne ajută.

Frate... tu vrei ca prin cîteva rînduri şi idei deloc adevărate vrei să demontezi ce am spus eu, adevărul creştinesc? Atît de arogant şi mîndru şi plin de tine eşti? Mă îndoiesc, cred că eşti un om mai blînd, mai smerit.

Da, Dumnezeu a zis în Levitic să fie omorîţi. Dar erau omorîţi? Nu. De ce? Pentru că nu făceau acele păcate care erau menţionate să nu le facă. Dumnezeu a reuşit, şi-a împlinit planul sfinţeniei Sale. Cum? Care plan? Cel menţionat, de a chema oamenii la sfinţenie, de aceea şi anunţă, cheamă de 2 ori, la versetele 7 şi 26 din acel capitol, pe toţi oamenii la sfinţenie. Şi de asemenea, cînd era încălcată una din acele porunci cînd cineva trebuia ucis, nu se apucau să-l ucidă direct, mergeau la prooroci, sau la cel mai învăţat, cel mai respectat om din comunitatea lor şi îl întrebau. Şi Moise nu îi lăsa, din pricina poruncii din DECALOG, să nu ucizi, cum nici Hristos nu i-a lăsat şi a iertat-o pe femeia desfrînată şi i-a zis: "mergi şi să nu mai păcătuieşti".

Dar în Decalog nu spune să nu desfrînezi cu nora, cu animale, cu soţia tatălui, mătuşă, goliciune, vrăjitori, înţelegi? Şi Dumnezeu a pregătit oamenii, spunîndu-le ce să nu facă, şi ei nu făceau, de frică să nu moară. E minunat Dumnezeu. Atît de minunat...

Da, ştiu că în popor nu se aplicau, tocmai ţi-am dovedit că Moise nu îi lăsa din cauza decalogului, să nu ucizi, drept urmare veneau şi la Iisus şi Îl întrebau. Nu se apucau să omoare de capul lor, doar că aşa zice cuvîntul, pentru că tot cuvîntul spune: întrebaţi pe înţelepţii şi învăţătorii voştrii. Minunat de simplu, nu?

Numai dacă nu vrei şi eşti atît de încuiat la mine să accepţi asta, atunci nu vei accepta şi vei continua în bezna întunericului minţii tale, tu ca om, oricine ai fi. Doar atunci vei respinge Adevărul, minunat de simplu expus sub ochii noştrii în Scripturi.

Mai departe. Nu numai Ehud omoară pe rege şi ajunge rege şi trăieşte bine mersi. Dar şi Baaşa ajunge prin asasinat rege, că îl omoară pe Nadab şi trăieşte bine mersi. Şi Zimri ucide pe regele Elah şi ajunge Zimri rege şi trăieşte bine mersi. Şi Iehu omoară pe Ioram şi ajunge Iehu rege şi trăieşte bine mersi. Şi Şalum ucide pe regele Zaharia şi ajunge Şalum rege şi trăieşte bine mersi pînă este asasinat el de Manahem şi devine Manahem rege. Şi apoi Osea ucide pe regele Peca şi devine Osea rege şi trăieşte bine mersi.

Ei toţi au fost regi ai evreilor după scindarea Regatului Davidic, regi în Iuda (sud) şi în Israel (nord). Toate sunt în Biblie. Verificabile. Dar care-i idea? AU ÎNCĂLCAT PORUNCA şi AU UCIS. Au păcătuit. Şi au mers în iad. Iadul cel gătit diavolului şi îngerilor lui. Hristos înainte de Învierea Sa, s-a pogorît la iad şi a Înviat spre slavă şi cinste pe cei drepţi. Dacă vreo-unul din acei regi ai evreilor este printre cei înviaţi întru slavă şi cinste, vom afla la Judecată.

Toate uciderile altor oameni, sau altui om, încalcă poruncile: -să nu ucizi-, -iubeşte-ţi vrăjmaşii-, -iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi-. Încalcă porunca lui Dumnezeu, indiferent care ar fi motivul. Că îţi aperi ţara, (care ţară? Împărăţia Cerurilor e ţara noastră, aia nu are nevoie de apărare), că îţi aperi familia (care familie? nu e a ta, e a lui Dumnezeu, sunteţi cadouri dăruite de El, unii altora. "Cine iubeşte pe tată, pe mamă, soţie, fraţi, mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine") sau aperi orice sau pe oricine, aperi altfel. Nu ucigînd pe nimeni.

Şi faţă de marii teologi care îi ceri sau comunicate ale BOR ce le ceri, ţi-am dat adineaori, la postul meu din acest topic, sunt citate şi canoane ale marilor teologi, dulcii Sfinţi Părinţi, scrie în engleză, dacă vrei îţi traduc.
Şi în plus, înainte de orice şi în faţa oricui, avem Sfînta Scriptură, Cuvîntul lui Dumnezeu şi nu mai am de adăugat nimic.

Iertaţi. Bucurii.

Doamne ajută.

Unde frate Florin ? Unde spune părintele Cleopa: "războiul de apărare este îndreptăţit" ?
Am vorbit despre oastea ţării, în urmă cu cîteva posturi. Cînd am dat de exemplu, citirea cărţii Explicarea Dumnezeieştii Liturghi.

Bucurii.

Doamne ajută.

Cum a ajuns Lie în Rai? Oricine este ucis de alt om, ajunge în Rai. Citeşte Patericul, sau în Vieţile Sfinţilor, cele 7 volume mici, în casetă. E plin de exemple.

Măi omule, Aline, am spus deja de 3 ori cred, în topicul ăsta. Ai citit ceva? Sau numai vii arunci cu neruşinare două rînduri, ca vrăjmaşul diavol şi pleci? Nu mai fă aşa ceva.
Repet. NU E FEMEIA TA, soţia ta, nu e a ta. Nu e proprietatea ta, e dar dăruită ţie de Dumnezeu. Cum şi tu nu eşti al ei. Eşti dar daruit ei de Dumnezeu. Ce faci dacă moare de cancer, sau întrun accident de maşina? Spui că a luato Dumnezeu la El, nu? Dar dacă o i-au păgînii, nu a mai luato Dumnezeu? Dumnezeu îngăduie orice năpastă. Pentru că nu e năpastă. Noi suntem ai Lui. Ne ia cînd vrea El. În orice moment voieşte.
Vedem şi la dreptul Iov, că au venit "păgînii" şi i-au ucis slujnicele şi slujnicii pe cîmp, vin "păgînii" şi îi ucid şi îi fură toate animalele. Vine vînt puternic şi dărîmă casa peste copiii lui. Da? Ca apoi să primească întreit tot ce a avut.

Măi omule, înţelegi sau nu înţelegi? Smereşte-te! Şi nu-ţi mai dori să ucizi pe nimeni, că te duci direct în iad. Înţelege. Iubeşte, omule!
Copiii tăi, nu sunt ai tăi, tu însuţi nu eşti al tău, omule! Cunoşti Scripturile? Te înspăimînţi de puterea lor? Sau la toţi oamenii care îţi amintesc Scripturile, le spui că sunt protestanţi cu sola-scriptura? Cît de ipocrit accepţi să fi, cu tine însuţi înainte de oricine altcineva să spui aşa ceva, celui ce vine să-ţi amintească sau să te înveţe Adevărul Scripturistic, să te ajute să-ţi doreşti Raiul şi să te îndepărteze de erezie şi înşelare? Cît omule, cît?
Revin. Copiii tăi nu sunt ai tăi, sunt ai Domnului, EL îi ia, îţi ia şi mama şi fraţii, te ia şi pe tine de la ei, cînd vrea El, cînd voieşte El, înţelegi? Nici tu nu îţi aparţii. Uite ce spune Scriptura, smintitule:

"Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu." (I Corinteni 6, 19-20)

Vino odată la lumină, că iată te mustru, şi te doresc. Să vii în lumină, să ieşi din dorinţa de a ucide pe orice om, să nu faci faptele satanei, că el va sălăşlui în tine şi tu vei fi slujitorul lui, îţi va prinde minţile şi te tîrî cu el în iadul gătit lui şi îngerilor lui.

Bucurii.

Serios? Deci toti criminalii executati de sistemul american de justitie, ajung in Rai, indiferent ca s-au pocait sau nu.
Talharul de-a stanga, a ajuns si el in Rai, dupa mintea ta, cu toate ca a ramas cinic fatza de Dumnezeu, pana la sfarsit.
Mai sa fie.

Vino cu cateva care crezi tu ca-ti sustin convingerile.

Nici vorba, doar tu vad ca citesti selectiv.
Despre ce te-am intrebat cu Moise, nu sufli un cuvintel.
Se pare ca n-ai ajuns cu tzopaiala prin Scriptura pana acolo.
Mai astept.

Nu, daca erai de fatza, puteai face ceva si ai stat ca un las si fricos si n-ai miscat un deget.

Exemplu foarte prost ales.
Ce i s-a intamplat lui Iov, i s-a intamplat cand nu era acasa.
Nu a avut nici o alegere de facut, daca sa se opuna sau nu.

Sectar 100%.
Si o doza de patetica ipocrizie.

Unde am zis eu ca "imi doresc sa ucid pe cineva"?

Iubirea la tine inseamna sa-ti scapi pielea si pe ai tai sa-i lasi de izbeliste.

Nu sunt, nu esti dar ce faci cu ei si ce faci cu tine este la mana priceprii tale.

Iar tu, cel plin de ifose "duhovnicesti" nu esti tare priceput la capitolul asta.

Daca vine un hot, ucigas, violator si tu in loc sa te pui intre astia si ai tai o iei la fuga cu pretextul ca "asa a vrut Dumnezeu" vai si amar de tine si pe lumea asta si pe cealalta.

Sa speram ca pana o sa ai femeie si copii o sa-ti vina mintea la cap, ca altfel o sa fie vai si amar de ei.

Omuletz, Scriptura nu este pe post de bata, matalutza esti cel smintit si nu Scriptura pe care o citezi asemeni sectarilor, rupt din context si fara sa pricepi fiind inselat de o falsa duhovnicie de care esti plin pana este cap.

Inca mai astept, poate ajungi si la partea aia de Scriptura in care zice ce facu Moise cand se cobora cu tablele legii si gasi poporul inchinandu-se la vitelul de aur.

Apropo, daca cineva incearca sa te violeze pe tine, tot asa, nu te impotrivesti, stai cumintel ca asa a vrut Dumnezeu si ca nu esti al tau si bla bla?

Doamne ajută.

Da, toţi criminalii executaţi de sistemul american de justiţie, şi de sistemul chinez, la ora actuală, şi de sistemul rusesc de justiţia, căci şi iei au avut pedeapsa capitală, toţi ajung în Rai. Îţi vine să crezi sau nu. Pentru că Dumnezeu nu e un criminal, şi-aun asupritor, cum îţi imaginezi tu, nu îţi face ţi-a posta şi setea de-a băga oamenii în iad. Pentru că Dumnezeu este IUBIRE! Asta e Dumnezeu. Iubire!
Pentru că nu ştim noi, care a fost trăirea acelui criminal executat de sistemul american de justiţie, care a fost pocăinţa lui în ultimele clipe de viaţă. Poate a zis ca tîlharul de pe cruce: pomeneşte-mă Doamne cînd vei veni întru Împărăţia Ta.
Oricît îţi doreşti, nu se ajunge aşa simplu şi uşor în iad. Mai repede şi mai uşor se ajunge în Rai, decît în iad.

Nu vin cu niic din Patericul şi Vieţile Sfinţilor. Ţi-am spus citeşte. Nu îţi încurajez lenea. Şi nici nu arunc mărgăritarele porcilor. Ca apoi tu să vii cu neruşinare şi nesimţire, cu ipocrizie şi sminteală şi să le demontezi cu întunericul minţii tale şi să mai şi crezi că faci bine şi spui bine. Smereşte-te.

Nu a avut Iov nici o alegere de făcut? Pardon. Te rătăceşti neştiind Scripturile, nici slava lui Dumnezeu. Putea să-şi arate împotrivirea, putea să se răzvrătească şi să se revolte împotriva lui Dumnezeu, dar a fost de acord, a acceptat, spunînd: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, numele Domnului fie binecuvîntat". Repet, smereşte-te. Apleacă-ţi capul, înaintea cuvintelor acestea a lui Dumnezeu.

Da, cu Moise. Cu tablele legii? Am uitat. Iertare. Ţopăială? Neruşinatule. S-a dus şi a făcut altele. Poruncile le ştia, au fost deja revelate. I-a părut rău că s-a mîniat, dar a fost o reacţie normală, poporul lui Israel e înţeles dimensiunea păcatului lor de închinare la idoli şi nu s-au mai închinat viţelului de aur. A mers, a făcut altele, la fel ca primele şi s-a întors, şi poporul evreu, le-a acceptat, s-a căit, au fost iertaţi şi s-au închinat. Care e ideea ta? Unde vrei să ajungi? Repet a treia oară: SMEREŞTE-TE, ca să nu te smerească Însuşi Dumnezeu. Îţi spun a treia oară.

NU trebuie să faci nimic împotriva celui ce omoară trupul soţiei tale, sau trupul tău. Da, nu contează că eşti numit laş şi fricos, chiar şi anatema de eşti numit, pentru Hristos eşti numit. Pentru că împlineşti cuvîntul Lui. Trebuie să îţi iubeşti vrăjmaşii (!!!) După porunca lui Dumnezeu Hristos (!!!) Trebuie eventual să te rogi pentru el. Uite ce spune. "Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena." (Matei 10, 28) SMEREŞTE-TE, în faţa acestor cuvinte a lui Dumnezeu. Ca să nu smerească Dumnezeu, smintitule. Îţi spun a patra oară, smereşte-te. Nu mai sminti pe alţii.

Sectar, eu? În mintea ta întunecată de întunericul necredinţei. Tu(!) eşti aflat în sminteală şi sminteşti şi pe alţii, cei mai mici decît tine şi mai bine ţi-ar fi ţie de ţi s-ar lega o piatră de moară de gît şi să fi aruncat în apă, după cum spune Scriptura. Dar te iubeşte Dumnezeu şi aşteaptă îndreptarea ta. Smereşte-te, îţi spun a cincia oară.

Nu contează duhovnicia şi atitudinea mea aspră cu tine, mă port după cum e şi mintea ta întuncată şi prinsă de desfrînare şi necredinţă. Dacă vrea cineva să ne facă rău, ne luptăm, îl batem pe agresor dacă este nevoie, DAR NU ÎL OMORÎM. Ne apărăm familia, pînă acolo cînd trebuie să omori un om. Şi Hristos a luat biciul la bişniţarii din templu, am vorbit despre asta în alt post al meu, există o mînie sfîntă, cum există şi o neascultare sfînta, smintitule, dar nu există dezlegare la ucidere sfîntă. Smereşte-te, îţi spun a şasea oară, ca să nu te smerească Dumnezeu. NU UCIDE pe nimeni !

Bucurii.

Doamne ajută.

Da, omule, da! Minunat vorbeşte părintele Cleopa, despre neştiutele judecăţi ale lui Dumnezeu. Dar unde spune părintele Cleopa: mergeţi şi ucideţi alţi oameni, că Dumnezeu a spus aşa?
Nu spune aşa ceva nici unde. Smereşte-te. Dumnezeu ştie că ţara nici unui om, nu e în delimitările teritoriale puse pe o bucată de pămînt de către cei ce conduc acea bucată de pămînt. Dumnezeu ştie că ţara noastră e Împărăţia Cerurilor, unde voieşte ca acolo, toţi oamenii să vină, la cunoştiinţa Adevărului. Adică să-L cunoşti pe Hristos. Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu, spune Scriptura.

Da, în acea povestire, îngerul(!) şi NU un om, omoară pe acel copil. Şi noaptea în tabăra vrăjmaşilor lui Israel, vine un arhanghel şi omoară, din poruncă Dumnezeiească peste 14.000 de ostaşi, da? Şi plăgile din egipt, la moartea întîilor născuţi, Dumnezeu, le i-a viaţa şi nu un om, da? Şi cetatea Sodomei şi Gomorei, cei ce desfrînau în homosexualitate, în incest, în pedofilie (cu copii), necrofilie (cu morţii), în zoofilie (cu animalele). Dumnezeu şterge cetăţile acelea de pe pămînt. DA! Dumnezeu Treime, Savaot Iubire, face asta, da? Nu un om, smintitule! Pentru că ne iubeşte. Şi dovedesc mai jos cum şi de ce face ce face, pentru cei puţin credincioşi, face un lucru nepotrivit Dumnezeu. Dar e cel mai potrivit.

De ce nu omoară Dumnezeu şi azi, pe sodomiţi, incestuoşi, pedofili, necrofili, zoofili? Că a venit Hristos, S-a jertfit pentru fiecare. Da, adevărat, foarte adevărat. Dar sunt mulţi, care nu acceptă jertfa Mîntuitorului, şi continuă cu mîzga întunericului minţii lor, căci vrăjmaşul diavol, are el grijă, nu te teme. De ce nu omoară Dumnezeu şi azi? Şi plus, sodomiţii, au mai continuat cu nebuniile minţii lor şi după topirea Sodomei şi Gomorei, înainte de venirea Mîntuitorului.
E simplu. Cereţi de la Dumnezeu înţelepciune, oamenilor! Cereţi înţelepciune! Precum Solomon. Cereţi să vă dea să cunoaşteţi şi spuneţii, că în schimb vă veţi da viaţa Lui, şi veţi da tuturor învăţăturile Lui, după cum ne este datoria. "Cele nearătate şi ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie" spune în Psalmul 50. Da? Cereţi! "Cere şi ţi se va da, bate şi ţi se va deschide, caută şi vei găsi". Dar dacă nu cauţi şi vi numai şi arunci cu nimicuri, în aceştia mai mici decît voi, smintindu-i, mai bine este vouă să vi se atîrne o piatră de moară de gît şi să fiţi afundaţi în adîncul mării. Aşa vă este mai bine, smintiţilor ! După cum spune la Matei 18, 6 şi după cum spune la Marcu 9, 42 şi Luca 17, 2. Nu vă plac cuvintele astea? Foarte bine. Vă indispun? Foarte bine. Vă frămîntaţi? Foarte bine. Aşa trebuie! Că e cuvîntul lui Dumnezeu acolo. Nu-i glumă. Foarte bine dacă vă arde, smintiţilor şi puţin credincioşilor. Şi eu sunt ca voi, m-am smintit de multe ori şi am smintit şi pe alţii.
Să ardă tot păcatul şi toate seminţele patimilor voastre, smintiţilor, că să puteţi învia întru slavă şi cinste şi să vă rugaţi şi pentru mine.
Revin.
Deci, de ce nu mai omoară şi azi Dumnezeu, homosexualii, şi incestuoşii, precum în Sodoma sau pedofilii, zoofili, necrofilii, sau alţi desfrînaţi precum în Gomora? Pentru că nu există? Ăsta-i gînd de la diavol, certe-l pe el Domnul.
Pentru că Dumnezeu este Iubire.
Pentru că Dumnezeu nu este Dumnezeu morţilor, ci al celor vii.
Pentru că Dumnezeu este Calea, Adevărul şi Viaţa. Pentru că Dumnezeu ţi-a dat viaţa şi ţi-a pus un număr de ani, şi după cum trăieşti viaţa ta, îţi înmulţeşte Dumnezeu viaţa, sau vede căinţa ta, te iartă sau nu vrei să te apropii deloc de EL şi nu îţi înmulţeşte viaţa. Da?
Pentru că Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să fie viu.
Pentru că Dumnezeu aşteaptă ca noi să ne căim de păcat, precum Maria Egipteanca şi alţi desfrînaţi, doar de EL ştiuţi şi de noi la Judecată.
Pentru că Dumnezeu vrea să ne primească şi în al 11-lea ceas al vieţii noastre şi vom primi plata cu cel ce a venit din întîiul, din primul ceas. Va da Împărăţia Cerurilor, şi acelor ce au căzut în homosexualitate (spus modern) , în sodomie, în incest, în orice fel de desfrînare. Îi vrea şi ei mîntuiţi. Şi pentru pocăinţa lor, pentru lupta, voinţa lor, Dumnezeu îi va mîntui. Amin. De aia, puţin-credincioşilor! De aia Dumnezeu nu mai omoară azi lumea.
Pentru că Dumnezeu odată arată greşeala care este, şi o pune în Sfînta Scriptură, pentru ca omul să o vadă, să o evite, să nu o săvîrşească. ODATĂ ne spune Dumnezeu, SĂ NU UCIZI. Nu de mai multe ori. ODATĂ ne spune Dumnezeu iubeşte-ţi vrăjmaşii, faceţi BINE celor ce vă fac rău, (nu le luaţi viaţa, pe care nu voi le-aţi dat-o), binecuvîntaţi pe cei ce vă blestemă, aruncaţi cu pîine în cine aruncă în voi cu pietre, întoarceţi şi obrazul celălalt. ODATĂ ne spune asta, nu toată ziua. Cine are urechi de auzit să audă. Cine vrea să urmeze LUI, să vină. Odată ne spune Hristos, aşa săvă iubiţi unii pe alţii, precum Eu v-am iubit pe voi. Cum? Dîndu-şi viaţa pentru noi. Pentru cine? Noi toţi. Chiar şi cei ce-L răstigneau. Mai ales pentru ei. Oaia pierdută, dar şi celelalte 99 de oi. Şi tot El ne spune, băgaţi de seamă: cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, cine nu adună cu Mine, risipeşte. Ce să adunăm cu El? Oamenii. Pescari de oameni. Petre, paşte oile mele. Mergînd învăţaţi. TREZIREA, romîni. Da-ţi trezirea omenirii. Calea nu e războiul, nu e uciderea altui om, ca să ne apărăm ţara şi patria, o bucată de pămînt. NU! Calea e Hristos. Calea e Iubirea.

CHIAR VORBESC SINGUR ? Neruşinaţilor şi smintiţilor! Chiar vorbesc singur? CHIAR VORBEŞTE DUMNEZEU DE UNUL SINGUR cînd ne spune toate aceste lucruri minunate în Scripturi?

Oare suntem demni de numele de creştin? Cînd noi ne gîndim să ne ucidem aproapele, care e prins de patima proprietăţii, cum spune profesorul Nicolae Paulescu?

Oare suntem demni să fim mădulare a Bisericii celei vii, Una, numită azi şi Ortodoxă? Singura Biserică creştină rămasă pe pămînt, suntem demni? Facem noi faptele Iubirii? Suntem lumini între oameni? Suntem sarea pămîntului?

OARE CHIAR VORBIM SINGURI? Noi, cei ce vrem să urmăm lui Hristos?

si tu atat de mandru si arogant incat zici ca ai inteles tu singur adevarul crestinesc si atatia frati de credinta nu l-au inteles.

Exista dovezi ca se intampla asta?
Ca oamenii nu pacatuiau astfel, iar Moise ii oprea din a urma legea din Levitic(Moise care a murit inainte sa ajunga in Israel, apropo cine i-a oprit dupa, ca vad ca pana la inceputul secolului I se intampla destul de des(cel putin 3 cazuri de lapidare din partea evreilor in Noul Testament. Destul putem sa argumentam ca credinta mozaica se denaturase pana atunci, dar totusi, e dovada ca se intampla).
Da, invatatorii, cei care i-au omorat pe preotii lui Baal...

Nu mi-ai demonstrat nimic. Nu ai aratat nici un citat in care un rabin sa fii oprit o lapidare sau o executie inainte de venirea lui Hristos. Si nu, faptul ca nu exista nu inseamna ca nu se intampla. Absenta evidentei nu este evidenta absentei.

bine, argumentul tine. Dar episodul cu preotii evrei si cei balici?

Da, nu sunt ai mei, dar Dumezeu mi i-a dat, deci pana una alta sunt responsabil fata de ei.
UNDE? UNDE SUNT CITATELE SFINTILOR CA TOT ZICI DE ELE DAR EU NU LE VAD.
ARATA-MI CU QUOTE SI LINK.

Prima data nu am observat ca ai scris ca Lie a ajuns in Rai, pana nu a scris Alin. Apoi am crezut ca ai scris gresit. Acum vad ca tu sustii asa ceva, asta nu mai e exagerare, e alta invatatura, invatatura ta. Noi urmam invatatura ortodoxa, nu invatatura oricui ar veni sa isi spuna parerea. Dupa ce scrii tu toti criminalii si talharii omorati in trecut au ajuns in Rai. Hai ca daca spuneai ca cei omorati din intamplare intra aici mai era o scuza.
Daniel, in Rai intra cei ce au in primul rand Botezul, botezul in Sfanta Biserica. De aceea preotii nici macar pruncii nebotezati nu stiu unde ajung si nu li se tine slujba.
La fel exagerezi si cu omorul, desi unele lucruri le spuneai bine. Citeste in Vechiul Testament, iudaii au fost certati ca nu au omorat toti locuitorii si de aceea s-a pastrat idolatria la neamurile ramase si au luat-o si ei.

Poate nu ai citit toate capitolele cu Sfantul Ilie Tesviteanul: "Iar Ilie le-a zis: "Prindeţi pe proorocii lui Baal, ca să nu scape nici unul din ei!" Şi i-au prins, şi s-a dus Ilie la pârâul Chişonului şi i-a junghiat acolo. "
Unele lucruri le spui bine, pedepsele cu moartea erau date pentru ca asa era mentalitatea atunci, erau ingaduite. La fel cum poligamia nu e normala, dar era ingaduita (tolerata) la Patriarhi sau altii din Vechiul Testament, pentru ca asa era mentalitatea lor atunci si probabil o schimbare drastica i-ar fi facut mai rau desfranati.
In rest nu scrie ce spui despre Sfantul Dimitrie.

Parerea mea, sper ca te ajuta cu ceva, exista cadere de dreapta si de stanga. E posibil unii sa creada ca au ajuns la mari masuri citind doar despre sfinti, sa creada ca au ajuns deja ca ei. Dar daca vorbesc ca ei nu inseamna ca au si sfintenia lor. Pe langa smerenie e si smerenia doar inchipuita, omul crede ca e smerit, dar crede asta din mandrie. Daca cineva spuen tot timpul ca e pacatos ori a ajuns la fel ca sfintii, ori crede ca a ajuns si e de fapt un fel de mandrie, de a atrage atentia ca e smerit.

Sunt curioasa ce ar trebui sa faca o femeie fecioara, cuminte, cand un barbat navaleste peste ea si vrea sa o necinsteasca?! Cum ar fi crestinesc sa procedeze?

a) Sa se apere cum poate, cu rugaciunea si fizic
b) Sa nu faca nimic
c) Sa faca in asa fel incat sa il determine pe barbat sa o omoare

Evident cazul este luat ipotetic, dar s-au intamplat cazuri.

Dar daca e luata roaba de pagani, de mahomedani ? Sa mearga cu ei, sa fuga sau sa se omoare?

Doamne ajută.

DA! Frate "patrie şi credinţă", sunt mulţi, foarte mulţi, enorm de mulţi, fraţi creştini, care NU au înţeles Adevărul ! Nu L-au înţeles deci pe Hristos. Nu înţeleg credinţa. Şi mai grav, nici nu vor să înţeleagă şi să cunoască. Şi cumplit de grav, cînd vrea cineva să îi ajute, prima dată cu vorba bună, apoi cu mustrare, sar în sus, tot ei, cei aflaţi în greşeală şi întuneric şi necredinţă şi nu vor să se îndrepte, fraţii creştini. Nu vor şi pace bună. Poftim!
Dacă mă vezi mîndru, roagă-te pentru mine. Roagă pe Domnul Milostiv pentru mine şi să ne dea tuturor smerenia şi pacea şi blîndeţea Sa preadulce. Să învăţăm de la El, că e blînd şi smerit cu inima.

Da, există dovezi, ţi-am arătat că se sfătuiau înainte să aplice Levitic 20, cum au cerut şi sfatul Mîntuitorului, cu desfrînata. Şi mai sunt o grămadă de dovezi Scripturistice, dar acolo îţi dai tu silinţa şi osteneala, dragul meu. Ţi-am dat undiţa, mai departe descurcă-te şi pescuieşte-ţi pestele.

Da, Moise nu a apucat să intre în Canaan şi Israel s-a apucat să ucidă, de aceea s-au depărtat de Dumnezeu prin necredinţa lor şi prin închinarea la alţi dumnezei luaţi din vecini, moabiţi şi alţii, şi pentru depărtarea lor, au alungat mila lui Dumnezeu şi au ajuns 400 de ani robi în babilon. Da, lapidarea avea loc, ca şi în Noul Testament, cînd l-au ucis cu pietre pe Sfîntul Arhidiacon Ştefan. Cu ce a greşit, Sfîntul Ştefan? Dar ei, în nebunia minţii lor, depărtaţi fiind de Dumnezeu, încălcau porunca să nu ucizi, de aceea au şi pierdut Ierusalimul, imperiul roman le desfiinţează ţara, şi rămîn fără ţară pînă în 1956. Învăţătorii care au ucis preoţii lui Baal, au greşit şi ei, din nou. Dacă îţi aminteşti, preoţii lui Baal, cînd au văzut că Dumnezeul lui Israel este Cel adevărat, i s-au închinat Lui. Dar tot au fost ucişi. E greşit. Au greşit. Ca în nenumărate cazuri. S-au depărtat de Dumnezeu. E greşit să ucidem. Oare atît de orbi să fim? Nu cred. Refuz să cred.

Mai departe. Da? Păi ia aminteşte-ţi cum era numit Hristos? Rabi. Învăţătorule. Deci Hristos Însuşi era rabin, considerat, prooroc, Fiul lui David. Şi dacă pe El l-au întrebat, înseamnă că şi pînă la El, au întrebat de fiecare dată cînd era vreo delapidare. E firesc. Nu-mi amintesc acum să-ţi mai dau versete, dar unu e de ajuns, cred. E ca şi cum în cazul botezului, la sectari, în întuneric luptă împotriva Adevărului, împotriva lui Hristos, cînd însă spune clar: "s-a botezat el şi toată casa lui", Corneliu, acolo nu erau copii? Sfînta Tradiţie. La Faptele Apostolilor 2, 38-41, s-au botezat peste 3000 de suflete, acolo nu erau copii? La Faptele Ap. 16, 27-33, a botezat întreaga casă a temnicerului, acolo nu erau copii? La 1 Corinteni 1, 16, s-a botezat întreagă casă a lui Ştefana, acolo nu erau copii? La F.A. 16, 14-15 întreaga familie a Lidiei, acolo nu erau copii? Sau la Faptele A. la 8, 5-16, au botezat în Samaria, o întreagă comunitate, acolo nu erau copii? La fel şi aici, întrebînd pe Iisus, e firesc că întrebau pe înţelepţii lor, proorocii. Unii dădeau voie la delapidare. Dar greşeau. Hristos arată clar, că greşeau.

OMULE ! NU sunt ai tăi, sunt ai lui Dumnezeu. NU eşti responsabil pentru ei. EŞTI responsabil pentru mîntuirea sufletului tău şi a sufletelor lor, în mai mică măsură. De asta eşti tu responsabil. Soluţiile biblice sunt: te supui stăpînirii sau fugi. Atît. Învaţă Biblia la laşitate? Din punct de vedere lumeasc. Dar cine se face prietenul lumii, se face vrăjmaş lui Dumnezeu, spune Scriptura. Din punct de vedere Dumnezeiesc, fuga e împlinirea cuvîntului lui Dumnezeu. Slavă Domnului.
Postul 69 al meu, în acest topic, găseşti citate ale Sfinţilor Părinţi. În engleză. Da la pagina de wikipedia a războiului just, care arată clar împotrivirea Bisericii lui Hristos, la orice ucidere a unui alt om.

Bucurii.

Poate ar fi bine sa facem o diferenta intre a fi atact tu, ca persoana si a fi atacata familia ta sau natia ta. Nu crestineste deloc sa stai sa te uiti cum aproapele tau, neamul tau, e macelarit de navalitori, eventual sa fugi si sa te ascunzi.

Sunt curioasa. Daca nu e crestineste sa iti aperi pamantul si neamul, este cresinteste sa saluti Tricolorul si sa canti imnul national? Din moment ce neamul si pamantul nu inseamna nimic...

(ne mantuim impreuna si pierim singuri)

La problema aceasta părintele Steinhardt avea următorul răspuns:
Ai dreptul (și datoria?) să rabzi răul care ți se face ție, dar ești dator să nu rabzi răul care i se face altuia.

Doamne ajută.

Cătăline frate iubite. Greşeşti. Din nou. Nu-i de mirare. Dar eşti drăguţ în lupta ta. Să te fereşti de habotnicie. Cere Domnului virtutea discernămăntului. Aşa să-ţi ajute Dumnezeu.

Nenorocitul de mine, eu nu învăţ învăţătura mea. Ci a Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, împreună slăvit cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt. Dumnezeu. Treimea. Iubirea.

În Rai intră doar cei ce au primit în primul rînd botezul, spui tu, şi încă Botezul în Sfînta Biserică?
Greşit ! Dovedit.
Tîlharul de pe cruce, avea botezul? Nu. Şi Hristos deschide Raiul cu el.
Era atunci înfiinţată Sfînta Biserică Creştină? Nu.
Ăsta e exemplul cel mai viu. Ar trebui să-ţi ajungă, Cătăline.
Dar îţi mai dau.
Cain şi Abel. O avut Abel botezul? Nu. Era cu Dumnezeu? Da.
Dar îţi mai dau.
Toţi cei din vechiul testament, ţine minte toţi, care au ajuns la Dumnezeu, şi nu sunt puţini, sunt menţionaţi în Biblie, ajungînd la Dumnezeu, s-au mîntuit.

Ăsta e războiul nevăzut, vezi Cătăline? Eşti înfrînt. Nu tu ca om, ci păcatul tău. Biserica nu osîndeşte pe homosexuali ca oameni, ci păcatele lor.
Doreşte-ţi înţelepciunea cu smerenie, cu Iubire, şi ea va veni la tine. Domnul Dumnezeu îţi va da înţelepciune.
Ăsta e războiul ce trebuie să îl purtăm noi, creştinii. Întru cuvînt. Împotriva cui?
Spune Scriptura: "nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii." Efeseni 6, 12.

Şi nu te las, îţi mai dau.
Mai departe.

Păgînii, ateii, necredincioşii, hinduşii, musulmanii, budiştii, ereticii, apostaţii, după mintea ta, iubite frate, merg în iad toţi? Toţi? Săracul de tine.
Greşit. Din nou. Dovedit.
Uite ce spune Sfîntul Apostol Pavel la Romani:
"Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege" (2, 14)
E clar ? Te-ai lămurit, dragul meu ? Of, cîţi sunt ca tine.

Şi ca să nu dăm pricină de ispitire vrăjmaşilor demoni, să mă acuzi de sectarism, smintind pe aceştia mai mici, nu scoatem din context, ci ca să îţi arăt că Adevărul vorbesc şi pe Hristos mărturisesc şi tu greşeşti, şi ca să te smereşti, ca să te pocăieşti de păcatul tău de pînă acum, al necredinţei, cu rugăciunile Preacuratei Născătoare, îţi dau tot contextul şi cu explicaţiile Înalt Preasfinţitului Bartolomeu Anania:

Romani 2, 11: "Căci nu este părtinire la Dumnezeu!" Bartolomeu Anania aminteşte: "Dumnezeu este al tuturor; este viaţa tuturor celor ce voiesc; este mântuirea tuturor; al celor ce cred şi al celor ce nu cred; al celor drepţi şi al celor nedrepţi; al celor cinstitori de Dumnezeu şi necinstitori; al celor nepătimaşi şi pătimaşi; al călugărilor şi al mirenilor; al înţelepţilor şi al celor neînvăţaţi; al celor sănătoşi şi al celor bolnavi; al tinerilor şi vârstnicilor" (Sfîntul Ioan Scărarul, Filocalia IX)

Romania 2, 12: "Câţi, deci, fără lege, au păcătuit, fără lege vor şi pieri; iar câţi au păcătuit în lege, prin lege vor fi judecaţi." Bartolomeu Anania tîlcuieşte: "Păgânii, deşi nu au fost învredniciţi de o revelaţie specială, vor fi judecaţi după conştiinţa lor, glasul lui Dumnezeu din om, care-l aprobă pentru fapta cea bună şi-l condamnă pentru cea rea."

Romani 2, 13: "Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepţi la Dumnezeu, ci cei ce împlinesc legea vor fi îndreptaţi." Bartolomeu Anania tîlcuieşte: "este vorba de cei ce împlinesc legea duhovnicească. Cuvântul străbate până în adâncul sufletului lor, datorită faptului că e curat, cum afirmă Sf. Maxim Mărturisitorul. Nu putem sta cu superficialitate înaintea lui Dumnezeu, şi nici să ne manifestăm ca nişte "căldicei" (conform Apocalipsa 1, 3)

Apocalipsa 1, 3 este valabilă şi la cei ce spun că este bună calea de mijloc. Greşit. Nu este bună.

Romani 2, 14: "Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt loruşi lege". Bartolomeu Anania tîlcuieşte: "Nu există în lume om fără lege dumnezeiască". Legea şi glasul conştiinţei, de care vorbeşte tot în context.

Romani 2, 15: "Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără," Bartolomeu Anania tîlcuieşte: În absenţa unei legi elaborate, legea morală - înscrisă ontologic în conştiinţa omului - poate constitui prin ea însăşi un criteriu al discernământului. Conştiinţa este acea făclie a Domnului, care n-a încetat nici în lumea păgână să răspândească lumina ei mântuitoare".

Cred că s-a înţeles destul de clar pentru toată lumea că şi PĂGÎNII, ATEII, HINDUŞII, BUDIŞTI, GNOSTICII, MUSULMANII, ERETICII, APOSTAŢII, se pot mîntui. Cum? "Din fire făcînd ale legii", spune Scriptura. Nu e părerea mea. E clar ? Măi e clar ? A-ţi înţeles ? Alte neclarităţi, ce mai aveţi ? Cu smerenie, dragii mei. Ce a făcut din fire ale legii, tîlharul de pe cruce? S-a căit, s-a pocăit. E limpede ?

Ce botez primesc cei ce sunt ucişi? Botezul sîngelui, spun Sfinţii Părinţi. Botezul suferinţei. Şi dacă "din fire au făcut ale legii" cum Spune Scriptura, SE VOR MÎNTUI.

LIE, s-a mîntuit. Pentru că a fost ucis. E botezul sîngelui şi al suferinţei. La fel cu toţi turcii care au fost ucişi de Sfîntul Ştefan cel Mare, s-au mîntuit. TOŢI oamenii de pe pămînt care au fost ucişi vreodată de un alt om, prin orice circumstanţe, s-au mîntuit.
Amin zic vouă. Adică aşa să fie. Că cine se mîntuieşte pînă la urmă, Dumnezeu ştie şi nu noi. Conform învăţăturii creştineşti, SE mîntuiesc, prin botezul sîngelui lor. Dobîndesc chiar în acea secundă iertare de toate păcatele lor, prin sîngele lor, spune Sfîntul Nicolae Velimirovici (care e şi în poza mea de avatar, că îl iubesc tare mult)

Zice Sfîntul Nicolae că Raiul lor, al păgînilor şi altora ce nu sunt creştini, va fi diferit de raiul creştinilor. Anume, ei vor avea doar o stare de bine, de linişte, liniştire, de odihnă. Ăsta va fi Raiul lor. Pe cînd creştinii, vor vedea pe Dumnezeu, vor vorbi cu el, cu Treimea, precum Adam şi Eva în Rai, li se vor descoperi toate tainele universului, toate comorile, cum se alcătuieşte materia, aurul, diamantele, hrana, grîul, strugurii, li se vor descoperi mulţime de taine, încît veşnicia va fi o pururea bucurie în Hristos Iisus. Noi creştinii, vom putea urca pe treptele adorării lui Dumnezeu, îi vom putea cînta slavă, ode, imne de laudă, de slavă, ne vom putea ruga Lui precum Sfinţii în ceruri. Negrăit... Negrăit...

"Ceea ce ochii nu au văzut şi la care mintea omului nu s-a suit", spune Scriptura.

Te iubesc în Domnul, frate Cătălin. Să nu mai greşeşti. Bucurii.

Pai nici nu avea cum, lapidarea a fost poruncita de Dumnezeu, prin gura lui Moise si era prevazuta pentru f. multe infractiuni morale:

"Tora, adica cele cinci carti care formeaza Pentateuhul lui Moise, parte integranta a Vechiului Testament, aminteste de omorarea prin lapidare. Potrivit sentintelor din Tora, lapidarea este pedeapsa cuvenita pentru o serie de faradelegi de neiertat: atingerea de Munte Sinai ((Iesire 19, 10-13); incalcarea sambetei (Numeri 15, 32-36); practicarea spiritismului sau a vrajitoriei (Levitic 20, 2-27); hulirea numelui lui Dumnezeu (Levitic 24, 10-16); inchinarea la idoli (Deuteronom 17, 2-7); indemnarea altuia spre a sluji idolilor (Deuteronom 13, 7-12); adulterul (Deuteronom 22, 22-24); neascultarea de parinti (Deuteronom 21, 18-21)."

Mai mult, Moise personal isi ia sarcina pedepsirii poporului pentru inchinarea la idoli:

22. Iar Aaron a răspuns lui Moise: "Să nu se aprindă mânia domnului meu! Tu ştii pe poporul acesta că e răzvrătitor.
23. Căci ei mi-au zis: Fă-ne dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat.
24. Atunci eu le-am zis: Cine are aur să-l scoată. Şi ei l-au scos şi mi l-au dat mie şi eu l-am aruncat în foc şi a ieşit acest viţel".
25. Moise, văzând că poporul acesta e neînfrânat, căci Aaron îngăduise să ajungă neînfrânat şi de râs înaintea duşmanilor lui,
26. A stat la intrarea taberei şi a zis: "Cine este pentru Domnul să vină la mine!" Şi s-au adunat la el toţi fiii lui Levi.
27. Iar Moise le-a zis: "Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Să-şi încingă fiecare din voi sabia sa la şold şi străbătând tabăra de la o intrare până la cealaltă, înainte şi înapoi, să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său şi pe aproapele său".
28. Şi au făcut fiii lui Levi după cuvântul lui Moise. În ziua aceea au căzut din popor ca la trei mii de oameni.

Iesirea cap. 32

Doamne ajută.

Da, măi Cătăline. Dar după ce Dumnezeu a mistui cu ardere de tot, jertfa lui Ilie, dacă îţi aminteşti, preoţii demonului baal, au recunoscut pe Dumnezeu ca Dumnezeu adevărat. S-au căit. Dar Ilie tot i-a ucis. A greşit. Conform poruncii decalogului: să nu ucizi. Ba da, dragul meu, scrie ce spun despre Sfîntul Mucenic Dimitrie, că a greşit dînd binecuvîntare pentru ucidere şi a greşit Sfîntul Mucenic Nestor, dînd binecuvîntare pentru ucidere. A greşit şi Ilie că a ucis. Spui că nu scrie niciunde. La Ilie, scrie doar în Decalog, să nu ucizi. Dar la Dimitrie şi Nestor, spune chiar şi Mîntuitorul să ne iubim duşmanii. Aia ce e ? Cuvinte în vînt, ale Domnului ? Ia seama şi nu îţi îndreptăţi păcatul.

Bucurii.

Doamne ajută.
E un exemplu în Vieţile Sfinţilor, a unei Sfinte Mucenice, nu mai ştiu care, îmi scapă numele ei, să mă ierte Sfînta.
Îţi redau viaţa ei pe scurt: au aflat că e creştină, au venit la ea acasă şi i-au spus că o vor duce la o casă de toleranţă, să devină desfrînată, asta e porunca mai marelui, că era foarte frumoasă. Ea a zis: bine, vin indată. Aşteptaţi-mă afară, pînă mă voi schimba de haine şi îmi voi lua cîteva merinde cu mine. Ei au ieşit, ea a mers pe acoperişul casei, a legat o funie şi s-a spînzurat, aruncîndu-se de pe casă, cu funia pusă.
E unul din foarte puţinele cazuri, cînd sinuciderea e dezlegată ca fiind bună, conform Scripturii, să nu ne facem mădularele noastre mădulare ale desfrînării. Iar pentru că ea nu putea fugi, nu avea unde, şi ar fi prinso, a ales moartea.
Bucurii.

Doamne ajută.
Ne mîntuim împreună şi pierim singuri? Greşit. A mai spus asta şi un frate Evio nu-ştiu-cum, parcă tot aici în topic, i-am dat răspuns. Caută răspunsul.

Nu e nicio diferenţă. Cînd eşti atacat tu, sau familia ta, sau alţi oameni de pe pămînt, oriunde ar fi ei, în austria, argentina, romînia sau orice ţară, NU TREBUIE să ucidem pe nimeni, conform învăţăturii Mîntuitorului. Poate să fie măcelărit orice om, să nu ne fie frică, şi SĂ NU UCIDEM PE NIMENI, am spus deja versetul de cei ce ne ucid trupul. Şi am spus deja şi despre familie, şi despre ţară.

Aici spui bine, slavă Domnului. Să fugim. E una din soluţiile biblice. Sau să ne supunem stăpînirii. Nu să ucidem pe nimeni.

Da, este creştineşte să saluţi tricolorul, dă cezarului, ce-i al cezarului, dar nu cu punerea mîinii la frunte, ca în armată, ca să nu ne supunem practicilor păgîne, anume păgînii, cei ce sunt gata să ucidă alţi oameni, la nişte ordine a unui om, lăsînd Cuvîntul lui Dumnezeu, de izbelişte, ci salutăm tricolorul cu rugăciune, şi să nu punem "a fi romîni", în faţa şi înaintea de "a fi creştini".

NU, Imnul naţional al Romîniei, NU este creştineşte să fie cîntat de creştini, că îndeamnă şi instigă la crimă, la uciderea aproapelui şi a duşmanilor, lucru ce e împotriva învăţăturii creştine, şi are chiar blesteme în imnul naţional, împotriva învăţăturii creştine de a binecuvînta pe cei ce ne blestemă. Şi cînd blestemăm, nu putem sluji şi lui Dumnezeu şi lui mamona, nu putem bea şi din paharul Domnului şi din paharul dracilor, spune Scriptura. Şi multe alte cuvinte, are imnul naţional, împotriva Scripturii lui Dumnezeu. Ne place sau nu, ăsta e Adevărul.

Bucurii.

P.S.: Aline, frate, pentru tine, am vorbit exact degeaba. Continui să-ţi întăreşti cerbicele capului tău, împotriva Mielului. Dacă nu te vei căi de păcatul tău, va zdrobi Domnul cerbicele capul tău de piatra cea din capul unghiului. Dumnezeu să te miluiască. Bucurii.

P.S.2: Frate N.Priceputu, toate ca toate, spune ce doreşti, punele cum doreşti, dar nu ieşi din poruncile Scripturii, ca să-ţi fie ţie bine şi să moşteneşti Cerurile. Să nu ne permitem să alterăm Adevărul Dumnezeiesc, să fim păgîni cu faptele şi creştini cu numele. Să nu fie. Ci să fim lumini între oameni şi sarea pămîntului. Bucurii.