Ce gramatica folosesti cand spui : "fii sunt scutiti nu platesc darea...". Presupun ca voiai sa spui fiii... sau altceva...., e de neinteles.
" Draga pui de mucifer" e o expresie de numa-numa: daca iti sunt drag, sta spune multe despre tine, cel caruia ii este drag un muc, sau un pui de drac.
" tu nu poti sa faci nici 1 % din ce a facut Adam cand a cazut". Ete na! Te dezvaluisi...
" sunt mai solitar de fel": omnionanismul este onanismul extins de la fizic la psihic. Mult succes!
Este ultimul cuvant pe care ti-l adresez: NU vreau sa te cunosc: timpul curge in urma ta, te intuneci.

Esti nou pe aici..noi il cunoastem, nu ne mai agitam, el traieste in lumea lui virtuala..

[ Dar imi este extrem de greu, trecutul cunostintelor mele ma impiedica rau de tot, iar prezentul cunostintelor nu reuseste sa se aseze: e un razboi, un tumult, o nebuloasa. Ma aflu in pozitia lui Chesterton (parca el zicea): "Cred Doamne, ajuta necredintei mele".[/quote]

De ce va impiedica atat de greu trecutul cunostintelor?
Daca ma lasati sa plagiez, voi zice:'ochii sunt orbi, cu inima trebuie sa cauti!'
Cu drag,
Lavinia

Ok am inghitit un "i" asta este buba, sau faptul ca am atins Ego-ul , a intervenit orgoliul si uite asa ingerasul a inceput sa judece orice ii sta in cale.

Sti in facere Dumnezeu dupa ce creeaza apare fraza "a vazut ca este bine" iar dupa ce a creat tot ce a avut de creat spune "erau bune foarte"(Gen1:31) . Iar Dumnzeu l-a creat pana si pe sarpe. (Gen3:1)

Prin judecata noi spunem asta e "bun" asta e "rau" desi Dumnezeu a spus ca toate erau bune. Astfel il judecam pe Dumnzeu,(pomul "cunostintei") si dupa aceea dam vina pe diavol cand de fapt noi suntem si cauza si efectul.

De ce va impiedica atat de greu trecutul cunostintelor?
Daca ma lasati sa plagiez, voi zice:'ochii sunt orbi, cu inima trebuie sa cauti!'
Cu drag,
Lavinia[/quote]

Am crezut ca m-am exprimat bine, dar s-ar parea ca nu. Avand o formatie stiintifica si din necredincios devenind credincios, mintea mea cauta in continuare sa inteleaga in acelasi fel, deductiv, logic, rational, folosind informatii, desi aceeasi minte a vazut deja (si a gustat) din deliciul rugaciunii.
Dar nu mi-ati raspuns la intrebare: de unde ati tras concluzia ca am luat note slabe la matematica si fizica? Va rog, este important pentru mine!

Este o infatuare specifica intelectualilor, mai accentuata la cei care au trecut o perioada prin filosofie orientala, yoga - acolo "spiritualitatea" e construita pe acest calapod al infatuarii.

De boala asta nu se scapa cu una cu doua, poate sa dureze ani buni, zeci.
Problema cea mare este ca nici nu reusesti mereu sa o constientizezi.

AlinB, nu inteleg ce vrei sa spui. Am trecut prin filosofiile orientale la vremea tineretii, dar le-am tratat ca pe filosofii, nu ca pe credinte. Nu am practicat nimic din ele. La ce infatuare te referi? Nu ma consider ingamfat. Daca sunt, nu constientizez asta. Cum ai ajuns la concluzia ca sunt? Lavinia zice ca nu stiu matematica si fizica, tu zici ca ma consider ingamfat, nici unul dintre voi nu argumenteaza si eu ma simt picat intr-o apa in care nu stiu sa inot. Si nu ma descuraja cu zecii de ani, ca nu sunt sigur ca ii am la dispozitie.

Ma refer la boala convingerii ca poti descoperi pe Dumnezeu cu mintea, ca daca ai un sistem mental de concepte vizavi de Dumnezeu, de preferinta cat mai originale. astea pot tine loc de batut genunchiul si fruntea de pamant, ca sa zic asa.

Cat timp ia, asta depinde cat de repede esti dispus sa intelegi, cat de esti de dispus sa pui in practica sistematic ce ai inteles..

AlinB, ai ridicat mingea la fileul ce ma desparte de Cale: pana acum lumea si ale ei m-a crescut si format, iar eu descopar brusc, ca tot ce m-a invatat aceasta lume trebuie negat si suportat. Asta ma duce cu gandul ca acesta lume NU este o lume placuta lui Dumnezeu si ca este o lume care NU este facuta de EL, ci de altcineva, contra LUI. Din acest motiv,EL a trimis pe Fiul Lui, in aceasta lume OSTILA Lui, ca sa arate ca se poate sa fii FIDEL lui Dumnezeu chiar si in aceste conditii ostile: o lume care NU dovedeste bunatatea lui Dumnezeu decat celor care suporta rautatea cu rabdare infinita (infinit insemnand capatul singurei vieti cunoscute si percepute, nu intuite sau afirmate).
Cateva momente din viata in care am cunoscut dulceta rugaciunii si am perceput invaluirea ocrotirii Dumnezeiesti, nu par sa imi fie suficiente: continui sa judec, sa ma indepartez de acele momente, desi le vreau inapoi si permanentizate.
Pe scurt: intr-o lume in care functioneaza o suma de legi pregnant evidente, oamenii trebuie sa se ghideze dupa alta suma de legi pregnant neevidente, ca sa se pregateasca pentru o lume pregnant neevidenta, chiar contrara lumii lor.

Aproape adevărat. Cu precizarea că lumea, deși căzută, este opera lui Dumnezeu. Ea poate fi înțeleasă și ca o interfață prin care poți cunoaște întunericul, păcatul, moartea, sau, din contră, poți vedea urmele Dumnezeirii în Creație, lumina Lui (după cum observa părintele Stăniloae că în limba noastră cuvântul „lume” este înrudit cu „lumină”).

Până la Hristos păcatul stăpânea lumea, prin urmare vrăjmașul lui Dumnezeu și al oamenilor avea putere asupra ei. Dar Domnul spune: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea” și „Am văzut pe Satan ca un înger căzând din cer”. Deci gata cu moartea pentru omul care trăiește în Hristos.

...Altfel spus, care suportă răstignirea; tocmai L-ai definit pe Hristos(sau pe creștin).

Deobicei, acolo unde minţile sunt pline de teorie, sar scântei şi .. nu numai!
Însă, unde inimile sunt pline de iubire, acolo se naşte .. pacea şi bucuria!

Pace în suflet şi iubire în inimă îţi doresc, căutătorule de adevăr!

Multumesc!
 

Multumesc tuturor celor care au incercat sa raspunda nelinistilor mele. Unii au fost incifrati in logica actiunilor crestine, ceea ce nu m-a ajutat in acel moment, dar m-a ajutat ulterior, intelegand ca NU exista ALT raspuns ce poate fi dat, altii au fost mai expresivi, dandu-mi citate sau trimiteri ( aparent mult mai folositoare), care mi-au dazvaluit muuulte lucruri de care nu aveam nevoie, dezvaluindu-mi in acelasi timp cu cei incifrati ca nu aveam nevoie de acele muuuulte lucruri si altii care s-au aflat in treaba, utili si ei in cautarea mea, prin a-mi arata cum sa nu ma situez in a ma afla in treaba.
Am tras concluzia ca oricat as cauta stabilitatea, siguranta, in aceasta viata, nu o voi afla.Trebuie sa aleg intre o nesiguranta si alta. Aceasta alegere, care insemana credinta, este un vector, care, ca orice vector, are origine, sens si marime(in modul). Originea este evidenta: Cel ce a creat totul. Sensul este si el evident: catre Cel ce a creat totul . Marimea (care sper ca va fi in modul, adica tot ce este negativ se transforma in pozitiv), va consta in viata mea de cateva zeci de ani. Eu ma voi duce pe urma scurtelor momente din viata in care am gustat dulceata rugaciunii. Atunci, desi imi era cel mai rau, mi-a fost cel mai bine. M-am simtit cel mai fericit, caci vedeam raul ce urma sa mi se intample, si nu mi s-a intamplat. Miraculos!
Nu vraau sa va spun cat imi e de frica sa fac binele in continuare, ca sa nu ma capat cu o soarta similara cu a lui IOV. Imi este tare frica de incercarile la care m-ar putea pune Dumnezeu, de masura in care m-ar putea lasa pe mana diavolului ca sa ma testeze. Da, stiu ca El nu da peste masura a ceea ce poti suporta, dar tare nu as vrea sa suport maximul din ceea ce pot suporta. Spun clar ca IMII ESTE FRICA de a fi bun, ca sa nu trebuiasca sa dovedesc masura in care sunt bun. Si din aceasta frica dau in bucuria de a pacatui, pentru ca , pacatuind, nu ma calific in cei alesi de Dumnezeu sa fie elita Lui. Asa incerc sa fiu caldicel, sa ma strecor printre virtuti, sa nu strang multe, sa calc din cand in cand pe bec, ca sa nu fiu testat la maxim. Dupa cum se vede, incerc sa Il fraieresc pe Dumnezeu, sa il fraieresc pe diavol, sa fiu intre.
Aici e problema mea personala, dar si a altor multe miliarde de oameni, care, ca si mine, VOR AJUNGE IN IAD: nu e suparator, ca oameni ( REPET, OAMENI, cu suflet si cu trairi si cu intelegere, nu porci, nu insecte, nu frunze, nu amoebe), sa se duca la dracu, asa, fara sa stie SIGUR ca vor ajunge acolo?
SIGUR inseamna ca nu mai am libertatea de a alege sa-l iubesc pe Dumnezeu neconditionat. Eu vreau sa-l iubesc pentru ca asa trebuie. Vreau sa ma forteze sa IL iubesc. Pentru mine asa este mai usor. De fapt, am inteles ca acolo trebuie sa ajung, dar, neputand, cer fortarea vointei mele. Nu mai vreau sa fiu liber sa Il aleg pe Dumnezeu, pentru ca este evident ca, personal, nu sunt capabil. Vreau sa ma forteze, sa ma transforme in iubitor de EL.
Dupa cum vedeti, nu degeaba am scris aici, chiar sunt debusolat.

Mă tem că tot degeaba ai scris fiindcă tu nu ești debusolat, ci inițiat, adică ai pătruns niște taine de care nu mai poți face abstracție; ai cunoscut fericirea.

21. Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor.
22. Cu ei s-a întâmplat adevărul din zicală: Câinele se întoarce la vărsătura lui şi porcul scăldat la noroiul mocirlei lui.(2Petru2,21-22)

Căldicel nu ți-e de folos să fii pentru că ești capabil de iubire și, deci, trebuie să iubești, adică să oferi necondiționat.

15. Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte!
16. Astfel, fiindcă eşti căldicel - nici fierbinte, nici rece - am să te vărs din gura Mea.(Apoc3,15-16)

Suferințele pe care ți le va da Domnul să le înduri când treci probele de credință nu te vor afecta pe tine, ci vor fi absorbite de El prin intermediul fericirii cu care te va răsplăti din momentul în care te angajezi de bunăvoie în slujirea Lui; altfel, dacă-L refuzi, vei suporta oricum tu, și numai tu, rezultatul alegerii tale de a nu-L urma, până când ”vei fii iluminat”(convins) să-L urmezi.
Reiese din mesajul tău că nu se poate să nu știi lucrurile astea.

Doamne ajută!

Debusolarea ta e contagioasă, mă caută şi pe mine în timp ce încerc să-mi dau seama ce vrei de fapt.

Dar parcă scriai, cu câteva pagini în urmă, că "trimiterile îţi sunt de un real folos."?! Văd că ţi-ai revizuit pe minus părerea iniţială, ca şi cum ai fi parcurs tot materialul şi acum eşti dezamăgit. Or, mă îndoiesc că ai cercetat din scoarţă în scoarţă, în câteva zile, "Dogmatica" părintelui Stăniloaie sau alte referinţe corelative. Posibil şi să confunzi indicatoarele către un drum cu însuşi drumul.

Din al doilea fragment citat am înţeles că vrei ca Dumnezeu să pompeze forţat în fiinţa ta credinţă şi iubire, că altă cale nu-i, în timp ce în primul fragment ţi-ai dat singur un exemplu de semn aproape palpabil al iubirii lui Dumnezeu pentru tine, precum şi starea în care te poţi întâlni cu El în modul cel mai intensiv cu putinţă: rugăciunea. Şi sunt tentat să concluzionez că tu îţi dereglezi singur busola şi după aceea te trezeşti căutând nordul spre est, apoi vrei să convingi lumea că acolo trebuie căutat nordul şi te plângi că dacă nu-l găseşti acolo nu te mai interesează orientarea în spaţiu.

Să înţeleg că schiţa de concluzie citată mai sus este rezultatul eşecului investigării ştiinţifice a diavolului?

Un mod mai concis de a exprima ideea principală din textul de mai sus este următorul: "Vreau Înviere dar mi-e frică de Cruce. Şi ca să fentez retoric angoasa nehotărârii, îmi imaginez că am găsit a treia cale de a mă furişa, smechereşte, în Împărăţie"

E o falsă problemă, atât a ta personală cât şi a miliardelor de oameni cu care te simţi solidar întru pierzanie. Scopul profund al vieţii nu este în niciun caz evitarea iadului, ci unirea cu Dumnezeu. Iar acest proces de unire, pe lângă faptul că este anevoios , durează toată viaţa aceasta pământească şi nu e deloc sigur că se încheie dincolo. Iar iadul nu este un "loc" ci o stare a conştiinţei. În momentul când eşti convins că viaţa este o afacere care se consumă integral în intervalul dintre naştere şi moarte, iadul este deja prezent în adâncurile fiinţei tale, atâta doar că nu-l numeşti iad ci filozofie personală plus experienţă existenţială pe măsura ei. Iar pregustarea raiului poate fi "dulceaţa rugăciunii" de care pomeneşti în postările tale.

Mihailc si Demetrius, va multumesc amandorura pentru implicare. Multumesc si celorlalti, mai putin implicati.
Inima mea ramane tot invartosata pentru moment, dar sta pe muchie, sa cada oricand intr-o parte sau alta. Asta se intampla deoarece viata mea de pana acum a acumulat oarece experienta care se opune mai mult decat nu se opune invataturii de credinta crestin ortodoxe. Subliniez, invataturii de credinta crestin ortodoxe, nu credintei ortodoxe. Se opune insa, mai putin credintei crestin ortodoxe dacat nu se opune.
Am vazut ce fac credinta si rugaciunea: dau deoparte tot ce crezi ca stii, punand in loc o bucurie in a-ti face datoria. Bucuria vine din inauntru si nu are nici o legatura cu existenta mea cand nu mai sunt inauntru, adica atunci cand sunt un om care traieste.
Ma simt rupt in doua: nu pot trai fiind inauntru si nu pot fi inauntru traind. Iar mintea mea ma trage sa nu fiu inauntru. Mintea zice ca acel inauntru exista si e bun, dar nu se impaca cu ea insasi (mintea), deoarece zice in acelasi timp ca ceva este clar in neregula cu a fi. Ceea ce duce direct la lipsa libertatii de a alege sa nu fiu. Ce libertate este aceasta in care nu poti alege sa nu fii? Pot fi bun sau rau, dar nu pot sa nu fiu, ceea ce ar fi foarte convenabil pentru mine: am trait, nu am performat crestin ortodox si apoi nu mai sunt, in loc sa fiu si sa ma duc in iad.
Si peste toate astea, imi poate cadea oricand o caramida in cap, care sa ma omoare: la revedere cu dilemele mele, merg direct in iad. Brusc. Desi eu stiam ca exista inauntrul rugaciunii. Ce voi face eu in iad, cu stiinta (putina) in ale rugaciunii?
Nu pot zice: Doamne, fa-ma sa nu fiu!
Nu pot zice: Doamne, ai fost neclar! Doamne, ai fost evaziv! Doamne, ai fost contradictoriu!
Nu pot decat sa fiu cu EL. Eu nefiind contra Lui.
Ce libertate este asta?
Va rog nu-mi raspundeti ca nirvana este raspunsul meu, resping nirvana.
Va rog nu raspundeti ca duhovnicul meu: nu te mai gandi, da gandurile deoparte, ia lucrurile asa cum sunt.

Numai inima învârtoșată poate cădea într-o parte, pentru că spre cealaltă ea se înalță.

17. Căci trupul pofteşte împotriva duhului, iar duhul împotriva trupului; căci acestea se împotrivesc unul altuia, ca să nu faceţi cele ce aţi voi.(Gal5,17)
Trupul și sufletul(duhul) nu se pot înțelege/împăca decât prin subordonarea trupului în folosul sufletului, iar prin desăvârșirea acestei ierarhii trupul va învia din morți, iar sufletul se va mântui căci spre aceasta a fost chemat sufletul să fie.

Tu, însă, ai dobândit o experiență... ”revendicativă”, care înrobește sufletul oferind trupului să aleagă după gustul lui îmbătându-l cu iluzia libertății deșarte.
Tu ești aici:
5. Căci cei ce sunt după trup cugetă cele ale trupului, iar cei ce sunt după Duh, cele ale Duhului.(Rom8,5)
ți ți-e greu să alegi fiindcă ești înrobit încă.

Libertatea cea adevărată te îndreptățește să alegi cele de folos sufletului tău, eliberându-te de patimile și toate legăturile trupești, chiar și de cele absolut necesare, dacă e nevoie.
Până ce nu alegi împotriva propriului trup, ești înrobit, deci nu ai libertate.
Nu confunda libertatea democratică cu libertatea de decizie=liberul arbitru.

Tu ți-ai dscoperit sufletul și ai realizat responsabilitatea lui; așadar ai devenit conștient de liberul tău arbitru, pe care ți-ar plăcea să-l desființezi deși nu-i în folosul tău. Vezi cum ”gândește” trupul împotriva duhului?

Mie, mi se pare, ca sunteti un troll..
Cine e framantat de probleme existentiale, nu cauta Raspunsuri Finale pe un forum..(chiar si ortodox).
Suntem oameni, si oameni,mireni!..nu tastam din Marea Lavra!!!
Vreau sa va zic un simplu lucru, spus de Mantuitorul Nostru Iisus Hristos:’Nu judecati, ca sa nu fiti judecati!”Deci, mare atentie …de a ne da cu parerea..asupra Ingerilor cazuti,de ce, si cum...!(Cititi viata Sfantului Serafim de Sarov, veti avea destule raspunsuri).
Suntem Praf si Pulbere!…(dvs. nu realizati ca noi ,Oamenii ,suntem plini de pacate???..de ce ne mai intereseaza caderi, pacate straine..la un nivel ce ne depasesc? Si ne depasesc pt ca suntem mai pacatosi ca ei,caci , prin pacatele noastre ne rastignim Mantuitorul, zi de zi).
Si parca mai suntem si ca niste oameni iscoditori care ne intereseaza la ce ora a venit vecinul/ vecina..’cestii de mahala’..acu’...intergalactica’.
Va recomand sa mai cititi si din poeziile poetului L.Blaga:Eu nu strivesc corola de minuni a lumii......si tot ce’i neinteles..se’ntoarce’neintesuri si mai mari caci eu iubesc si ochi, si flori, si buze, si morminte’
Lasati’L pe Dumnezeu Sa JUDECE Creatia Sa, in Plinatatea Sa, de la ameoba pana la Sfintii Ingeri..
Si cred ca userul Alin B..v’a dat destul de multe raspunsuri pertinente..
Cu drag,
Lavinia

chiar crezi ca exista (sau va exista vreodata) vreo fiinta in universul cuantic (universul fizic) si subcuantic (lumea spirituala) care sa-l inteleaga si sa-l cunoasca suta la suta pe Dumnezeu? In acel moment Dumnezeu nu ar mai fi Dumnezeu, ar avea pe cineva egal cu el, practic ar fi 2 Dumnezei, ceea ce nu este posibil si nu va fi vreodata

Adevarat.
Troparul, glasul 4 spune:
"Taina cea din veac ascunsa si de ingeri nestiuta, prin Tine Nascatoare de Dumnezeu, celor de pe pamant s-a aratat"

si nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntalnesc in calea mea...

raspuns Lavinia
 

[quote=lavinia40;555017]Mie, mi se pare, ca sunteti un troll..

Ce este un troll??!!

Cine e framantat de probleme existentiale, nu cauta Raspunsuri Finale pe un forum..(chiar si ortodox).

De unde stiti asta cu atata siguranta? De asemenea,cine are raspunsuri finale la intrebari existentiale, nu se manifesta pe forumuri.

Suntem oameni, si oameni,mireni!..nu tastam din Marea Lavra!!!
Vreau sa va zic un simplu lucru, spus de Mantuitorul Nostru Iisus Hristos:’Nu judecati, ca sa nu fiti judecati!”Deci, mare atentie …de a ne da cu parerea..asupra Ingerilor cazuti,de ce, si cum...!(Cititi viata Sfantului Serafim de Sarov, veti avea destule raspunsuri).

Lavinia, Mantuitorul a spus sa nu judecam pe aproapele nostru, nu sa nu judecam: "Fiti intelepti ca serpii si inocenti ca porumbeii"...

Suntem Praf si Pulbere!…(dvs. nu realizati ca noi ,Oamenii ,suntem plini de pacate???..de ce ne mai intereseaza caderi, pacate straine..la un nivel ce ne depasesc? Si ne depasesc pt ca suntem mai pacatosi ca ei,caci , prin pacatele noastre ne rastignim Mantuitorul, zi de zi).

Raspuns de lemn.


Si parca mai suntem si ca niste oameni iscoditori care ne intereseaza la ce ora a venit vecinul/ vecina..’cestii de mahala’..acu’...intergalactica’.

Probabil din experienta personala ati vorbit.


Va recomand sa mai cititi si din poeziile poetului L.Blaga:Eu nu strivesc corola de minuni a lumii......si tot ce’i neinteles..se’ntoarce’neintesuri si mai mari caci eu iubesc si ochi, si flori, si buze, si morminte’

Lucian Blaga este la fel de crestin ca si Eminescu, adica mai deloc, sunteti in ratacire.

Lasati’L pe Dumnezeu Sa JUDECE Creatia Sa, in Plinatatea Sa, de la ameoba pana la Sfintii Ingeri..

NU IL impiedic sa judece, nici nu as avea cum. Plinatatea SA lipseste din ce stiu: trebuie sa cred in aceasta plinatate, contestabila, din pacate, de catre prea multi.

Si cred ca userul Alin B..v’a dat destul de multe raspunsuri pertinente..

Userul Alin B. este singurul care nu mi-a dat nici un raspuns pertinent. Alin B s-a aflat in treaba. Atat.

Cu drag,

Cu catdrag? Ma indoiesc ca iti este drag de mine. Cred ca doar te conformezi. Daca ti-as fi drag, ai incerca sa pricepi prin ce trec, sa accepti magaria din adancul meu si sa o redirijezi... Presupun ca este peste nivelul tau de crestinatoare.

Nu ai raspuns la intrebarea: de unde ai tras concluzia ca am luat note mici la mate si fizica?

Da, mai omule, dar cunoasterea aia cuantica este data, caci este, deci poate fi. De ce? Sidaca poate fi, insemna ca trebuie sa fie dusa pana la capat.
Inteleg ca este NEFOLOSITOR pentru mantuire, dar este o cunoastere care este.

Multumesc, 'Yasmina'!

Increde-te pe deplin, nadajduieste si incredinteaza-te ca Dumnezeu este Viu si poate da izbanda dorintei tale de a te tine departe de pacat. Marturisirea pacatului, lacrimile si dorinta sincera de a nu intrista in continuare Tatal Ceresc.

Leviticul Capitolul 20 versetul 7

Întâia Epistolă Sobornicească a Sfântului Apostol Petru Capitolui 1 versetul 16

"Toate sa le incercati; tineti ce este bine. Feriti-va de orice infatisare a raului." (1Tesaloniceni 5,21-22)
"Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos. Toate imi sunt ingaduite, dar nu ma voi lasa biruit de ceva." (1Corinteni 6,12)
Stii ce pregateste fizica cuantica ?

Intrarea in transhumanism.
http://en.wikipedia.org/wiki/Transhumanism

Cum va fi omul in viziunea transhumanismului:
http://theoccultnetwork.com/wp-conte..._LA_WEB_01.jpg

Stii care este "principiul" filosofic al transhumanismului ?
Eugenia: http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics

Stii unde a fost prima oara pusa in aplicare Eugenia ?
http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_eugenics

este dusa, dar in timp datorita tehnologiei de care dispunem in prezent.Peste o suta de ani vom afla mult mai multe despre universul fizic decat in prezent datorita tehnologiei avansate. Eu nu am spus ca, cunoasterea cuantica, este nefolositoare pentru mantuire. Dumnezeu nu vrea ca omul sa fie prost si nici ignorant. EL vrea ca omul sa cunoasca cat mai multe (cu cat omul afla mai multe despre universul cuantic, cu atat mai mult omul descopera maretia lui Dumnezeu), insa sa nu-L excluda din creatie (asa cum fac la ora actuala unii cercetatori ignoranti) si nici sa nu se autodistruga (vezi bomba atomica sau bombele biologice)

Anu' asta o sa asistam spre surprinderea multora la niste artificii "benefice" ca sa nu zic aducatoare de imparatie ;) ...

http://www.angelfire.com/planet/nuclearflower/bomb.gif

Placerea pare a fi de partea ta. Cine e Yasmina? Ce vrei sa spui? De ce vrei sa spui neaparat ceva?
Si la intrebarea mea catre tine nu poti raspunde?
Desigur, este vizibil ca te-a luat gura pe dinainte (probabil ca de obicei), iar acum nu mai stii cum sa iesi din asta si improsti cu ce ai la indemana.
Iti sugerez sa iti pui ordine in inchipuirile despre sine si sa postezi ceva doar atunci cand ai ceva folositor de adus in discutie.
Daca simti ca te-am atacat cu ceva, imi cer iertare. Adevarul despre o persoana nu este niciodata exact: este la fel ca la limite, unde sirul, sau functia, ia expresie concreta doar cand x tinde catre o limita. Schimba acea limita si vei obtine alt adevar, poate chiar o aberatie.
Mult succes!

Scuze, Alin B.
In postul catre Lavinia, am zis ca te-ai aflat in treaba. Am gresit, ma refeream la Ezio Auditore.
Numai bine!

Nativ, omul se indreapta catre tipul de cunoastere senzorial si apoi deductiv, nu catre cunoasterea data de ortodoxie. Aceasta, este total diferita, opusa chiar. Opusa, in consecinta, dotarilor native ale oamenilor. Oamenii, in marea lor masa (din intreaga istorie), nu par a fi facuti sa-l cunoasca pe Dumnezeu in modul ortodox. Doar putini pot asta.
Este si foarte paradoxala.
Si mai are un atribut: sare peste orice alt tip de cunoastere si se duce direct catre Dumnezeu. Iar asta se intampla de doar 2000 de ani. Nu pare sa fie inscrisa in noi cunoasterea in Duh, ci cunoasterea explicita. Cunoasterea implicita (in Duh), pare a fi apanajul celor care nu au cunoastere explicita.
Ma gandesc la bunica mea, care ii zicea tatalui meu ca imi impuie capul cu prostii despre stele si galaxii, ca mai bine m-ar duce la impartasit.
Desigur, ea avea dreptate, dar hiatusul intre ontologicul si gnoseologicul din noi, pare infinit.

Omul la nastere are ce i-a pus mama lui si ii lipseste ce nu i-a dat mama lui.
Asta este o consecinta a faptului ca Adam a hotarat sa guste din pomul "cunostiintei"
Sa vada cum e sa fie bine si sa fie rau. Adica sa vada cum este sa fii cu Dumnezeu si cum este sa fii fara Dumnezeu.

Vezi in Vechiul Testament facerea poporului Israel.Cu Avraam, Moise, David, Solomon.Vezi si Pentateuhul si Septuaginta.

Omul, in aceasta lume, este o parte fiinta rationala( prin intermediul caruia are loc
cunoasterea rationala) si mai este si o parte fiinta spirituala(prin intermediul caruia
are loc cunoasterea spirituala).
Daca in omul respectiv, partea rationala preia controlul asupra partii spirituale, atunci
acel om devine doar un simplu animal behaitor, care este condus de instincte.
(mai cunoscut si sub numele de om trupesc)

Daca in omul respectiv, partea spirituala preia controlul partii rationale, atunci acel om
devine om spiritual(mai cunoscut si sub numele om duhovnicesc).

Idee e ca in viata asta, omul penduleaza intre starea de animal-rational si starea
de om duhovnicesc.Sigur pana la sfarsitul vietii lui pe acest pamant el va trebui
sa aleaga (prin faptele sale) daca va fi animal-rational sau omul duhovincesc.

Acum vine Dracul si intai incearca sa te corupa pe partea rationala.Daca reuseste
atunci te-a castigat si esti de-al lui. Asa au aparut sectele.Iar cand Dracu te-a
castigat pai nu-ti mai da ispite, pentru ca te lasa pe tine sa mergi din groapa
in groapa spre el. Tampit sa fie Dracu sa te mai ispiteasca, din moment ce
vii tu spre el si nu el vine spre tine.(Astfel il scutesti de un drum si de o lupta in plus).

Daca Dracul nu poate sa te corupa pe parte rationala, atunci iti trimite ispite. In momentul in care ceri ajutorul lui Dumnezeu (adica vrei sa tinzi catre omul-duhovnicesc) Dracu incepe sa bata razboi cu tine. De ce ?
Pai tot Sfanta Scriptura spune ca Dumnezeu i-a zis sarpelui:
"Fiindca ai facut lucrul acesta, blestemat esti intre toate vitele si intre toate fiarele
de pe camp; in toate zilele vietii tale sa te taresti pe camp;in toata zilele vietii tale
sa te taresti pe pantece si sa mananci tarana
Vrasmasie voi pune intre tine si femeie, intre samanta ta si samanta ei
Aceasta iti va zdrobi capul, si tu ii vei zdrobi calcaiul " [Geneza]

Din moment ce Dracul se hraneste cu energie negativa, de fiecare data cand omul
face pacate(pacatele sunt generatoare de energie negativa) ii da de mancare la Drac.
Daca omul incepe sa nu mai faca pacate, atunci il pune pe Drac la dieta.

Sfintii Parinti au dus razboi mare cu dracii, deoarece dracii in apropierea lor flamanzeau,
mureau de foame.
Si atunci cand esti drac si ti se face foame si ai langa tine pe om(
despre care stii ca iti poate da de mancare daca face pacate) pai nu ai trage de acel
om in stanga in dreapta ca sa te hraneasca cu energie negativa ?
Iar daca acel om ti-ar da energie negativa nu ai sta langa el ca sa te hraneasca ?
Si daca vezi ca te hraneste omul, de ce sa ramai tu sub papucul omului si sa-ti dea
omul energie negativa cand vrea acesta sau de cate ori tragi tu de el ? Nu mai
bine ii impui tu omului cand sa-ti dea energie negativa (bineinteles fara ca acesta
sa banuiasca) ? Nu mai bine il posedezi si il faci marioneta ta si atunci acel
om iti va da energie negativa la comanda ta ?

Si pentru ca lui Dumnezeu i s-a facut mila de neamul omenesc si n-a suportat sa-l vada
chinuit de diavol( vezi mai sus cum cere de mancare diavolul) a trimis pe Fiul Sau pe
pamant ca sa mintuiasca neamul omenesc, din robia cea amara si grea a diavolului.

Idee e urmatoarea:
daca faci o fapta buna (spre slava lui Dumnezeu) , urci o treapta spre omul-duhovnicesc si flamanzeste diavolul, daca faci o fapta rea, cobori aceea treapta si hranesti diavolul.

Rog pe cineva sa-mi explice cum se poate replica asa cum a facut "oaie cugetatoare", adica sa replic la fragmente partiale din ce a spus interlocutorul. Nu am mai fost pe forumuri pana acum si nu reusesc, spre rusinea mea, sa ma prind cum se face asta.
Vreau sa raspund mai multora in acest fel, deoarece nu pot da un raspuns unitar unei postari neunitare.
"oaie cugetatoare", chiar tie vreau sa-ti raspund, poate ma ajuti tu.

Trebuie sa faci un pic de copy paste adaugand " [ quote=user;numar] la inceputul fiecarei citari si "[/quote ]" la sfarsitul fiecarei citari.

Exemplu : "[ quote=catalois;555403]Rog pe cineva sa-mi explice cum se poate replica asa cum a facut "oaie cugetatoare" [/quote ]"

Sub chestia asta scrii raspunsul

"[ quote=catalois;555403] Nu am mai fost pe forumuri pana acum si nu reusesc, spre rusinea mea, sa ma prind cum se face asta. [/quote ]"

Iar, sub chestia asta scrii raspunsul. Sunt niste spatii goale pe care le-am pus eu pentru a-ti putea arata cum se face, dar tu foloseste doar copy paste.

Dacă în opțiunile utilizatorului (în contul tău) ai bifat modul de editare avansat, atunci trebuie să ai deasupra ferestrei de text (când scrii un mesaj) o bară de unelte.http://www.crestinortodox.ro/forum/d...AAAElFTkSuQmCC Selectezi textul pe care vrei să-l citezi iar apoi apeși pictograma corespunzătoare pentru citare (prima la stânga semnului #). http://www.crestinortodox.ro/forum/d...BJRU5ErkJggg==http://www.crestinortodox.ro/forum/d...BJRU5ErkJggg==http://www.crestinortodox.ro/forum/d...BJRU5ErkJggg==

Proba cu citate..

[quote=CristianR;555455]Proba 2, ca 1 nu a mers..

Hai ca merge. Vad ca trebuie sa si sterg restul.. Mai incerc. va rog suportati stangaciile

Mate, fizica..si romana...

Omul duhovnicesc nu ii este evident omului trupesc. Omul trupesc se naste cu putintelele lui, doar trupesti. Cele duhovnicesti trebuie sa i se spuna, sau sa le intuiasca, in urma experientelor lui cele trupesti. Nu sa le deduca, ci sa le intuiasca.
Aceasta este o ordine care mi se pare foarte in dezordine si se intampla de doar 2000 de ani.

dracul isi conserva energia? Exista posibilitatea sa i se termine aceasta energie, sau sa ajunga la un nivel critic, prea mic? Raspunsul e important!


Asta e inceputul razboiului religios: as putea sa ma sacrific pentru toti viitorii oameni credinciosi si sa ii omor pe cei ce dau de mancare la drac. Voi fi, astfel, un nou Hitler, cu Intifada in mana, numai ca eu voi face un bine omenirii, eliminand pe cei ce dau de mancare la drac, inclinand astfel balanta in favoarea credinciosilor.
Adevarat, pretul va fi posibilitatea celor ce dadeau de mancare la drac de a se mai mantui: poate s-ar fi razgandit, de-a lungul vietii lor, dar iata, acum nu mai pot face asta, caci i-am omorat eu.
Astfel, ajung la problema libertatii absolute, care este total diferita de libertatea crestina, care consta in posibilitatea de a alege sa fii cu Dumnezeu, sau nu, intr-un interval extrem de scurt, nu in posibilitatea de a alege sa nu-mi placa ce a facut Dumnezeu cu lumea si sa nu fiu nici contra nici cu EL.
Asta a facut Lucifer, devenind astfel diavolul cu d mic, asta mi se pare ca fac si eu in acest moment al vietii mele scurte, de aceea am pornit acest topic: ma simt diavolul, desi, am descoperit ca vreau sa fiu cu Dumnezeu.
Am descoperit asta in doua moduri: deductiv, caci daca Dumnezeu a facut toate, nu poate fi rau, ce vrea EL trebuie sa fie, si inductiv, prin experienta rugaciunii si postului si infranarii si ascultarii, care mi-au dat o dulceata infinit mai consistenta decat orice altceva, dar atat de contestabila de semenii mei, de cei din jurul meu, de putinta mea de a le demonstra ca am un comportament de urmat.
Am obosit doar scriind acestea si gandindu-le, dar sa le traiesc zi de zi pana la sfarsitul vietii, care in acest caz mi se pare deja prea lunga, nu insuficienta!