Pe mine, unul, ma cuprinde un fior metafizic. Parameci, porifere, meduze s-au succedat in mine, pana cand m-am alcatuit, incovrigat si gasteropodal. Vertebrarea a venit dupa aceea si, macar o secunda, am avut odata aripi. Atunci am prins a ma naste. Si, de atatia ani, am in miezul fiintei mele o succesiune ancestrala care uneste, din veriga in veriga, nimicul anorganic straluminat cu fulgerul atoateincepator. Recapituland Universul, sunt, in acelasi timp, ascarid si scanteie de dumnezeire. Din inceput procariot, chemat sunt la entelehia trairii. Evolutia mea este de la nevazutul microscopic spre nevazutul fara sfarsit si neinserat.

Cum as fi putut sa-mi dau seama, altiminteri, de toate acestea ? Nu-i asa, atunci, ca micile potlogarii ale unui profesor neamt filotim si pedagog se dovedesc a fi fost providentiale ?

.........:))))))
Deşi aş fi preferat să dai oarece atenţie în sensul propus de mine, mărturisesc că n-am rămas dezamăgit: verva ta umoristică e din nou de zile mari. Eşti teribil când te-apucă criza de umor, iar asta îmi place în mod deosebit la tine. Precum ştii.

În ce mă priveşte ţinteam, când am scris că îmi pare a găsi dincolo de interpretarea uzuală a expresiei comentate de tine un anume tip de gând, de înţelegere, care apare şi în alte forme chiar şi în viaţa sufletească ori duhovnicească - ţinteam aşadar spre anumite analogii, cel puţin. De nu cumva e chiar mai mult, anume o lege a devenirii care se exprimă la diverse niveluri şi în nesfârşite forme.
Un caz particular aş găsi imediat la un artist, să zicem la un scriitor. El trece, de obicei, prin etape ale artei lui, aşa cum a fost ea dezvoltată în istoria ramurii respective. O face în mod natural, firesc, eventual condus/asistat de un maestru sau îşi impune exerciţiul ca autodidact. Până când îşi găseşte modul propriu de lucru şi stilul şi simţământul împlinirii şi expresia etc., artistul experimentează, nu neapărat într-o ordine identică cu aceea care s-a fixat istoric, o mulţime de aşezări pe care le putem uşor găsi la artiştii din epocile precedente. De obicei le părăseşte fie pentru că nu se simte împlinit aşa în travaliul scrisului fie pentru că nu are succes etc. Cert e că majoritatea artiştilor au repetat, cumva, "filogeneza" artei lor în propria aventură ontologică.
Un alt mod de ilustrare a aceluiaşi raport l-aş găsi chiar în viaţa de credinţă. Nu neapărat pentru că unii oameni, cum ar fi de pildă Părintele Rafail Noica sau, de ce nu, Mircea Eliade, au experiat în căutările lor diverse forme ale vieţii de credinţă ci, mai mult încă, la unii oameni în dezvoltarea conştiinţei dogmatice sunt parcă recapitulate subiectiv epoci întregi din istoria mântuirii. (Lucru care îi şi face pe aceşti credincioşi să înţeleagă în alt mod decât înţeleg eu, de pildă, scrierile VT şi NT. Ei trăiesc propriu-zis istoria poporului evreu, în unele aspecte ale ei, cel puţin; experiază situaţii cu totul asemănătoare cu ale unor drepţi ca Iov, ori ca Avraam etc., au parte de o întoarcere a fiului risipitor ş.a.m.d.) Nu mai spun de aceia care, parcă, într-un apogeu al recapitulării istoriei mântuirii L-au reprezentat, se spune uneori, pe Însuşi Domnul.
Aşadar, acest gând "ontogeneza repetă filogeneza" ar putea fi, dincolo de limitările stricte la problematica evoluţionismului, o sursă posibilă de analogii şi înrudiri cu alte aspecte ale vieţii omeneşti şi chiar cu unele experienţe din viaţa de credinţă. Cam asta ţineam să adaug şi eu, în paralel (poate chiar uşor în opoziţie) cu succesul pe care îl aveţi deja în mânuirea zdrobitorului de vrăjitoare!..:)

păi la vremea aia existau se pare, altfel nu ne-ar fi predat despre ele profa de biologie :26:
oricum, nu-mi aduc aminte decât numele în sine, de coacervate, fără alte detalii.
nu stiu cu ce se mănâncă, dar nici nu pot spune că n-am auzit de ele. :71:

Aceasta evolutie in ordine culturala nu are legatura cu modelul ipotetic de evolutie in ordine biologica propus de evolutionism. De fapt, nici in ordinea culturii nu putem vorbi de o lege a evolutionismului. Au fost perioade faste si perioade mai putin faste. Daca as pune fata in fata taurii infatisati in pestera de la Altamira cu taurii infatisati de Picasso, elevul de liceu de nivel mediu ar avea mari dificultati in a deosebi care, cum. Intre opera artistului de Neandertal si opera artistului cubist al secolului al XX-lea nu e loc nici pentru un varf de ac, darmite pentru ditamai teoria evolutiei.

Desigur. Citeam chiar alaltaieri un interviu extrem de interesant cu un evreu convertit. A studia cazurile de evrei convertiti e mereu ceva din care putem trage invataturi. Un lucru pe care l-am retinut este ca toata controversa cu (neo)protestantii despre cultul sfintilor este ridicola pentru un evreu, dand exemple despre ce inseamna cultul lui Abraham, al lui Iosif ori al lui Moise pentru cultul mozaic. Sigur ca, daca aterizezi in crestinism de pe Luna, daca nu recapitulezi filogeneza Poporului lui Dumnezeu, ai probleme si contrarietati cu tot ce tine de lumanari, de cadelnita si tamaie, de vesmintele preotilor si de insusi conceptul de preotie si nu asimilezi faptul ca a fi crestin inseamna a fi un evreu deplin.

Sunt de acord. Drama invatamantului de azi este tocmai aceea ca a renuntat la a merge pe principiul "filogeneza repeta ontogeneza". In numele unei creativitati rau intelese, rau asezate si rau conduse, in numele unei creativitati care isi face scop din ea insasi, discipolul nu mai este incurajat sa asimileze ceea ce numim "clasic" in sensul cel mai larg. Astfel, el isi cladeste casa nici macar pe nisip, ci incepand cu acoperisul si ramanand agatat acolo, de unde il apuca uratul. Am vizionat de curand, in familie, capodopera lui Orson Wells, "cetateanul Kane". Dupa film, fiica mea imi spune "Tata, nu stiam ca se faceau filme pe atunci. Si mai ales, asemenea filme!". "Draga mea", i-am raspuns "istoria filmului a inceput ieri, iar prima fictiune a fost azi dimineata!". Cam asta e rezultatul unui invatamant care a devenit o fabrica de imbecili, al unui invatamant care are oroare de tot ce a fost fundament pentru parintii nostri, de la studiul umanioarelor si pana la sadirea adevaratului spirit stiintific.

Cât priveşte arta plastică, la care ai ales să te referi, aş face distincţie între reacţia elevului mediu la întâlnirea cu lucrarea de artă şi istoria însăşi a culturii. Sunt două realităţi omeneşti mult diferite, deşi cu posibilitatea de a interacţiona uneori. Faptul că liceanul (ori alt om) nu se prea descurcă între "taurii" proveniţi din epoci diferite, e una. Iar faptul că arta şi artiştii evoluează, e alta. E posibil ca un om să nu sesizeze o mişcare a spiritului în planul artei sau să o prelucreze prost. Aceasta însă nu înseamnă că roata istoriei artei nu se mişcă doar pentru că unii oameni nu pot cunoaşte aceasta.
Sunt multe lumi care se întretaie în artist şi în relaţiile lui cu lumea. Pictorul, poetul, compozitorul (nu includ aici, în mod intenţionat, pe iconar) - tot atâtea locuri unde se varsă ape şi lumini, precum şi noroi, sânge şi vome şi unde, prin tainica metamorfoză dinlăuntrul omului creator rodesc alte şi alte lucruri şi zări... Sunt nenumărate constrângeri, neştiute simţăminte, aspiraţii, întrezăriri, reuşite şi ratări... Iar printre acestea toate, artistul zămisleşte, cel puţin în planul meşteşugului ori al produsului finit, obiectivat, al activităţii creatoare (care şi acesta, la rândul lui, rămâne doar un factor al întâlnirii estetice, dintre artist-operă-public), în cadrele prefigurate deja înaintea lui de către predecesori. Saltul la un nou nivel artistic sau la altă modalitate de fiinţare artistică presupune un travaliu adeseori uriaş în care omul creator se confruntă, fertil, cu predecesorii lui, cu aceleaşi tendinţe omeneşti pe care le-au avut şi ei şi pe care le-au concretizat aşa cum se poate constata din istoria artei.
Am văzut o serie de comparaţii între pictori pe mai multe criterii. Nu ştiu cât de relevante sunt, chiar dacă omul care făcea comparaţia era, printre alţii, Salvadore Dali. Dar criteriile sunt comune, cu toţii au dat examen la aceleaşi probe. Tehnic, cel puţin. În planul măiestriei de realizare a produsului concret. Iată deci o continuitate între artişti, care poate fi evaluată şi apreciată comparativ, lăsînd loc de planuri cu ierarhii diferite.

Acuma stim ca nu se mananca; sensul pe care l-a avut postarea mea este ca asemenea cunostinte nu sunt nici necesare si nici predate la Medicina; si eu personal nu ma simt mintita de Embriologie, e o disciplina care m-a ajutat sa inteleg multe lucruri de atunci.
In alta ordine de idei si avand in vedere ca de fapt este un topic depre evolutionism, nu despre materia predata in facultatile de medicina si intentia de a induce in eroare suflete nevinovate, mi se pare interesanta abordarea dl. Ioan Cezar; merita un bob zabava a cugeta un pic, nu cumva teoria evolutionista are si parti valabile? Nu cumva respingerea ei este datorata si unui strop de orgoliu luciferic al nostru?

Vai! Da se poate asa ceva! Noi suntem fiinte gratioase, ingeri care dupa ce murim si putrezim ne ducem dincolo sa vietuim.

Animalele in schimb nu au suflet divin (a.k.a. necurmat) ca noi si de aia tre' sa le macelarim ca asa e bene ca sa nu fie nasol ...
http://31.media.tumblr.com/tumblr_m3...uj94o1_400.gif

Cred ca am nimerit din greseala intr-o zona luminata de intuneric!... Sa fie efectul unui coniac de Teremia Mare? Bine-ar fi!... Cu multa greutate mi l-am procurat si... l-am testat. Adevarul este ca... asta-i adevarul!... Totusi, unde ma ascund cand ma voi... destepta? DACA, ma voi destepta!...
Iertati-ma va rog. Mi-am permis cateva vorbe goale, ca sa fiu in trend!...

Totusi ma mir ca pe topicul asta nu e nici un evolutionist (ateu) care sa explice cum a fost posibil ca atati eminenti oameni de stiinta sa ia falsurile respective drept dovezi stiintifice si sa le foloseasca atat de mult timp pe post de argumente.

Mai ales ca asta arunca o umbra de intrebare si asupra prezentului, in ce masura ceea ce este argument pentru evolutionism e cercetat cu impartialitate stiintifica si in ce masura este luat prea usor de bun pentru ca se potriveste pe o credinta cvasi-religioasa deja insusita?

Eh, nimeni nu-i perfect, si falsurile se descopera destul de rapid. De obicei nu oamenii de stiinta iau chestiile astea drept dovezi, ci lumea de pe internet.

Acum este la moda fermierul chinez care descopera fosile de dinozauri cu pene.Imi aminteste de un episod din Sin City - un documentar despre escrocii din diverse metropole ale lumii. In episodul respectiv filmat in Hong Kong, toate magazinele aveau vase de pe timpul nu stiu carei dinastii. Cam asa si cu fermierul chinez care le ofera marilor oameni de stiinta exact ceea ce acestia viseaza sa gaseasca. Plus ca la nevoie se poate arunca vina in spatele sarmanului fermier chinez - si uite asa avem inca un triumf al stiintei care descopera falsurile...fara sa ne explice de ce a fost nevoie de fabricarea lor in primul rand. :71:

Asta e cea mai buna replica a ta la problema ridicata? :)

Dinozaurii cu pene sunt de fapt o dovada contra evolutionismului. Pentru ca s-a dovedit ca cea mia cunscuta fosila evolutionista, Archaeopteryx, a fost tot un dinozaur cu pene, nu o specie de tranzitie. Acesti dinozauri nu zburau, doar planau deasupra copacilor.

Si unde este partea contra? Nu cred ca topicul ar trebui detrunat spre discutii contradictorii pe alte chestiuni, e mai frumos sa ramana asa cum este, clar si la obiect si fara scuze (inutile de altfel) din "partea cealalta".

Ce minti luminate avem pe aceasta pagina! Ma mir cum de nu am ajuns la momentul divin cand Adam o nastea pe Eva din coasta iar dinozaurii impanati asistau la o asa minune!
http://bp0.blogger.com/_gtdHupTjq2g/...arden+dino.jpg

Cazul Altamira este un caz de manual. Un manual al dogmatismului in stiinta si cultura, in care se arata cat de mare poate fi orbirea celor care iau teza apriorica a evolutiei drept un adevar fundamental. Cu alte cuvinte: ce se intampla cand stiinta degenereaza in ideologie ?

La Altamira s-a descoperit cea mai interesanta pestera cu picturi rupestre. Picturi rupestre se descoperisera deja in multe locuri, precum Lascaux.

Totul a inceput in 1879, adica o suta de ani dupa Caderea Bastiliei (republicanii numesc acele crime "Cucerirea Bastiliei"). In 1879 religia evolutionista era bine instalata atat in Anglia, tara de provenienta a Profetului Darwin, cat si in Franta republicana, masona si iluminista, care avea cvasi-monopolul stiintific in privinta paleontologiei.

Atunci, in 1879, un arheolog amator, pe nume Marcellino Sautuola, a descoperit o pestera in preajma localitatii Santader din Spania. Sautuola cunostea bine pesterile franceze cu picturi rupestre, care datau din vremea ultimei glaciatiuni, cand oamenii se retrasesera in pesteri. Sautuola si-a dat seama ca noua pestera descoperita este cu mult anterioara. Dar, dupa cum spune ziaristul Graham Hancock care a studiat enorma opozitie pe care ideologia cu pretentii de stiinta a ridicat-o in fata uluitoarei descoperiri, Sautuola, care a avut incontestabil dreptate in datarea lui, a comis trei erori atunci cand si-a comunicat descoperirea mediilor universitare. Prima era aceea ca era spaniol. A doua era ca a facut descoperirea in Spania. A treia fiind ca era amator.

Pentru nefericitul arheolog amator, epocala descoperire pe care a facut-o la Altamira a insemnat inceputul unui lung calvar, care se va termina numai cu moartea lui, in 1898. Timp de ani de zile, asa-zisii oameni de stiinta francezi au tipat: "impostura!". Timp de ani de zile, cu incrancenare si rea credinta specifica falselor religii, universitarii francezi au continuat sa submineze descoperirea si pe autorul ei. Au fost urmati de universitarii spanioli, care nu doreau sa ii supere pe confratii francezi care isi castigasera preeminenta.

Dar, in afara de orgoliul national si nationalist, care sa fi fost motivul pentru care "oamenii de stiinta" au avut asemenea incrancenare, pe care nu o avusesera, totusi, fata de escroci patenti precum Richard Dawson ? Adevarul e ca picturile de pe peretii grotei erau prea frumoase. Mult mai fin executate decat cele posterioare, de la Lascaux, care pareau contrafaceri moderne ale lor. Avand ca autor pe "omul maimuta", omul epocii Neanderthal, picturile rupestre de la Altamira dovedesc o perfectiune artistica si un grad de stapanire a mestesugului care fac ca dogma evolutiei sa fie pusa in discutie. Si "oamenii de stiinta" au preferat sa nege ceea ce vad, decat sa o puna in discutie. Ziaristul citat scrie: "Daca operele de arta descoperite ar fi fost primitive, deformate, rau executate, nimeni nu ar fi considerat ca sunt in dezacord cu teoria evolutiei. Dar, era vorba de opere rafinate, care puteau fi cu usurinta asimilate unor opere contemporane. Cine putea crede ca asemenea opere au fost concepute si realizate de trogloditi, de oamenii primitivi ai cavernelor, care inca nu descoperisera roata ?"

Pana la urma, primul om de stiinta cu greutate in lumea universitara care a recunoscut autenticitatea descoperiririi a fost Henri Breuil. Preot catolic si paleontolog de anvergura mondiala, ca si Teilhard de Chardin, Breuil a primit supranumele de "Papa preistoriei". Chiar si Breuil a recunoscut cumva din varful buzelor, acest lucru nereusind sa il faca sa puna in discutie credinta sa evolutionista.

Sa admiram, impreuna, arta Omului Cavernelor. Mult mai multe imagini se pot gasi pe net.


http://eden-saga.com/wp-content/uplo...ssis-543po.jpg

Domnule Dragomir, la începutul acestui thread v-aţi simţit îndreptăţit să-l faceţi "escroc", "mistificator", "plastograf", "ipochimen" etc. pe Ernst Haeckel pentru că a publicat o imagine despre care a susţinut că ar fi altceva decât este.

Acuma, dumneavoastră aţi publicat o imagine despre care susţineţi că este "arta omului Cavernelor", dar care, la o sumară căutare pe net, descoperim că este "A modern interpretation of a bison from the Altamira cave ceiling".

Cum era aia cu bârna şi paiul ?

E doar o poză făcută de unul care a stat cu ochii pe pereţi în peştera Altamira şi pe care a prelucrat-o apoi nevastă-sa, în Photoshop pe un laptop performant, când şedea sub cască la coafor.

Cand vrem sa infatisam vreo pictura murala de Grigorescu ori de Tattarascu, mai degraba vom lua una din vreun album decat dupa fotografii ale peretilor.

Dar, pentru dv si pentru oricine doreste sa vada fotografii de pe peretii de la Altamira, iata aici:
http://www.dinosoria.com/hominides/altamira-5.jpg


sau aici:
http://www.dinosoria.com/hominides/altamira-4.jpg

sau inca:
http://referentiel.nouvelobs.com/file/2507099.jpg

Eu credeam ca dv vreti sa replicati vreun motiv pe care sa il considerati valabil pentru care descoperirea de la Altamira a fost omologata de "cercetatori" la vreo cateva decenii dupa ce a murit autorul, in timp de "descoperirea" escrocului de la Piltdown a fost omologata pe loc. Vreau sa spun, vreun alt motiv decat orbirea data de dogma evolutiei.

Hopa... se pare că am atins un punct sensibil.

Domnule Dragomir, eu ştiu că în albumele de artă se găsesc, cel mult, reproduceri, cât mai fidele, ale originalelor; în epoca fotografiei color, se găsesc chiar.... fotografii. O spun în cunoştiinţă de cauză: tatăl meu este artist plastic şi am trăit o viaţă printre albume de artă.

În niciunul nu-mi amintesc să fi văzut o "interpretare modernă" publicată cu titlul de original.

De altfel, chiar din fotografiile pe care le-aţi postat se poate vedea diferenţa între originale şi "interpretarea modernă", făcută din condei sau din photoshop, pe care în prima postare aţi încercat s-o strecuraţi drept "arta omului cavernelor".

Concluzia, deci, este inevitabilă: aţi înfăţişat o imagine drept altceva decât este. În cazul lui Ernst Haeckel numeaţi această practică escrocherie. O diferenţă, totuşi, ar fi: Ernst Haeckel şi-a cerut, la un moment dat, scuze.

Daca dl Dragomir vrea sa se considere vas de lut din mocirla primordiala creionat de mana arhitectului in timp ce se privea in oglinda, atunci drum bun ... pavat, cale batuta...

Intre suflet invesmantat in marmura si maimuta marghioala, prefer mormant varuit ...

Consider ca ziua 7 inca nu a venit iar "adam" inca nu a fost creat dar se pare ca lut e destul chiar si pentru foc.

Esti sigur? Dupa o informare rapid, vad ca datarea picturilor nu prea contra-vine cu timeline -ul evolutionist vizavi de aparitia omului dotat cu intelect, inclinatii artistice, etc.

http://www.scientia.ro/biologie/evol...volutie-3.html

Articolul contine o amendare importanta a teoriei evolutioniste: originea unica. Fata de teoria evolutionista "clasica", ce sustinea ca, pe ici pe colo, proto-maimutele, adaptandu-se la mediu, au generat proto-oamenii, e un mare pas inainte pe care stiinta il face in directia Bibliei.

Pe de alta parte, continua sa vorbeasca, aiuristic, de "specii diferite de hominizi". In realitate, Omul de Neandertal nu a fost nici "specie diferita", nici "hominid", ci a fost om toata ziua. Asa cum Lucy a fost maimuta sadea. Cand eram pusti, evolutionistii sustineau ca Homo sapiens a rezultat din evolutia lui Homo neanderthalensis. Acuma, o dau la intoarsa zicand a au coexistat o vreme. Dar persista in eroare nesustenabila de a le numi specii diferite.

Picturile de a Altamira reprezinta creatia Omului Cavernelor. Asa cum ne reprezentam noi pe Cave Man, fiindca portretul asta ni se zugravise, era un om primitiv, un fel de Yeti (alta gogoasa abandonata). Cave Man trebuia sa aiba o bata in mana ca sa vaneze pe varul sau, babuinul. Nu sa stea sa faca picturi pre-cubiste pe peretii de acasa, din pestera. Or, iata ca Altamira ne vorbeste despre o alta viziune despre "omul primitiv" si arunca in dubiu ideea de evolutie, cel putin in arta. Asta e ceea ce am vrut sa spun.

Vad totusi ca intentionat ocolesti timeline -ul propus de evolutionisti, peste care trasezi cu nonsalanta termenul de "om a carvenelor" lipit artificial pe "picturile cavernelor". pentru a sustine o gogoasa fara fond.

Adica in intervalul 20-36.000 ani cum au fost datate picturile, nu cred ca exista (sau a existat) vreun evolutionist care sa sustina ca omul era atat de primitiv incat sa nu stie sa utilizeze o unealta sau de ce nu, sa faca o pictura, deci picturile in sine nu reprezinta nici o problema pentru teoria evolutionista.

De multe ori, limbajul ne cam trădează...

Pentru că dacă omul de Neanderthal a fost om toată ziua, nu se justifică folosirea timpului trecut. Prin însăşi faptul că folosiţi trecutul admiteţi că omul de Neanderthal nu mai este, nu mai există; ori, dacă ar fi tot una cu Homo Sapiens, n-aţi fi putut spune una ca asta.

Poate aşa vi-l înfăţişaţi D-vs., confundând portretul zugrăvit de ştiinţă cu cel zugrăvit de desenele animate Fred şi Barney.


Domnule Dragomir, următorul pas la care mă aştept de la D-vs. este să alunecaţi definitiv în fundamentalismul neoprotestant şi să susţineţi şi teoria Pământului vechi de 6000 de ani şi, de ce nu, şi teoria călăreţilor pe dinozauri. Sau, poate, teoria că dinozaurii nu au existat.

P.S. Totuşi, am cam deviat de la topic. Topicul era legat de aspectul moral pe care îl presupune diseminarea unor informaţii nereale, aşa cum ar fi, spre exemplu, prezentarea unei contrafaceri moderne drept veritabilă pictură rupestră.

Nu inteleg ce sustii. Adica picturile din cavernele de la Altamira nu au fost realizate de omul cavernelor ?

Uite ce scrie aici: http://www.npr.org/2012/06/15/155009...be-from-humans

"Omul de Neaderthal" a fost o cultura. Ca si "Omul de Cucuteni", daca vreti. Desigur ca e extinct, ceea ce nu inseamna ca nu era om. Dar, timp de decenii evolutionistii ne-au chinuit cu obsesia lor pentru "veriga intermediara", explicandu-ne ca Omul de Neanderthal a fost Omul-Maimuta. Dati un google dupa "the Neanderthal hoax" si va lamuriti. Or, nu a existat niciun Om-Maimuta. Au existat oameni (si nu "hominizi") precum Omul din Neanderthal si au existat maimute. Precum Lucy.

Chiar si astazi evolutionistii sustin ca Omul din Neanderthal si Homo sapiens au fost specii diferite. Singura amenda pe care au facut-o este aceea ca nu mai considera ca au evoluat unul din altul. Adica nu erau tata si fiu, ci erau frati. Ca si amendarea dogmei ca omul vine din maimuta. Ei, acum, spun ca oamenii si maimutele vin dintr-un stramos comun, pe care nu l-a vazut nimeni, nu l-a studiat nimeni, dar in existenta caruia trebuie sa credem. In rest, evolutionistii persista in a incadra Homo neandrthalensis si Homo sapiens in specii diferite si in a afirma ca una era inferioara alteia. Primul nume atribuit lui Homo neanderthalensis a fost...Homo stupidus. Autorul denumirii ? Vechea noastra cunostinta, Herr Professor Haeckel.


Pamantul pare mai vechi de atat, desi majoritatea dovezilor sunt extrem de subtiri, fiindca se bazeaza pe stratigrafie. Dar oamenii nu par mai vechi de atat, cel putin nu in mod fundamental mai vechi de atat. Dogma evolutionista nu e interesata atat de vechimea pamantului, cat e interesata de vechimea oamenilor. Fiindca, daca apologetii ei ar reusi sa convinga pe cercetatorii seriosi ca omul are o istorie de sute de mii, eventual milioane de ani, atunci nu au obtinut proba evolutiei, dar cel putin teoria lor devine posibila.

Iata aici cum un alt "cercetator", tot profesor universitar, tot neamt, un demn urmas al escrocului Haeckel a antedatat cranii, ca sa para ca oamenii au avut vreme sa evolueze. Iata cum unul din acei "hominizi" care ar fi trait cu 28 000 de ani in urma se dovedeste a fi murit dupa Asediul Vienei.

Vedem bine cum falsurile evolutionistilor ajung subiect de presa pana si in New Guardian, care numai de "fundamentalism neoprotestant" nu poate fi suspectata. Pur si simplu felul in care ei au mintit lumea stiintifica este un scandal.

Potrivit wikipediei creationiste i s-a spus astfel oarecum la intamplare. In seara de dupa descoperirea arheologica Beatles dadea un concert in apropiere, iar descoperitorii au auzit melodia "Lucy in the sky with diamonds".

Dezamagitor ? Asta imi aduce aminte de un vernisaj al nasei mele, pictorita de meserie. Eram in fata unui tablou infatisand Cina cea de Taina. Vedeam bine pe cei doisprezece (Isus nu era reprezentat pe panza, apostolii erau in asteptare). Erau toti in linie, in partea distala a mesei. Dar, in partea proximala, adica in partea de jos a picturii, erau infatisate ale douasprezece siluete, mici, avand foarte putine detalii. Ne dadeam cu parerea si dezbaterea incepuse pe subiectul "ce a vrut sa spuna pictorul?" Sa fi fost sufletele celor 12 ? Sa fi fost oamenii vechi din ei ? Sa fi fost copilaria lor ? Si, cum nu puteam ajunge la o intelegere, tribunalul criticii a chemat pe artista, sa se explice. "A! E foarte simplu: din motive de compozitie. Trebuia sa umplu un spatiu gol in partea asta a mesei".

Am plecat dezumflat de la vernisaj. Va sa zica, pictorul nu a avut in vedere ceva inalt, teologic. Urla panza pentru un spatiu gol!

Aha. Beatles. Cum era aia cu "imagineaza-ti ca nu mai exista religii"?...
Cred sincer ca nu exista intamplare.
Ghici cine este "Ingerul evolutiei omului", conform lui David Spangler.

Mihai, iti respect alegerea, dar, daca Dumnezeu e (si) Proniator, asa cum deopotriva BC si BO Il definesc, evolutionismul e deism camuflat. "Dumnezeu a creat lumea vie, apoi a luat o pauza lunga in ziua a saptea, lasand materia vie sa evolueze de capu-i. Pauza a fost, pana acum, intrerupta doar de Intrupare, Inviere si intemeierea Ecclesiei". Cam asa suna. Un Dumnezeu Care creeaza ex nihilo un Univers de o complexitate infinita este Viu. El lucreaza. Nu Il pot vedea cam ca pe un deus otiosus. Un Dumnezeu Care a lasat "evolutia" sa lucreze seamana, Doamne iarta-ma, cu personajele adormite in carbonita Han Solo in SW si, mai nou, Outlander din SWTOR Fallen Empire. Dintr-Un Dumnezeu Care lasa legile Universului sa mearga "singure" ce mai ramane divin, in afara de puteri pe care le lasa nemanifestate in si dupa "ziua a saptea"?
Gandeste-te la enormele implicatii soteriologice ale evolutionismului, fie el si teist.

Începe să-mi placă tot mai mult neamţul ăsta. Dovezile validităţii teoriei lui sunt la tot pasul - Homo stupidus a proliferat straşnic, populînd întreaga lume cu miliarde şi miliarde de exemplare consumiste, distructive, necreative... Genial neamţu! Homo sapiens devine tot mai mult un vis frumos al lui Homo stupidus...

Asta e un argument teologic. Eu am un argument mult mai simplu, care tine de filosofia medicinei, ca sa zic asa. Nu cunoastem exemple de evolutie spontana "in sus". Coruptia este o caracteristica universala a materiei. Nu doar a lucrurilor si a persoanelor, ci si a speciilor. In medicina cunoastem multe feluri de mutatie spontana. Sunt relativ frecvente. Ne temem de ele si le tratam, cu un succes variabil. Nu am vazut niciodata la cineva o mutatie favorabila sanatatii. Ca medic, ideea evolutiei mi se pare o imposibilitate filosofica.

Dar, in fine, topicul nu este despre critica evolutionismului, ci despre unde duce dogmatismul evolutionist. Ceea ce am invatat eu la orele de ateism era invers. Era vorba ca dogmatismul, "modul de abordare ingust", "obtuzitatea" erau in curtea Bisericii, care propovaduia "opiul pentru popor". Era vorba ca Biserica a tinut stiinta in loc timp de secole. Asta ni s-a predat, cu asta ne-au intoxicat. Imaginea cu care am parasit scoala era cu saracii astronomi si fizicieni din timpul a ceea ce illuminatii vremii au numit "intunecatul Ev Mediu", adica pana la ceea ce tot ei au numit "secolul luminilor". Dupa ce ca martirii stiintei erau lipsiti de mijloace, mai erau si supusi terorismului preotilor, care le ardeau cartile cand nu-i ardeau pe ei insisi.

De asta am zis ca m-au mintit toata viata.

Pe de alta parte, asta, paradoxal, m-a ajutat: m-a ajutat in sensul ca am o anumita intelegere fata de ateisti si de evolutionisti. Ei cred in tot ceea ce eu am crezut. Cand citesc si aud cu cata pasiune prezinta argumentele lor inconsistente, in care, totusi, ei cred cu toata sinceritatea, ma recunosc pe mine la douazeci de ani.

Dar daca nu sustineti evolutia, ce va impiedica sa deduceti ca, poate, ideile din tinerete erau corecte, iar cele produse ulterior au o mai mare sansa sa fie gresite ?

In alta ordine de idei, faptulnca ati prezentat creationwiki drept sursa ma imboldeste sa incep sa aduc si eu exemple, despre cum pseudo oamenii de stinta ne mint in continuare, prezentand creationismul, designul inteligent, involutia umana si altele asemenea drept stiinta. E voie ?

P.S. Inca n-ati lamurit problema imaginii care e chiar (sau nu chiar ?!) ceea ce sustineati initial ca e. Haideti, domnule doctor; domnul doctor Haeckel si-a cerut scuze acum vreo suta de ani, D-vs. ce mai asteptati ?

Sper ca iti dai seama ca legislatorul "legii biogenetice fundamentale" l-a "botezat" asa pe Omul din Neanderthal prin contrast cu Homo Sapiens, fiindca "stupidus" e antonimul lui "sapiens". Incet, incet, a iesit la lumina faptul ca acel om considerat initial de escrocii stiintei ca fiind "omul-maimuta" era mai putin idiot decat li se parea. Primul pas in directia trezirii s-a facut cand nu a mai fost considerat "veriga intermediara". Mai spre zilele noastre, din "specie inferioara de hominid" a ajuns a fi recunoscut, pe ici pe colo prin cartile lor evolutioniste ca "subspecie umana". Voi apuca ziua cand va fi recunoscut ca om ca toti oamenii.

Desigur! Orice tabara sunt convins ca are escrocii ei. Numai ca escrocheriile creationiste nu cred ca au nici pe departe rasunetul pe care l-au avut escrocheriile evolutioniste. Desi tot mai multi cercetatori abandoneaza teoria evolutionista, ea continua sa fie de mainstream. Deocamdata, evolutionismul si nu creationismul se preda in scoli. Cel putin in scolile de stat. Ce alt semn al eficacitatii superioare a escrocheriilor intr-un caz decat in altul am putea avea ?

Vad ca tot va straduiti sa aduceti contraatacuri la persoana. Ati incercat cu homeopatia. Ati continuat cu astrologia, poate-poate ma dau astrolog amator. Acum, puneti semnul egal intre dubla impresiune a lui Haeckel si faptul ca una din imaginile prezentate de mine era o reproducere stilizata a imaginii rupestre. Nesocotind ca Haeckel a produs o lucrare cu pretentii stiintifice, pe cand eu produc un rezultat al durerii de a fi fost mintit de evolutionisti atata timp. El a scris o carte de biologie, care, in mod normal, trebuie verificata si are anumite standarde, eu scriu informal pe un forum. Ati sesizat o eroare in atribuirea imaginii. Dar nimic despre cestiunea care face obiectul topicului. Haideti, domnule avocat! Aveti cuvantul...pe fond!

Pai, creationwiki avanseaza deja ipoteza ca s-ar putea ca patriarhii antediluvieni sa fi fost de fapt Neanderthali.

Ceea ce, in viziunea unui ateu convins, nici n-ar fi neaparat exagerat; cum sa caracterizezi un - om ? -, spre pilda Avram, care la solicitarea expresa a cuiva, nu conteaza a cui, a fost pe punctul sa-si injunghie propriul fiu, altfel decat neandertal ?!

Deci argumentul D-vs. ar fi ca escrocii lor sunt mai buni escroci decat escrocii nostrii ?!

La asta se reduce stiinta pentru D-vs. ?

Cu privire la atacurile la persoana, veti observa ca eu m-am ferit sa proferez la adresa D-vs., care sunteti totusi prezent si va puteti apara, epitetele injurioase cu care D-vs. i-ati blagoslovit din belsug pe niste oameni care nu au acest avantaj.

Oricum, imi place sa observ ca, usor usor, incepeti sa admiteti; si de asemenea, ca incepeti sa va scuzati si sa gasiti circumstante atenuante ( pe care, de altfel, i le refuzati lui Haeckel) - "e o eroare, e o discutie informala, e rezultatul durerii, vaiii.."

Sincer, cred ca ati fi fost un avocat mai bun ca mine.

...............….................................. .........

Avraam a trait dupa Potop.
Pe urma, termenul de "patriatrh" in sens biblic e rezervat lui Avraam si urmasilor lui pana la cei doisprezece, adica nu exista "patriarhi antediluvieni".

Desigur, spre deosebire de dv, nu am sa fac din aceste mici erori un proces de constiinta, aratand cum ati intentionat dv sa induceti in eroare un forum intreg, cum singur dovediti ca sunteti un Haeckel al doilea, etc.

Adrian, eu nu stiu ce auzea, sau de ce s-a hotarat, sau daca a existat in realitate, dar imi da un mic fior pe sira spinarii faptul ca cele trei mari religii abrahamice se revendica de la un om pe care, toate trei, il lauda pentru faptul ca a fost de acord sa ii taie gatul fiului sau. Iar ulterior sa ii arda cadavrul.

Indiferent de motive.

Uite, eu cred ca as adera apriori la o religie, sau antireligie, sau cum vrei sa-i spui, al carei mit fondator ar fi ca divinitatea i-a poruncit fondatorului sa-si omoare copilul, iar acesta i-a raspuns divinitatii: "F.... off !"