Si pana la urmacand esti bigot???
Cand stai prea mult pe la biserica, sau cand iti refuzi barbatul? ( IAR treaba cu biserica e doar un effect secundar al neintelegerilor conjugale)?
Ca daca nu ai barbat sau copii, cine ar putea sa te acuze de bigotism? Parintii , fratii? Da, si ei ar cam putea. Vecinii, colegii de Munca? Who cares?!?


Eu de ex pe unde am fost la biserica nu am cunoscut nicio persoana pe care sa o arate lumea cu degetul din cauza asta ( uiteo si pe bigoata/ bigoti astia). Erau si femei singure, si familii. Chiar mau surprins un cuplu care au un copil mare de vreo 20 ani, veneau la biserica tinanduse de mana.
Femeile care frecventau si ajutau ls biserica, nu erau doar babe, CI si tinere si frumoase. Si cu serviciu, si cu situatie buna, chiar cu masina personala. Nu stiu niciuna sa fi venit vreodata la vreo sarbatoare si sa zica ca nu a apucat sa faca nimic Acasa, nici mancare nici curatenie, ca a trebut sa vina sa faca la biserica; sau sa vina zdrentaroasa si murdara ca nu a avut timp sa se sppele si sa se primeneasca ptca a fost ocupata cu spovedanie si canonul....e drept ca nici Parintele nu incuraja un atare comportament ce as r putea fi caracterizat drept "bigot" . Si nici refuzul relatiilor conjugale, chiar mai multi preoti iam auzit ca nu il recomanda.
Din pacate se poate ajunge la racirea relatiilor in cuplu si fara sa fie exclusiv vina " bigotului". Uneori e de ajuns sa refuzi o data pe motiv ca tocmai vii de la spovedanie si Maine te impartasesti ( sau iei afhiazma) sau ca e vinerea mare si vrei sa mai postesti pana dupa inviere, si....atat ti-a trebuit, ai creat ideea preconceputa ca biserica te indeamna sa refuzi relatiile conjugale....mai urmeaza sa refuzi un gratar in zi de post, o iesire duminica inainte de pranz sau in alta zi de sarbatoare, o treaba caznica sau cumparaturi tot atunci, si..s-a terminat...

Eu pana acum nu am citit sa fie folosit cu sens pozitiv niciunde. Mai mult, stiam ca era folosit pentru preotii din religiile pagane, care slujeau zeilor (nu stiu daca e asa, am citit pe undeva). Oricum, din moment ce toti il folosesc azi in sens peiorativ, de bataie de joc la adresa unui preot, e ciudat sa te apuci sa spui popi la toti preotii. Am citit recenzia cartii lui Sorin Dumitrescu, acolo critica si preotii, deci foarte probabil e folosit in sens tot peiorativ.

Da, e ceva simpatie, la unii credinciosi, cand zic "popa". De pilda, chiar asa imi zic mie prietenii...:) Evident cu un amestec de simpatie si de luat nitel peste picior...
Cunosc preoti care isi spun ei insisi "popa" si chiar "sunt doar un popa de tara", dar e limpede ca spun asta cu modestie si cu oarece amuzament binecuvantat...:) Se tin si ei la smerenie, imi pare, pentru a nu se lua prea in serios, adica pentru a nu pica in incrancenare.

Ei, Cataline, nu toata lumea e asa crispata si serioasa ca tine. Unii isi ingaduie nitica destindere, nitel firesc, nitica bonomie. Dar tu faci cum stii, desigur, ca doar porti lupta cea sfanta si esti pe pamant pentru o misiune mareata, precum stim.

Desigur ca nu ai vazut, pentru ca acest cuvant e folosit mai degraba de cei care nu sunt credinciosi sau care nu prea merg la biserica la adresa celor ce sunt credinciosi. Pentru o astfel de persoana cineva care merge in fiecare duminica la bisercia e in mod sigur un habotnic sau bigot. Pana la urma nici a merge in fiecare zi la biserica nu e o greseala din punct de vedere crestin. Iar postul nu e ceva optional, ci obligatoriu pentru un crestin (cum spune un parinte de pe aici). Desigur, pot fi si exagerari, dar in ziua de azi mai mult intalnim prea putin, decat prea mult.
P.S. Se pare ca la origine cuvantul "bigot" ii desemna pe eretici la catolici (francezi).

Desigur, da-o in ce stii tu si ce te doare mai tare. Poate din cauza bonomiei ai fost banat de cateva ori si te-ai cam balacarit cu unii pe aici?

Ce mă, te faci popă? O întrebare des întâlnită de cei care dau la Teologie sau care îşi lasă barbă. :))

Deşi, repet, se poate folosi în sens cât se poate de serios. :)

Si spun aceasta tot din smerenie, folosind cuvantul in sens peiorativ. Cum bine ai observat, dar nu ai dus rationamentul pana la capat. dar ia sa se duca unul din asta curajos de pe forum si sa ii spuna unui preot popa sa vedem ce zice. Si sa-i dea cu popa in sus si popa in jos. Zice unul o prostie si se apuca altii sa gaseasca sensuri filozofice si metafizice.

Sper ca ai inteles sensul cuvantului "peiorativ". Iar in sensul cat se poate de serios in afara de tine nu am auzit pe nimeni sa-l foloseasca.

Mai, eu sunt un tip destul de bonom, se pare si multi speculeaza asta cu nerusinare. Ai remarcat, nu-i asa?
Doar ca nu imi plac prostii, bolnavii mintal care refuza tratamentul (din nesimtire) si rigizii schizoizi cu aere duhovnicesti. Ce nu pricepi, fratioare?, ca doar ne cunoastem de atat amar de vreme...

Desigur.
Inainte vreme, termenul se folosea fara probleme, la modul cel mai propriu.
Pe de alta parte, in filmul "Mihai Viteazul" avem o scena memorabila in care domnul tarii i se adreseaza preotului care l-a uns domn exact cu acest termen: "popo!" Si cata iubire e acolo, in adresarea aceea camaradereasca si chiar mai mult de atat, numai un impietrit nu poate sesiza.
Dar asa sunt sufletele impietrite: pe toate le vad in negru, pe toate le duc la rau, la mama dracului...
Sa le fie de bine, daca asa s-au deprins sa isi consume scurta lor viata!....

Nu prea am remarcat, am remarcat in schimb o ironie persiflanta, constanta, si cateodata niste iesiri. Ca sa fiu sincer, primul mesaj al tau pe care l-am citit pe forum era o iesire care nu prea avea nicio legatura cu ce scrisese respectivul. Si mi-a trecut atunci prin gand ca poate ai probleme, de mai multe feluri. Sa stii ca exista si ironie mai placuta, nu trebuie sa te incrancenezi doar pe cea rautacioasa.
Stii cum se zice, sa nu se considere cineva superior altuia, asta tine de smerenie. Evident, fata de cineva pe care il vede mai prejos, ca doar n-o sa fie vorba sa nu se onsidere mai presus decat un presedinte, sfant, academician sau ce-o mai fi.
Pe langa asta, problema mai mare este ca tu incluzi discretionar in acele categorii pe cine doresti, in functie de cat de mult te aproba sau concorda cu conceptiile tale. Si pare a fi un sir lung de persoane pe care le bagi acolo. E ceva mai simplu, redu din mandrie si n-o sa mai vezi doar prosti, bolnavi mintali, etc. Ca ce bate la ochi la tine e mandria, nu bonomia. N-am zis sa o elimini de tot, pentur ca toti avem si mandrie, e greu sa o elimini de tot. Dar important e sa constientizezi ca o ai si sa lucrezi la asta. E ca la orice deprindere. O ultima precizare, sfaturi duhovnicesti sunt cele ce tin de traire, de practica, cele date de duhovnic. Eu scriu doar despre invatatura de credinta, ma feresc sa dau astfel de sfaturi (am facut o exceptie in cazul de fata, cu acest mesaj).
Mult succes si roaga-te si pentru mine cand ai timp.

Exact scena aia o aveam si eu in minte si cat de dispretuitor suna cuvantul. Ca un fel de fa ce ai de facut si sa terminam mai repede cu prostiile astea.
Sunt sigur ca domnitorul Mihai Viteazu era cu mult mai evlavios decat era infatisat acolo, dar filmul era facut pe vremea comunistilor, unul din putinele in care erau si scene cu preoti. Trebuia sa i se dea o tenta din asta, ca sa treaca de cenzura. Evident ca filmul nu reda dialogul real, este doar amprenta scenaristului si regizorului (Sergiu Nicolaescu).

La mulţi ani, Cătălin!

La mulți ani, Tavi!

Vezi, frate, cât e de ciudat omul... Se poate întâmpla tocmai invers de cum îţi închipui în tendinţa ta mintoasă de a face mereu generalizări şi de a intelectualiza fără să îţi dai seama de asta: la mine, din ce am experiat niţică smerenie, s-a întâmplat taman invers - am devenit conştient că pe lumea asta mare sunt tot mai mulţi proşti, bolnavi mintal şi alte categorii de bolnavi. Şi ştii de ce? Pentru că smerenia nu e doar o atitudine de umilinţă şi micşorare de sine, ci şi un act de luciditate, de realism. Cu adevărat îţi spun că a fi smerit înseamnă a fi, înainte de toate, lucid. Chiar dacă această luciditate (pe care, daltfel, o porţi cu greutate şi cu multă neputinţă) nu te mângîie prea mult. Că nu doar mulţi nebuni descoperi, ci şi pe tine te vezi, prin har, în haina nebuniei, a smintelii, a necredinţei, a răutăţii, a neputinţei, a viciilor multe etc.
Din păcate, frăţia voastră ia texte nemestecate aşa cum s-ar cuveni, adică neaprofundate şi netrăite, şi le foloseşte pe post de acte normative în etichetarea semenilor. Tu vezi lumea prin lentilele altora şi de aceea, precum am sesizat adesori, te prezinţi ca fariseul acela cu barbă lungă şi evlavie de carton dar a cărui inimă e străină de bunătăţile lui Dumnezeu.
De exemplu, vei fi citind şi frăţia ta, ca noi toţi dealtfel, acele texte despre smerenie unde aflăm că sfântul se vede pe sine cel mai rău dintre oameni, cel mai mare gunoi etc. Şi, fără să experiezi aceasta şi fără să cugeţi mai profund şi mai conex, te-ai grăbit să tragi concluzia, foarte superficială, că acela care îţi spune verde în faţă că eşti prost şi dus cu capul ar fi automat lipsit de smerenie, mândru şi bolnav. Dar tu însuţi ai citat tocmai din sfinţi care făceau astfel de lucruri! Nu de puţine ori ai adus cuvinte tunătoare din diverşi autori sfinţi/cuvioşi, texte aflate, ca să fim sinceri, dincolo de limitele cuviinţei lumeşti. texte foarte jignitoare, dacă e să o luăm după criteriile coconetului şi bonjuristului preţios, texte care dacă ţi-ar fi adresate ai sări ca ars la Admin, aşa cum ai făcut adesori, în chip infantil.
Aşadar criteriile tale de judecare sunt arbitrare şi servesc doar interesului tău momentan prin care îţi cultivi închipuita viaţă de credinţă.
Şi spun că eşti un închipuit şi, da, mă rog pentru tine adeseori (ca să nu mai fii închipuit şi să te însănătoşeşti şi să te îmbunezi şi să vieţuieşti în bucurie), tocmai pentru că în mod vădit ţie îţi lipsesc însuirile pe care le au cei dăruiţi de Dumnezeu. Nu ai inima senină, frate, îţi lipsesc veselia şi ...bonomia. Eşti doar un om încrâncenat şi obosit foarte din pricina asta iar învăţăturile tale nu îşi ating ţinta pentru că le îmbraci în norul mohorât al personalităţii tale sumbre. Şi nu înţelegi bine ce citeşti, pentru că nu iubeşti. Îmi pare rău că aşa ţi se întâmplă dar totdată mă irită împietrirea şi îngâmfarea pe care nu mai oboseşti să ţi le ţii în braţe ca pe un scump odor.
Prietene, fără iubire nimic nu faci. Ţi-o spune un om mândru, precum zici, dar încredinţat în ceea ce afirmă. Că nu am inventat eu asta, ci mi s-a descoperit de mii de ori, în foarte multe chipuri, aşa cum li s-a descoperit multor creştini.
Să fii binecuvântat, Doamne ajută! Şi să te scape Dumnezeu de ifosele astea de falsă evlavie şi de uscăciunea inimii. Amin!

La mulți ani, dragilor!

La mlti ani si voua!
In timp ce voi va certati daca se zic marinar sau mariner, sunt familii amenintate sa se destrame din cauza acestui fenomen denumit " bigotism" pe care inca nu i-am lamurit toate intelesurile...

Se pare ca pana la urma ceea ce deranjea si produce ruptura poate fi atat abuzul, cat si existenta n sine a factorului perturbator..

Ca za ma fac inteleasa: exista situatia a, cand ii permiti copilului sa manance o ciocolata pe saptama a, dar nu 2 ca se ingrase, si sotului sa bea un pahar de vin sau o bere, dar nu 2, ca s imbata. Sau exista situatia b cand sotia sau copilu au obezitate sau diabet si atu ci li se interzice cu desavarsire si cu orice pret orics gram de zahar, iar sotul e alcoolic si asemenea....
Probabail cam asa ii si cu practicarea unei religii....daca constati ca efectele ei asupra vietii de familie, carierei, sanatatii fizice si psihice sunt puse in mare pericol...iei toate masurile necesare stoparii ei.... cu orie pret...:( ( decat sa ai o sotie ratata si nebuna, mai bine nu mai ai deloc :(...decat sati creasca copilul cu asemena mama....mai bine ii spui ca a murit la nastere...altfel risti sa iti distruga si copilul :(...)

PS : si daca vrei neaparat sa ai o religie...sunt atat de mute pe lumea asta, ca poti gasi una care sa fie si in asentimentul sotului...eventual o poti imbratisa pe a lui, cafiecare are un fel de, un dumnezeu al lui cu care are un soi de relatie, chiar daca zice ca nu are...

Corect, atât de multe religii.
"Păcat" că e un singur Dumnezeu Viu și atâția dumnezei imaginari.

Da nu se poate sa ai si sotie nebuna si copil? Ca nebunia se mai trateaza, se mai suporta, se mai trece cu vederea, dar absenta mamei e o catastrofa - mama e de neinlocuit. Tocmai minciuna ca ar fi murit la nastere il distruge cu adevarat pe copil. Nu stie nimeni pe aici ca minciuna distruge? Cum credeti ca se fabrica un schizofrenic? Nu a aflat nimeni ca prin minciuna?
Dar cum? Cum se trateaza nebunia? Ca orice alta boala. De catre cine? De doctor. Si daca sotia refuza tratamentul? Nu-i nimic, ne tratam noi de suferinta produsa de refuzul sotiei. Cum? Ne spune doctorul. Si rugaciunea si toate cele mangaietoare si vindecatoare ale Bisericii.

*
Asa e, religii sunt multe. Iar in caz de urgenta, ca sa nu ne mai certam cu nimeni, eu zic ca cel mai bine e sa isi inventeze fiecare una. O religie personala, unica si originala, care te mantuieste de toate relele si te duce in liniste la groapa. Ce atata deranj cu religiile astea, domle? Hai mai bine sa facem pace, sa ne iubim, sa fim ca fratii, fiecare cu religia lui. Ca gusturile nu se discuta, nu?
Ca doar fiecare are un fel de dumnezeu, acolo.... Ca asa face lumea, deci sa intram si noi in randul lumii.
Iar treaba cu Rastignitul si Inviatul si Judecatorul sa o lasam la crestini, ca e prosti. Noi sa ne vedem de treaba noastra ca viata e grea si e scurta si, doamne fereste, ne innebuneste sotia, sotul sau copilul din cauza la religiile astea.

Fallen, efectele de care zici tu nu sunt ale religiei, ci ale lipsei de discernământ al celui care are acea religie.

Cum au zis și Dragoș și ahilpterodactil, e un singur Dumnezeu adevărat, datoria noastră e să Îl căutăm cu sinceritate și înțelepciune. Nu are cum Binele să te facă să faci rău! Înseamnă că nu știi cu adevărat Care e Binele!

Și... nu îți alegi religia așa, după cum îți place, că doar nu ești copil, să îți faci dumnezeu după cum vrei tu. Reperele sunt clare - Binele = Adevărul.

La multi ani ! la toata lumea.
In urma cu cativa ani nu am fost suficient de intelept am jignit cu vorbe, cand mi s-a replicat si nu am ramas dator.Trec cateva luni si niste jigniri mari pe Internet m-au lovit .Am stat sa cuget o vreme, si am ajuns la concluzia ca prima oara am "vorbit"(ma rog am scris) eu usuratic(ma rog cele doua situatii nu aveau nimic una cu alta), si ca ce dai aia primesti.Mi-am luat o pauza de un an, dupa treaba asta, de pe orice Forum crestin.

De atunci stiu sa tratez Forumurile de pe internet ca si cand as intra pe o sosea cu polei. Si incerc sa le spun si celor din jur, sa le trrateze ca atare ,caci intrand pe un drum cu polei nu ti-ar ajuta prea mult daca cei din jur ar umbla ca pe un drum complet functional.
Concret Internetul cea mai slaba forma de comunicare existenta:EMPATIE aproape zero,la telefon ai macar intonatia glasului celui ce iti raspunde ca feedback.

Uitandu-ma la ce am scris mesajul 65 pe topicul acesta,am sa ii bag o mare vina:nu vreau sa incurajez sau sa exemplific un cuvant care pe alocuri este jignitor sau peiorativ, ptr a deveni cu ajutorul net-ului o norma si ptr alte locuri. Exemplele proaste prind iute.Deci i-as ruga pe moderatori ca partea a doua de la popa incolo ar fi bine stearsa.
Ma gandesc la lupta asta mare care o duc preotii.Cand dobori conducatorul, i-ai zdrobit si pe cei de sub el.L-au omorat pe Mihai Viteazu si cateva sute de ani nici macar nu ne-am gandit ca am putea sa facem ce a infaptuit el.
Imi aduc aminte de incercarile care le aveam dinainte de Facultatea de Teologie, care erau ca niste purcei si cele de dupa..., una singura era ca un leu.Una singura era mai mare ca toate incercarrile dinainte .

Deci nu as vrea sa stric obiceiul celor care il folosesc in zone ca cea de mai sus.

Avem o deosebita responsabilitate cand vorbim intre noi,sau cu atat mai mult cand vorbim desprre slujitorii lui Dumnezeu ,despre Dumnezeu cred ca nici macar nu trebuie sa mai subliniez!
Un om care a facut multa puscarie in inchisori pe vremea comunistilor, ne lasa o poezie foarte folositoare, despre importanta a ceea ce lasam in urma noastra,despre responsabilitate:
Traian Dorz - O, OM!...

O, om!… ce mari raspunderi ai
de tot ce faci pe lume!
De tot ce spui în scris sau grai,
de pilda ce la altii-o dai,
caci ea mereu spre iad sau rai
pe multi o sa-i îndrume!

Ce grija trebuie sa pui
în viata ta, în toata,
caci gândul care-l scrii sau spui
s-a dus... si-n veci nu-l mai adui,
dar vei culege roada lui
ori viu, ori mort odata.

Ai spus o vorba – vorba ta,
mergând din gura-n gura,
va veseli sau va-ntrista,
va curati sau va-ntina,
rodind samânta pusa-n ea
de dragoste sau ura.


Scrii un cuvânt – cuvântul scris
e-un leac sau e-o otrava!
Tu vei muri, dar tot ce-ai zis
ramâne-n urma-un drum deschis
înspre Infern sau Paradis,
spre-ocara sau spre slava.
...

Vorbele pot nu doar "ucide", ci pot si "rani" sufletul.Aveti toata poezia la:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...t=17734&page=6
mesajul 60.

Cand nici nu ti se raspunde, nici nu se modifica mesajul cerut, e mai rau decat sa vorbesti in contradictoriu cu cineva.
Moderarea unui Forum este un lucru foarte important.
Moderarea nu trebuie sa o simti doar in numarul foarte mare de useri banati.Cred ca trebuie o etapa intermediara, banarea pe o perioada de timp.

Intram pe unele topicuri majoritatea celor care raspunsesera erau banati.Oare de ce la un Forum crestin, un numar de useri banati mai mare decat pe un Forum obisnuit???Trebuie sa vedem cum fac si altii!
Am fost pe Forumuri care au o sectiune gen:"Anunturi si sanctiuni":
-erau numiti cei banati pe perioade mai lungi sau mai scurte,sau definitive dupa gravitate si repetabilitate .Dar cum am spus era o etapa :" banare pe perioada de timp limitata"- o saptamana sau o luna.
-aici erau aratate actiunile Moderatorilor, sanctionati oameni care aveau o "clona" (un alt user de la acelasi IP) a unui user banat ,erau numite ambele id-uri si cel vechi si cel nou-habar nu am cum il despistau si il blocau

Noi in topicul asta am deviat de la subiect si am ridicat subiectul folosirii cuvantului popa ca tendentios sau peiorativ.Cineva a spus ca la ei nu se foloseste ca negativ, foarte bine!!!De aceea cum am spus la mesajul 65 in loc de popa cu exemplificare, poate fi sters de acolo incolo "Popa -un exemplu l-am avut si eu..." .
Este usor sa mistocaresti si unii pot sa faca o usoara intonatie a vocii nedorita, din asta in alte zone unde poate este in vorbirea curenta termenul Popa.Vorbele merg "ca vantul".

Cat de important este modul de moderare, unde s-a moderat ptr femeia care a ispasit destul pacatul ei,s-au sters mesajele batjocoritoare si tendentioase la adresa ei.Ptr a scoate capul din pamant.
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...554#post609554
mesajul 61

Pe bune???
Chiar asa este?
1) daca cineva nu vrea sa isi trateze nebunia, se pot trata ceilalti ( victimele) de nebunia lui/ei?
2) de unde stim in povestea asta sau in altele similar, care este cel nebun si care e victims ? Sau amandoi sunt, in felul lor? Si ce tratam atunci, cauza sau efectul? Sau ambele?
3) e adevsrat ca copilul poate inebuni si El daca I se spun minciuni? Sau abia cand afla adevarul?
4) daca nu ar fi atatea religious si atatea "adevaruri", nu ar inebuni nimeni, poate, dar...din pacate totul e relatively, nici chiar legile fizcii se pare ca nu functioneaza la fel pt toata lumea, si atunci, intradevar, totul devine halucinant, ca in Matrix...

Si apoi...am auzit ca au mai innebubit multi din cauza religiei noastre...atata timp cat de spune ca vom fi judecati si vom ajunge in iad pt ca traim necununati si nu impartasit copilul :(...IAR daca unul din noi refuzat sa mai traiasca ASA, familia se destrama si copilul ramane fara unul din parintii. Pt care automat va uri pe unul dintre ei si va uri si religia care ia separate si tot acolo va ajunge. Si nici masa nu se va mantui atata timp cat sia dus copilul la pierzanie :( ( ori ca nu la dus la biserica, ori ca la dus cu sila si la pierdut pe taicasu). Deci se pare ca dpdv crestin copiii nascuti astfel nu au nicio sansa la mantuire :(...
Deci? Ce e de facut, decat sa ne scoate din cap ca asta este adevarul absolute???
Uite azi de ex ziua incepuse bine, taicasu a plexat, puteam merge si noi afara dar nu putem ca ploua si aluneca, am dat drumul la tv la slujba, am intrat pe forum si, rezultatul ? IAR neam deprimat :(. In loc sa ne bucuram de copil, suferim ca nul putem impartasi si no sa se mantuiasca....

Apoi e greu de precizat care din cei doi parintii e nebun...dpdv crestin e cel care il refuzat pe Cristos, dpdv lumesc e cel care risca sa-si destrama familia din cauza lui ....orice pasiune devine patologica atunci cand destrama familii, e ca si un adulter...copilul va uri credinta asta daca ia despartit pe masa de tacsu...
( cred ca pana la urma tot mai bine era daca avea un singur Parinte, fie El crestin sau nu, macar stia o singura treaba si nu risca sa inebuneasca din cauza indoielilor, ASA ca mine...)
Chiar daca iese soarele tot mie fruca sa ma duc, ca vine Acasa si intreaba unde suntem si ne cearta, indifferent ca ii spunem adevarul sau mintim...

Vedeti, uneori o confruntare e ca la sah: orice miscare ai face adversarul are o replica, sau chiar un contraatac, pe care tr so anticipezi...nimic nu te poate sustine dinafara, nici influenta. In schimb el te poate intimida cu un cobtraatac la care nu te asteptai.Singura sansa e ca pur si simply sa nu se prinda, sa nu iti anticipeze o mutare...si cu toate astea...e evident cum poti sa pierzi, dar nu imi dau seama cum poti sa castigi, si mai ales ce...

De ex mi sa spus ca fiecare e liber sa creada ce vrea dar sa nu impuna si celorlalti. Sa nu indocyrunez copilul, sau inoculez credintele mele sal las sa aleaga El ce vrea sa creada cand o fi mare. Alminteri daca io ii spun de ale mele, de Cristos, de maica Dom nului, etc, ii poate spune si El ca nu exista, ca sunt prostii inventate de popi ca sa ne ducem la biserica sa ne indobitoceasca si sa ne ia banii degeaba, ca nu ne ajuta la nimic. Pe mine la ce ma ajutat credinta asta si biserica ( ptacticarea ei), sa imi ratez cariera si sa imi pierd ( amenint) familia ???

Acum sincer nu cred ca din cauza religiei ortodoxe ori practicarii acesteia a inebunit cineva, ori a avut de suferit!

Pe de alta parte, este adevarat ca sunt unele persoane care interpreteaza intr-un mod ingust si gresit religia ortodoxa, si incep sa creada ca ortodoxie ar impune restrictii privind viata sociala si in lume, peste puterile omenesti, ceea ce este o gandire complet gresita!

Bun, si eu sunt ortodox, dar pot intelege când un batran bolnav sau un copil ori un om care trebuie sa tina un regim alimentar prescris de medic, nu poate tine postul, inteleg si este normal ca un om sa aibă o viata sociala activa (daca sunt ortodox, nu inseamna ca nu-mi place sa ma întâlnesc vara cu un prieten la o terasa, sa joc un fotbal, sa spun o gluma, sa dansez, sa merg la un film, concert sau piesa de teatru, sa joc o tabla, sa merg la o petrecere decenta sau nunta, etc).

Acum din cate am inteles, in cazul dumneavoastra, dumneavoastra sunteti de religie ortodoxa, iar sotul dumneavoastra de alta religie.
Din moment ce v-ati unit destinele si a-ti format o familie, trag concluzia logica ca tineti unul la altul si vreti sa fiti impreuna toata viata. In acest caz, cunoscând de la inceput ca sotul are o religie diferite, este normal si trebuie sa va acceptati si sa tineti unul la altul, asa cum sunteti, fiecare cu religia lui.

In privinta a cine se va mantui si cine nu, asta la final Dumnezeu va hotara. Dumneavoastra fiind ortodoxa trebuie sa respectati si sa aplicati ceea ce spune ortodoxia (cu gândurile, faptele, comportamentul, etc), iar in relatia cu sotul dumneavoastra este normal si trebuie sa va comportati cu el ca la sotul dumneavoastra iubit pentru toata viata, indiferent ce religie are.

Este adevarat ca un crestin-ortodox are datoria, in cazul in care partenerul/partenera sau sotul/sotia este de alta religie, sa-i vorbeasca si sa-i arate de ce religia ordodoxa este singura credinta Adevarata.
Insa daca, cu toate acestea, partenerul/partenera sau sotul/sotia spune ca vrea sa-si pastreze religia lui, atunci nu trebuie fortat si insistat, ci trebuie respectata optiunea in privinta religiei alese a persoanei iubite!

Bre tanti Fallen, nu mai plange tu acuma cu lacrimi de crocodil, ca de problemele astea cu barbatul stiai inainte sa te apuci sa-i faci un copchil, nu matura mizeriile voastre sub presul copilului sau a credintei ca nu e frumos, chiar deloc.

Du-ti acum crucea cum poti, ai grija sa nu ajunga necredincios si profitor ca taicasu' sau asa dezorrientat ca maicasa si poate asa o sa gasesti si pentru tine iertare si buna rasplata de Sus.

Nu vad cum credinta ortodoxa v-ar putea face sa va ratati cariera! In timpul programului de serviciu (indiferent ce religie ar aveea omul), fiecare trebuie sa-si faca datoria la locul de munca cat mai bine posibil.
Acum este adevarat ca exista unele locuri de munca, asa-numite cu foc continuu (industria siderurgica, industria alimentara, transporturi si telecomunicatii, servicii de gospodarire locativa si comunala, politie/armata/jandarmerie/servicii speciale, etc), unde se lucreaza in ture, inclusiv duminica si de sarbatori.
In aceste cazuri, daca lucrati in unul din aceste domenii, se poate admite- si cred ca si preotul ar intelege- sa nu veniti duminica sau de sarbatori la slujba la biserica.


In privinta neintelegerilor cu sotul, legate de educatia religioasa a copilului, aici cu calm si responsabilitate, si prin discutii ca intre doi oameni maturi care tin unul la altul si se iubesc cu adevarat, se poate ajunge la un consens.

Pai nare cum sa ajunga altfel decat profit or ca tasu sau dezorientat ca masa...
Cum poti sa educi un copil impartial, fara sal influentezi sau indoctrinezi , si nici sa nul smintesti?
O educatie crestineasca favorizeaza bullying-ul. Zice sa dai si camasa de pe tine, nu ai voie sa riposezi. Voua va convine sa va vina copiii dezbracati acasa, fara bani de buzunar, fara mancare, cu lucrurile stricate, mereu? Unde mai pui ca daca e fata poate mio si violeaza si apoi zice ca ea sa dezbracat singura.... Nu mai bine il inveti sa se bata, eventual ii iei si un speay paralizant sau un teaser, ceva ???
Pe de alta parte, daca nu vrei sal indoctrinezi, ce ii spui cand treci pe langa biserica si te intreaba cei acolo? E sala de festivitati, se duce lumea cand se casatoreste sa petreaca ? Sau sa jeleasca mortii ca nau loc Acasa? Dar in alte zile de ce tot iese lume si nu e nici nunta nici altceva? Acolo se duc cei batrani, bolnavi si ratati sa se roage cand numai au alta speranta? Dar de Craciun si Pasti ce sarbatorim? E doar o poveste si CEA cu Cristos, la fel ca cu Mos Craciun si cu iepurasul? Pai si trebuie sa credem sau nu in povesti ?

Fallen, din ce am constatat eu citind ce scrii asa, mai mult in zeflemea, cand o creste copilul si te-o intreba diverse lucruri despre credinta ortodoxa si practicarea ei poti sa-i raspunzi cu sinceritate ca nu ai habar.

Pe cinstea mea, o postare mai stupida si criptic-ateista nu am citit nici la ateistii militanti, aia educati in tineret cu cursul scurt de istorie a partidului bolsevic, si care acum zic ca lumina vine de la uasington via brasals, iar "dumnezeu" e un concept, ca asa ne-au invatat taicile marx, weishaupt si adunaturile de viermi imbuibati din diverse think-tankuri.
Bine a zis Monnis mai sus. Eu pariez pe ce vrei tu ca o sa iti inveti copila sttrict corect politic, excat cum ai scris. Nu ca peste cativa ani nu o sa ai, colac peste pupaza, si scuza lasitatii ca sa o faci. Totusi, fa un efort minim si gandeste-te la mantuirea ei. Daca pe a ta ai ratat-o, macar pe ea sa nu o trimiti Jos, la "ardet non lucet".

Nu cred ca ar trebui sa dai sentinte de genul "mantuirea ta ai ratat-o".
Nu esti Dumnezeu.

Poti spune ca "e in pericol" sau "problematica", dar n-ai de unde sa stii cum va incheia un om viata asta.

Cei care se grabesc sa trimita cu certitudini pe altii la Iad, din nu conteaza ce motive, fie aparent virtuoase, s-ar putea sa sfarseasca ei acolo.

Pe de alta parte, iti dau dreptate, o gandire mai stupida, perversa, pro-ateista ca in postarea aia, mai rar.

Eu nu pot sa inteleg cum cineva care si-a insusit gandirea asta poate sa mai zica ca incearca sa ajunga cu copilul la biserica.
Ca sa "aiba noroc" sa aiba protectie divina, sau cum?

Pe de alta parte, poate nu este o gandire 100% insuita ci una indusa de cel care ii ofera casa si masa, contra uter/vagin, treaba in casa + ceva bani.
Inca nu crede 100% lucrurile alea dar nu mai are mult.

Aici din cate vad ati ridicat problema cresterii si educarii copilului- in cazul de fata a fiicei dumneavoastra.
Acum din cate am inteles fiica dumneavoastra este inca destul de mica, deci inca nu se poate pune problema a-i explica diferite concepte religioase, filozofice, etc.
Eu nu am inca copii (dar imi doresc din tot sufletul sa am in viitor), dar- asa cum consider (poate mai bine, poate mai putin bine), cred ca, la varsta care o are fiica dumneavoastra, principala preocupare ar fi dezvoltarea armonioasa fizica si emotionala, cresterea normala.

Când va mai creste, si va ajunge la faza adolescentei , atunci evident va trebui sa aiba o educatie bine formata (vorba romaneasca- cei 7 ani de acasa), va trebui sa stie a dicerne binele de rau, va trebui sa stie cum sa-si aleaga anturajele si prietenii de asa maniera incat sa nu ajunga in situatii periculoase sau degradante.
Acum in privinta cazului dramatic de viol. In primul rand, in viitor a sa trebuiasca sa o educati incat sa stie singura sa se fereasca si sa evite anturajele ori locurile dubioase, iar daca- Domne fereste- va ajunge vreodata in ipostaza de a se apara de un agresor sexual, atunci va trebui sa stie ca este NORMAL si moral a face tot ceea ce este omeneste fizic posibil (inclusiv in caz extrem sa ia viata unui agresor), pentru a-si apara viata, integritatea fizica sau pentru a scapa de un viol.

Trebuie facut distinctia intre a ajuta pe cei nevoiasi, a aveea o atitudine pasnica, de buna convietuire sociala, etc, si a ne apara demnitatea, viata, integritatea fizica, atunci când suntem victimile unor atacuri neprovocate sau care ne pun in pericol iminent viata sau integritatea fizica.


Incercati sa va bucurati de ce aveti, sa nu priviti viitorul in perspective sumbre.

In privinta relatiei cu sotul dumneavoastra, depinde numai de dumneavoastra si de sotul dumneavoastra cum veti reusi sa va intelegeti!
Nu vreau aici sa cad intr-o perspectiva romantico-siropoasa (ca om care am crescut si trait intr-un mediu muncitoresc, am o perspectiva mai pragmatica asupra lucrurilor), insa sunt treburi mai intime, mai personale, pe care numai dumneavoastra si sotul dumneavoastra le puteti cunoaste.

Pai cred ca ASA ar fi cel mai bine, pana la urma. Ce as putea sai spun altceva? Ca eu stiam altfel, dar taicasu nu e de acord? Ca ce credeam eu fie nu e adevsrat, fie e pagubos? Pt ca daca taicasu nu e de acord, va avea problems?
Pana la urma El poate are dreptate. Laso sa creada ce vrea ea. Sa invete de la scoala dca so mai invata ASA ceva si sa creada ce crede de cuviinta...asta eventual cand va fi pe picioarele ei. Pana atunci, eventual, sa asculte de taicasu. El e cel care a reusit in viata, eu am esuat, deci El e cel care are dreptate si trebuie ascultat. Cel putin pna la proba contrarie.
Si apoi chiar daca as sti ce sao invat despre ortodoxie sau alta religiei, nu ar fi asa important. Milult mai important ar fi sa o invat mathematics, gramatica, engleza, chimie, fizica, etc...plus trebui practice, gatit, cusut, gospodarie...IAR taicasu sa o invete business, management, arta comunicarii ( chiar a manipularii) si ce mai sti e el. Inclusive education sexuala. Eu evident am dato in bara la capitolul asta...

IAR la faza cu camasa...intradevar e f posibil ca Cristos sz nu se fi referit la un talhar ssu un profitor, care iti cere haina de pe tine, poate nici chiar la un cersetor, CI la un adevsrat neajutorat. CST despre favoruri sexuale, daca tiar cere cineva, correct ar fi sa spui ca trupul, spre deosebire de haine care ti leai luat singur din banii tai, ti-a fost dat de la Dumnezeu si nu dispui de El cum vrei tu deci nu poti lasa pe nici pe altul sa dispuna de El. E dreptul tau si chiar datoria sa iti aperi bunurile care ti lea dat Dumnezeu.

De ce credeti ca ati esuat in viata ?! Sunt convins ca aveti o meserie care v-ar place sa o practicati, sau un anumit domeniu de activitate si servici care va place!

In privinta vietii personale si de cuplu, aici numai dumneavoastra puteti sti exact cum va simtiti. Insa- in mod logic si normal- o casnicie trebuie sa fie si o mare responsabilitate, dar, in accelasi timp, si un motiv de bucurie si implinire sufleteasca si personala!
Insa o casnicie sanatoasa nu trebuie sa creeze o dependenta de sot/sotie. Cei doi soti trebuie sa se completeze reciproc, sa se ajute in toate treburile gospodaresti/casnice, sa-si impartaseasca unu altuia pasiunile, hobbyurile (sunt convins ca si dumneavoastra- ca orice om- aveti anumite hobyuri, pasiuni ori activitati pe care va place sa le faceti in timpul liber), sa se sustina si sa se ajute reciproc.

In privinta educatiei pe viitor a copilului. Bineinteles ca atunci cand va fi la scoala este important a invata si ceea ce ati spus dumneavoastra.
Insa in accelasi timp, daca dumneavoastra sustineti ca sunteti crestin-ortodoxa, atunci trebuie si sa invatati copilul despre credinta ortodoxa, potrivit varstei si nivelului de intelegere.
Sotul dumneavoastra ar trebui sa inteleaga acest aspect si sa nu se opuna.

In privinta a ce meserie si domeniul de activitate va alege copilul dumneavoastra, este mult prea devreme a va pronunta. Deocamdata alte sunt prioritatile la aceea varsta.
Cand se va pune problema sa aleaga un anumit domeniu de activitate si meserie, indiferent care ar fi aceea (muncitoare calificata, profesoara, doctorita, vanzatoare, etc), atata timp cat este o munca cinstita, demna si utila societatii, este ok.

Iar un copil trebuie sa asculte de ambii parintii, si sa-i respecte in egala masura pe ambii parinti.

Insa ascultarea nu trebuie inteleasa in sensul de supunere oarba fata de parinti. Parintii trebuie sa urmareasca pasiunile si aptitudinile copilului si apoi adolescentului, pentru a sti spre ce meserie si domeniul de activitate sa-l indrume si sa-l sustina atunci cand devine adult.

Iar atunci cand se va pune problema de o educatie sexuala, aceasta trebuie facuta intr-un mod responsabil, in conformitate cu credinta ortodoxa.
Trebuie explicat adolescentului/adolescentei ca relatiile sexuale nu trebuie sa devina scop in sine , ci trebuie sa apara doar ca una din consecintele unei relatii mai indelungate, bazata pe incredere, respect si sentimente autentice reciproce.

In nici un caz a casatoriei. Asta e o chestie total secundara la dl. activist. Dar face lobby pentru credinta ortodoxa, da?

Unde si când am spus eu ca pasul numit casatorie ar fi o idee secundara ?!

Casatoria este foarte importanta in viata unui om, deoarece numai prin casatorie (intre un barbat si o femeie) se poate intemeia o familie!

Eu spuneam de educatia pe care trebuie sa o primeasca un copil si mai apoi un adolescent/adolecenta, pana la casatorie!
Asta in legatura cu temerile si problemele ridicate de Fallen, cu privire la cresterea si educarea fiicei sale!

Pai cand repeti obsesiv ca oamenii se pot imperecha cand vor si cum vor, atat timp cat au impresia ca o fac cu cap.
Casatoria dupa tine, nu ar trebui sa fie un reper in directia asta.

Nu am zis nicioadata ca oamenii se pot imperechea când vor si cum vor! Am zis ca relatiile intime nu trebuie sa fie scop in sine, ci trebuie sa fie una din consecintele unei relatii stabile, bazate pe incredere, respect si sentimente autentice reciproce, care sa duca spre o casatorie!
Ori pana când doi oameni pot ajunge la o astfel de relatie si apoi la casatorie, trebuie sa treaca un anumit timp, pentru a se putea cunoaste.