In mesajul meu am dorit sa aflu care sunt criteriile dupa care tu (si nu numai tu) numesti pe unul sau altul ortodox sau nu. N-am inteles exact ce anume ceri tu de la viitorul sot si ce nu-ti convine.
Poate dai niste exemple...Ce ti-ai dori tu de la un ortodox si ce nu.
Mi se pare ca esti nemultumita de ceva si prea pretentioasa.
Sigur ca trebuie sa pui niste conditii, dar si sa ai grija sa nu pui stacheta prea sus.
Pana si un preot poate avea probleme cu casatoria si anumite defecte. Si atunci nu mai este ortodox?

Si sa stii ca intr-o casnicie nu conteaza numai credinta ca atare. Sigur ca prin ea se stabilesc multe lucruri, dar poate sa fie un cuplu foarte ortodox si totusi sa nu functioneze, sa nu se potriveasca.

Atentie, sa nu cadem in fariseism si extremism!
Am scris aici pentru ca deranjeaza mult judecarea permanenta a celuilat si clasificarea lui aiurea in tramvai.

Si legat de exemplul cu copiii - nu omul stabileste numarul copiilor, ci Dumnezeu.
Unui ii da intr-una, altuia nici unul.
Si uite asta este si un exemplu de criteriu pentru un adevarat cuplu si care nu are neaparat legatura
cu ortodoxia.
Exista oameni care nu vor, altii care nu pot avea copii, sau nu asa multi. Nu sunt de condamnat.
Sunt oameni care au probleme de sanatate sau de alt fel si nu au posibilitatea sa aibe un copil, sau
sa creasca 10 si nu inseamna ca nu ortodocsi (buni)
Trebuie discutate inainte de casatorie aceste aspecte.
Casnicia nu inseamna numai mers la biserica, rugaciune si post, ci mult mai mult. Cred ca aici este problema ta.

Si inca ceva - daca tot cautam perfectiunea, ramanem singuri. Nici noi insine nu suntem perfecti. Noi ce oferim totusi? La asta te-ai gandit?

Ba da, Yasmina. Tocmai asta este. Uite si la mesajele lui Demetrius mai sus si mai sunt destui. Nu mai reluam aici discutia.
Se spune si clar pe undeva ca "in/din pacat ne nastem".
Si chiar si ideea ca relatiile intre soti nu sunt permise in post, sau inainte de Sf. Liturghie pentru multi ridica un semn de intrebare. Uite ca tu insati pui aici aceasta problema cu abtinerea in anumite ocazii.
Pai nu tot asta inseamna? Ca trebuie sa ne abtinem pentru ca sunt ne-curate si pacat?
Altfel n-ar fi fost interdictie.
Eu asa vad lucrurile.
Ah, ca noi si altii ne infranam, este altceva. Nu vad o problema in infranare si autocontrol, ci am probleme cu regulile in sine, cu interdictiile. Existenta lor.
Scrie undeva, parca la par. Cleopa ca omul care a avut relatii cu femeia lui nu bare voie aia si aia si aia (in biserica), este "murdar".

Si nu depinde de varsta (infranarea sau vijelia) ci de hormoni si temperament. Sunt unii foarte tineri potoliti si frigizi si altii care la 80 ani nu se pot opri. Natura...

Oho, deja la 80 de ani nu mai e natura ci dracul, adica omul e stapanit de patima desfranarii. Casnicia e pentru cei care nu se pot infrana, cu speranta ca in timp vor ajunge sa fie stapani peste trupul lor.

@sophia: Tocmai despre natură este vorba, că pe Dumnezeu nu-L putem cunoaște în mod natural, ci făcând un efort de a ne ridica deasupra naturii noastre. Spune că Duh este Dumnezeu, nu? Ca să-L cunoaștem, să intrăm în legătură cu El, să ne unim cu El, trebuie să fim și noi mai mult duh decât trup, așa se explică restricțiile la ceea ce ne unește prea mult cu trupul. Când ești plin de senzații epidermice, nu mai ai loc în suflet pentru o simțire mai subțire, duhovnicească.

Dar e adevărat că unii cad prea mult spre dreapta, ajungând să respingă trupul și cele ale lui, inclusiv unirea dintre soți. Și, cum a arătat Iorest pe un topic, tocmai a respinge căsătoria și ce ține de ea reprezintă un păcat, conform învățăturii Bisericii. Este loc destul și pentru natură. Biserica nu o respinge, ci o sfințește.

Subiectul topicului nu e ceea ce vreau eu de la un sot ortodox ci daca sotii vad in sotiile lor mai mult decat frumusetea fizica. Simplu!

E vorba sa cauti pe cineva sa iti placa, nu perfect pt toata lumea ci pt tine. Ideea e ca in general oamenii care nu le au cu biserica mie personal mi se par mai reci, nu reusesc sa ma imprietenesc cu ei. De aceea criteriul credintei pt mine este important. Nu prea pot sa zic ca critic pe cineva anume sau la modul general. Sunt chestii care sunt personale in ceea ce ma priveste.

Roaga-te Maicii Domnului si fii deschisa! Accepta sa cunosti orice baiat care se arata interesat de tine. Cu sfat de la duhovnic si rugaciune nu vei da gres!

Multumesc crinrin pt incurjare si sfat. :)

@sophia da m-am gandit la ce oferim. Pai daca nu putem oferi pt ca avem o problema ce sa facem?

Nu face un complex din faptul ca ai avea o problema fizica. In primul rand, esti la fel de pretioasa ca oricare alt om, pentru sufletul tau vesnic.
Cauta sa afli ce daruri ti-a dat Dumnezeu si lucreaza cu ele. Intotdeauna oamenii reactioneaza la frumosul sadit de Dumnezeu in noi!

Ai vazut cum sunt fetele care prezinta moda? Defileaza precum niste cuiere ca sa prezinte altora niste haine. Asa si noi, sa ne transformam in instrumente prin care Dumnezeu sa poata lucra in lume. Cum sa n-ai nimic de oferit?

Acum nu am o problema fizica, dar as putea avea in viitor. Asta ma sperie.

In primul rand incercati sa va bucurati de ce aveti, si sa nu va ganditi ca s-ar putea intampla ceva rau!
Nu-mi permit sa va intreb care este cauza care genereaza aceasta teama (fiind vorba probabil de aspecte personale), dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa fiti optimista si sa nu va ganditi ca a-ti putea pati ceva rau.

Apoi fiecare om (care nu a comis fapte deosebit de grave si care nu a facut vreun mare rau altui om), merita sa fie fericit/fericita, si are calitatile sale, si are destule de oferit celor din jur.
Sunt convins ca si dumneavoastra meritati sa fiti fericita, si ca aveti destule calitati!

Iar ca sa raspund- si ca o concluzie- la subiectul topicului!
Sunt convins ca exista si destui barbati care apreciaza si iubesc la o femeie si alte calitati decat aspectul fizic! Sunt atatea alte lucruri care definesc un om si o femeie- caracterul, modul cum gandeste, modul cum se comporta, modul cum vorbeste, cultura generala, rabdarea, modul cum se comporta si cum este alaturi de persoana iubita, modul cum priveste familia si copii, modul cum isi face meseria si isi indeplineste atributiile de serviciu, etc!

Iar acei barbati pe care i intereseaza numai aspectul fizic al unei femei (e adevarat- sunt si din astia), nu pot spune ca iubesc aceea femeie, ci ca i intereseaza numai placerea fizica, sexuala!

Daca temerile tale se bazeaza pe ceva concret, baiatul de care iti vei lega destinul va trebui sa fie instiintat inainte de a nu mai avea de ales.

Si nu uita ca la Dumnezeu toate sunt cu putinta! Maica Domnului si Sfintii Lui fac mari minuni!

Daca ai doar frici neintemeiate, astea sunt de la diavol.

@crinrin , temerile sutn f intemeiate si bineinteles ca instiintez omul inainte ca asa e normal...

Da incerc sa ma bucur, dar e greu. Doar cu ajutorul Lui Dumnezeu.

Cel mai important este sa aveti incredere in Dumnezeu, sa nu disperati, sa aveti un cerc de prietene, cunostiinte, cu care sa socializati, sa incercati sa practicati o meserie care va place, sa practicati acele activitati in timpul liber care va plac!

Si sunt convins ca veti gasi si pe cineva care sa va placa si sa va iubeasca pentru ceea ce sunteti ca om si ca femeie!

Mai mult de atata, cred ca sunt chestiuni personale, si numai daca dumneavoastra veti dori a spune mai multe, veti putea vedea si alte opinii sau pareri.

@florinvs e putin mai complicat pt ca depind de multi factori, in principiu e problema de sanatate care nu stiu ce sanse de ameliorare are decat in ceva timp. Parerile pe subiect sunt controversate. Cel putin am vazut viziunea oamenilor pe un subiect asemanator pe softpedia. Deci m-am ingrozit cat de cruzi sunt oamenii cu cei care se intampla sa aiba probleme. Sincer m-a cam demoralizat...

Dumnezeu sa te ajute, sa-ti dea sanatate trupeasca si sufleteasca!

Paraclisul Maicii Domnului se citeste mai ales la vreme de necaz si suparari. Si sunt multi Sfinti tamaduitori - Doctori fara de arginti carora de poti adresa! Iar Taina Sfantului Maslu este cu precadere pentru tamaduirea trupului.

Ala prin definitie e un forum cu pagani si cinici, cine te-a pus sa intri in gura lupului :)

@crinrin
Doamne ajuta! Da, mergeam intr-o vreme la maslu, trebuie sa mai merg. Si cu rugaciunea mai slabut in ultima vreme.

Pai eu stau la loc caldut, am tot cunostinte ortodoxe si e cumva ok. Dar ma mai lovesc din cand in cand si de necredinciosi si am senzatia ca aterizez in jungla darwiniana.(E de-a dreptul firoros. Brr! ) Si de aceea ma mai uit si pe forumurile de pagani. :)

Incercati sa nu luati in seama rautatile, cinismul sau cruzimea unor indivizi!

Din pacate pe lume exista si astfel de indivizi, dar trebuie sa incercati sa nu va afecteze ce spun acestia, deoarece daca atata i duce mintea, atata spun!

In privinta temerilor legate de posibile probleme de sanatate care ar putea aparea, incercati sa consultati si un doctor- de multe ori un potential risc in privinta sanatatii, depistat din timp, poate fi tratat si vindecat.

Iar din punct de vedere moral si sufletesc, in primul rand sa aveti incredere in Dumnezeu si sa va rugati, dar si in sprijinul celor din jur, apropiati de dumneavoastra (familie, parinti, rude, prieteni, etc).

Sa va ajute Dumnezeu si sa aveti taria sa treceti peste orice incercare a vietii, si multa sanatate!

Pai cam asa si este. Daca nu il ai pe Dumnezeu, il ai pe Darwin ca dumnezeu.

In orice caz, cu Dumnezeu sau fara trebuie sa intelegi care e adevarata dimensiuni a cuvantului "iubire" in lumea actuala.

De cele mai multe ori inseamna "am nevoie sa-mi dai ..." rareori "as putea sa-ti daruiesc", in cele mai fericite cazuri "as putea sa-ti daruiesc ...daca imi dai..".

Si pe teritoriul asta din pacate nici credinta nu face o separatie clara decat cel mult pe nivelul piramidei lui Maslow la care se afla "imi dai" si "iti dau".

Chiar si asa, lucrurile ar putea fi ok atat timp cat oameni cu atuuri modeste au pretentii modeste, insa in general lucrurile stau exact invers, la atuuri modeste asteptarile sunt destul de mari, de aici neimpliniri, frustrari, etc.

Mai Florinele, sa te ajute si pe tine sa pricepi ca morala care ti-o cere Biserica nu e negociabila.

Ma rog, putem accepta ca oameni, ca avem slabiciuni care o incalca, dar de aici si pana la a le face propaganda ca fiind ceva bun, normal, etc. e cale lunga.

Si stii la ce ma refer.

Aha!
Culmea discernamantului (alias Alin teologu) ne ofera, in sfarsit, cheia enigmei: cine-i dracu?
Ce nu ne-au spus Hristos si monahii cei imbunatatiti ne spune, iata, forumistu lu peste zis culmea discernamantului.
Cine sa fie domle, dracu? Aflam ca nimeni altu decat .... biologul Darwin.
Acum stim de cine sa ne ferim!....:))))))))

P.S. Sau nu?

Ca sa citez un clasic (inca) in viata forumului:

Lasa citatele, mai bine repeta cine ziceai matale ca e dracu: fratele nostru omul numit Darwin, nu? (ca sa citam un clasic inca in viata, cica...)
Teologule!....:)))))))))
Bravos crestine! Asa mergi tu la Liturghie, neamule?.......:))))
Culmea intelepciunii, supremul si alea alea, taman ala care zice ca distinge binele de rau!.....:)))))))

Sper, amice, ca n-o sa ma plictisesti acuma sa facem inferente, din alea logice, cum iti plac matale.
Nu poti sa te ascunzi dupa o premisa a carei lucratura o stie toata crestinatatea si pe care ai invocat-o, tu insuti, de atatea ori.....:)))))

P.S. Mai bine zi ceva cu femeia, on-topic: de exemplu, cand i-ai sarutat ultima data manusita, fruntea, pantofiorul, ceva...:))))))))

Din acelasi:

Uite asta imi place la tine: postezi astfel de pseudocugetari, astfel de socoteli fade ale nu stiu caror indivizi si individe si te socoti, probabil, un intelept.
Ma intreb cam ce satisfactie trebuie sa simti cand reversi mizeriile astea plicticoase. Si cum de iti trec ele prin minte.... Ce rost pot avea ele, de le tot desfasori, nu prea pricep. In fine...

Si cine poate sa inteleaga astfel? Ca intr-un fel intelegi cu Dumnezeu si altfel intelegi fara Dumnezeu.
Si inca, sa intelegi tocmai iubirea fara Dumnezeu... Asta nu cred ca se poate sau, in orice caz, poate duce exact la intelegerea pe care o descrii in continuarea postarii.

Si iarasi ma intreb cu mahnire si cu iritare (ca ai scris de sute de ori pe acelasi ton cinic si dezamagitor): ce tot descrii toate urateniile care se pot gasi la unii oameni si faci din ele o lege universala pentru lumea asta mare?
Cine ti-a spus tie ca oamenii iubesc cum iti trece tie prin cap?
De unde stii tu ca toti muritorii sunt plictisiti, dezamagiti si scarbiti in iubire?

Ei bine, ai putea sa iti dai seama ca sunt, slava Domnului, multime de barbati si femei care chiar invata sa iubeasca, iubind deja in fel si chip. Si sa scrii despre asta, cu bucurie.
Ai putea sa realizezi ca sunt, slava Domnului, multime de copii care iubesc si care sunt iubiti. Si sa scrii cu bucurie despre asta.
Dar tu alegi, constant, sa scrii cat de dezamagitori sunt oamenii in iubire, cat de raspandita e cutare sau cutare insuficienta... Ce nevoie vei fi avind sa faci asta? La ce o folosi?

Frumusetea fizica e mai usor de constatat. Se vede cu ochiul liber.
Cea interioara, insa, uneori e greu de depistat. Unii sunt mai discreti, altii nu stiu cum sa isi exprime insusirile, atitudinile; pe de alta parte nici privitorul nu are mereu abilitatatea de a descoperi frumusetea din semenul sau.
Dar sunt ocazii, precum ar fi unele momente de cumpana/necazuri/greutati cand se poate vedea lesne ce insusiri sufletesti are un om. Prietenul la nevoie se cunoaste, zicem. Iar prietenia este in sine o manifestare a frumusetii sufletesti.

Multe dintre femeile tinere sunt centrate mai ales pe impresia de frumusete exterioara, fizica. Poate ca e mai usor sa o afisezi, sa pozezi etc. Numai ca un barbat care vrea sa se insoare, sa aiba copii si sa se bucure de viata, nu cred ca pune accentul pe jocul trecator al nurilor. In primul rand pentru ca frumusetea fizica "se ofileste" grabnic si in al doilea rand pentru ca multi tanjesc dupa ea.... Am auzit pe multi spunind ca e un risc sa ai o sotie considerata indeobste frumoasa iar unii nu si-l pot asuma, desi probabil ca majoritatea barbatilor doresc asta.

Frumusetea interioara se cultiva cu migala, iar o femeie cu suflet frumos este, cred, o bucurie mare pentru intreaga familie.
Ramane ca sotul si ceilalti membri ai familiei sa mai si pretuiasca darul acesta al frumusetii sufletesti si sa se lase molipsiti de el.... Pentru ca frumusetea e contagioasa, am auzit... Virtutea e molipsitoare, zicea un scriitor...

Probabil ca e o adevarata incercare... O jungla, nu?...
Dar ce fac necredinciosii astia atat de inspaimantator? Musca? Se poarta cu fetele mai rau decat credinciosii (nu cred!)? Ii insulta pe credinciosi, asa, hodoronc-tronc, ii injosesc, ii exploateaza?
Ce fac domle necredinciosii astia asa de rau incat lumea lor sa fie o jungla? Si inca una darwiniana, auzi!
Ce fac ei mai rau decat credinciosii? (despre ce fac credinciosii nu are rost sa scriu eu, au scris altii care, uneori, nu vor sa devina credinciosi tocmai ca urmare a faptelor asazisilor credinciosi)

E foarte adevarat ce spuneti. Cred ca doar Bunul Dumnezeu ne ajuta sa ne descoperim aceste insusiri si sa nu trecem mai departe nepasatori.

Nu ma refer la cei din viata de zi cu zi, desi sunt convinsa ca multi ar proceda la fel cu cei de pe forum. Vazusem un topic cu un sot care scria despre sotia lui ca este intr-o situatie mai delicata si pe deasupra mai astepta si un copil. Iar dragii forumisti au sariti in fel si chip sa ii zica sa o paraseasca pt ca e asa cum e si mai mult, sa avorteze copilul. :(

Cum? Ceva de genul:

Mai sa fie. Oare de unde dispozitiile astea asa schimbatoare?

Cu alte cuvinte ii pui coarne Evei, ca doar sarpele a ispitit pe ea si nu invers, cateva zile mai tarziu esti cavalerul iubirii nepieritoare, luandu-te aiurea de niste postari care nici macar nu te-ai chinuit sa le intelegi, ca n-as crede totusi ca sunt peste capacitatea ta intelectuala.

Desi, mai stii, pana la urma inteligenta e un cumul de factori si nu trebuie ignorat nici cele de ordin emotional/motivational, caz in care nu trebuie sa ne mai miram si de ce un psiholog cu ceva pregatire si o oarecare orientare crestina manifesta entuziasm pentru platforma "educationala" de pervertire a copiilor sub pretextul educatiei "holistice" + psihologia neo-freudiana in care sursa tulburarilor mentale nu are radacini intr-o societate/familie defectuoasa ci in sexualitatea insuficient de "eliberata".

Sunt si atei care nu accepta avortul. Pozitia fata de acesta nu e doar atributul credinciosilor crestini. Si nu e fapt crestinesc sa te bati cu caramida in piept, mai voalat sau mai direct, ca esti, vai, credincios in vreme ce altii, sarmanii de ei, nu sunt...

*
Recent am cunoscut un grup de familii in care exista unul sau chiar doi copii (astazi ei sunt de fapt adolescenti) cu sindrom Down. Desi cunosteau probabilitatea ca pruncul sa aiba sindrom Down, parintii nu au acceptat avortul. Au primit copilul asa cum este el, ca din Mana lui Dumnezeu.
Ei bine, unii dintre acesti parinti nu sunt credinciosi. Unul chiar scrie o carte in care arata de ce nu are nevoie sa fie "credincios" pentru a-si iubi singurul fiu - un adolescent cu sindrom Down.

Excesul tau de intelepciune te-a impiedicat, ca de obicei, sa intelegi textul meu. Nu ma mira, m-am obisnuit cu rationalizarile tale seci si cu alte uraciuni ale cugetarii.
Daca aici te referi la mine, te inseli. Ca de obicei.
In primul rand pentru ca nu sunt un psiholog cu ceva pregatire.
Dar mai ales pentru ca nu manifest entuziasm pentru educatia sexuala. Am spus ca sunt de acord cu ea, am gasit ca e necesara, am precizat si de ce limite/conditii trebuie sa beneficieze ea pentru a fi utila copiilor.
Cat priveste pervertirea copiilor, dimpotriva: eu am sustinut exact contrariul. Tocmai pentru ca lumea preseaza azi puternic asupra copiilor, eu cred ca e nevoie de educatie sexuala. Pentru a-i elibera nu in cuprinsul sexului fara frontiere, ci dincolo de prostia si nebunia adultilor care sunt, deja, pervertiti.

Dar tu pe toate le intelegi sucit, din pricina supremei tale inteligente. N-ai vrea sa mai scazi nitel din ea?... Poate ca vei deveni capabil sa vezi lucrurile si oamenii asa cum sunt, iar nu asa cum iti inchipui din exces de logicism steril si inima-impietrita.

Barbatul isi gaseste femeia buna de iubit si implicit frumoasa ori de cate ori o invaluieste cu dragoste. Tocmai ea, dragostea, are darul acesta de a infrumuseta tot ce iubeste.
Si invers, cand se intampla ca omul sa isi piarda iubirea, se iveste si uratul in mintea lui si in lumea unde traieste. Oamenii care gasesc lumea/femeia/Creatia fiind urate, sunt oameni care au pierdut dragostea. Inima lor e impietrita, seaca, incapabila sa vibreze cu incantare la intalnirea cu taina vietii.

*
E un obicei vechi, in sanul crestinatatii, de a demoniza sexul si iubirea trupeasca. Multi teologi au scris despre boala asta, unii fiind sfinti.
De la a iubi si trupeste, tinzind spre spiritualizarea erosului, la a gasi ca "rea" sexualitatea - e cale lunga.
Dar taina iubirii se strecoara printre abisuri: la stanga excesul de sex, vulgaritatea, pornografia, toate neinfranarile si exaltarile trupului; la dreapta condamnarea sexualitatii, batjocorirea frumusetii daruite.
Din fericire viata dovedeste mereu ca isi vede de drum. In ciuda atat a incruntarilor unora cat si a exaltarilor altora. Sipot viguros, iubirea si viata iubitoare se strecoara la vale ca un fir de apa proaspata si racoroasa. O face mai mereu cu veselie, cu nadejde si bucurie...

Da. sunt sigur ca si pe altii ii va impiedica "excesul de intelepciune" sa inteleaga treaba asta asa "sanatos", ca tine.

N-ai putea sa ne luminezi si pe noi unde se gaseste in ortodoxie "demonizarea sexului'? Sau definitia sintagmei de 'iubire trupeasca'?

Esti sigur ca esti limpede in idei la ora asta?
Sunt doua pozitii diametral opuse, ce 'cale lunga'?

Sa-ti aduc aminte ca sexualitatea nu e condamnata ci proasta ei folosire.
Esti fix Demetrius, doar ca la polul opus.

"viata iubitoare" e cumva o sintagma care se vrea "spiritualizatoare" pentru "iubirea trupeasca"?

Pai asta e buba, ca de prea multa "iubire trupeasca" nu de putine ori viata nu-si mai vede de drum, se opreste in tot felul de bariere, fizice si chimice.

Ma bucur ca n-am fost singurul, se pare ca sunt cel putin de partea majoritatii de data asta cat de cat sanatoase in gandire.

Fara?

Limite care nu exista in programa oficiala fata de care multi si-au exprimat indoielile si tu i-ai atacat frenetic.

Daca prin educatie sexuala se intelege "celebrarea placerii" si "celebrarea perversiunii", pardon, a "diversitatii" ...da-mi voie sa ma indoiesc.

Lasa calificativele si etichetele - pe scurt atacul la persoana deoparte si ramai pe subiect pentru ca nu e un drum pe care ai vrea sa mergi pana la capat, crede-ma.