Carismaticii sunt catolici.
Nu fac parte din "Cultul Penticostal din Romania".
Nu cumva nu v-ati facut norma de ponegrire a ortodocsilor si ati simtit o imperioasa nevoie sa dati o raita pe aici?
Pentru o binevenita schimbare de meniu? :103:

Ce-a zis omul și cum ai denaturat tu, pff, chiar o faci pe necunoscătorul în legătură cu filmulețele cu manifestări din adunări penticostale din Statele Unite din grupări care nu erau deloc catolice.

Și ei invocă reforma pentru manifestările lor!
Că nu sunt reprezentative pentru România s-ar putea să se dovedească a fi doar o chestiune de timp pe măsură ce se reîmprospătează generațiile și apar alte gusturi preluate de un grup de persoane.

Când vine vorba de tagul Reformă nu se poate face abstracție de tot ce se ascunde sub termenul ăsta, reformă invocă și cei care încep să ignore pasajele biblice defavorabile lgbt și fac o mândrie din asta.

Nu ai inteles. Las-o asa, ca n-o fi si asta treaba ta.
Esti printre proroci?
Daca pentru tine reforma = toxicitate, discutam de chestii diferite.
Dau cateva definitii acceptate a ceea ce inteleg atunci cand ma refer la reforma:

REFÓRMĂ, reforme, s. f. 1. Transformare politică, economică, socială, culturală, cu caracter limitat sau de structură, a unei stări de lucruri, pentru a obt›ine o ameliorare sau un progres; schimbare în sânul unei societăt›i (care nu modifică structura generală a acelei societăt›i).

2. (Art.) Mis™care social-politică s™i religioasă cu caracter anticatolic s™i antifeudal, apărută în Europa apuseană în sec. XV-XVI, care a sust›inut principiul mântuirii prin credint›ă, secularizarea averilor clerului, simplificarea ierarhiei s™i cultului catolic s™i introducerea limbilor nat›ionale în serviciile de cult; reformare.

REFORMÁ, reformez, vb. I. 1. Tranz. A schimba (în bine); a îndrepta, a îmbunătăt›i (o situat›ie, o concept›ie etc.).

Eu despre asta vorbesc. Tu?


Vino pe drumul batatorit, pe unde esti tu, merg tractoarele.

Bun nu-mi pierd timpul cu tine mergi tu pe drumurile bătătorite de iconoclaști și de luptătorii Sfinților și ai Maicii Domnului.

Pentru Seraphim inițiatorul topicului și oamenii de bună credință, acesta nefiind un site cu profil sectar ci interesându-ne perspectiva ortodoxă :

Atât timp cât reforma amenință să denatureze cultul Maicii Domnului, celibatul monahilor, Taina Căsătoriei, cultul Sfinților, o astfel de reformă nu poate fi decât nocivă pentru Biserica Ortodoxă, vorbind din perspectiva ortodoxului.
Dacă se dorește îmbunătățirea serviciului public în favoarea credinciosului, deci măsuri admnistrative o astfel de îmbunătățire se poate face și lin prin consultări între ierarhi și instruire a personalului clerical, fără abruptisme exterioare, schismatism sau practici care sfidează canoanele.

Iar în învățătura de credință nu e nevoie de nicio reformă, chiar dacă sentimentul religios scade în populație, o reducere a slujbelor și a rânduielilor nu este decât o capitulare în fața secularismului pentru care se va da socoteală în față Dreptului Judecător și martori vor fi chiar Sfinții care au alcătuit Sfintele Sinoade și vor asista la judecată.

Adevărul de credință, nu poate fi schimbat sub presiunile puternicilor vremii și al modei.

Argumentele tale sunt eronate, pentru ca nu ai inteles ca Iorest spunea de ceea ce se intampla in biserica, nu in afara ei. Iar cand ti s-a explicat ai gasit alte argumente, de genul ca nu ar trebui sa fie diferenta intre ceea ce se face in biserica si in viata de zi cu zi. Asadar, discutia era despre ce se intampla la sfintele slujbe in biserica. Pentru ca atat preotii cat si credinciosii fac si alte lucruri afara, ce tin de viata de zi cu zi, asta nu inseamna ca ar trebui facute si in biserica (mananca, dorm, fac copii, etc.).

Aici ai surprins bine esenta. In comunitatile create de oameni e tot timpul loc de mai bine, de imbunatatire a conceptiilor, a intelegerii, etc. In schimb Biserica a fost creata de Hristos si e condusa de Hristos, este perfecta inca de la inceput, nu are nevoie de perfectionare. Noi spunem ca e infailibila, adica fara greseala, "stalp si temelie a adevarului". Pana acum nu a existat nicio reforma in Biserica, toata invatatura Bisericii e aceeasi cu cea lasata de Iisus si Apostoli, din primul secol pana acum. Pentru ca Hristos a spus ca Biserica nu va fi biruita niciodata, de la inceput pana la sfarsit (adica nu sunt secole de infrangere, urmate de perioade de biruinta). Reformele s-au numit doar schisme si erezii.
In schimb credinciosii se pot perfectiona si pot creste duhovniceste tot timpul.

Credinciosii formeaza Biserica.
Biserica este Trupul lui Hristos, Capul este Hristos, iar madularele sunt credinciosii, uniti prin har.

Si Biserica cine este? Un grupulet de oameni care au pus mana pe o Biblie si pretind ca sunt aia care cu adevarat ii urmeaza invataturile?

Dumnezeu n-a trimis Biblia la predicat, nici macar Apostoli cu Biblia in buzunar.

Pana si Simon stia, ca si botezat crestin fiind nu putea primi harul preotiei decat de la Apostoli. (FA cap. 8)

Credinciosii ortodocsi formeaza biserica, trupul lui Hristos .

Deci nu se poate afirma: Biserica NU are nevoie de reforma, insa crediciosii, da.
Credinciosii sunt Biserica si Biserica e formata din credinciosi.

Ideea este ca in fiecare biserica e nevoie de reforma. Pentru ca Biserica este formata din oameni si astia au o inclinatie speciala spre a se lasa pe tanjala, a schimba in desfranare harul si a schimba invatatura apostolica cu ce le convine lor.

Am vrut sa fac in mesajul precedent aceasta precizare, ma gandeam ca o sa apara aceasta observatie. Cuvantul "Biserica" are trei intelesuri. Numim biserica lacasul de cult, cladirea. Apoi este totalitatea credinciosilor si clerului (in care putem include si Biserica Biruitoare, formata din cei care au ajuns in Rai). Iar al treilea inteles este institutia Bisericii, Biserica instituita de Hristos care va fi aceeasi si peste 200 de ani, desi toti credinciosii de azi vor trece la viata vesnica. Infailibila este invatatura revelata (pentru ca este revelata de Dumnezeu, care poate spune doar adevarul). Biserica este stalp si temelie a adevarului, deci pastreaza adevarul neschimbat. Luther si protestantii tocmai asta au incercat sa reformeze, invatatura, spunand ca ceea ce se stia pana atunci era gresit si s-a deformat adevarul din primele secole. Partial aveau dreptate, pentru ca in catolicism s-au adoptat invataturi gresite (tocmai pe acelea le-au preluat si protestantii). Dar au vrut sa ajunga la intelegerea si talcuirea invataturii dupa intelegerea lor, ca un fel de filozofie. Si nu dupa talcuirea Bisericii si a sfintilor, oameni care aveau si viata sfanta, nu doar inteligenta. Daca ar fi cercetat mai cu atentie ar fi observat ca Biserica era alta, cea de care s-au despartit catolicii la 1054.

Corect, doar ca nu se cheama "reforma".
Sau ma rog, nu asta e termenul potrivit, in Biblie n-ai sa-l gasesti oricum.

Pai nu stiu la ce eclesiologie subscrii tu.

Nu exista "biserici" in sensul in care banuiesc ca-l folosesti tu.

Iar Una Biserica nu "a schimbat invatatura apostolica" cu "ce le convine lor" cui?

In schimb melodia asta a fost folosita de la Luther incoace foarte intens pentru a crea "bisericute" cu pretentii de "Biserica".

prietene, oamenii nu au nevoie de nici o reforma, doar sa faca asta:"... Iar de vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile" (Matei 19:25)

Care este termenul potrivit, in opinia ta?
Lor, oamenilor bisericii. Lor, celor care conduc astazi biserica.

Au schimbat de exemplu invatatura apostolica cu privire la casatorie.

Apostolii invata ca un crestin se poate recasatori doar daca a ramas vaduv.
Poti sa spui daca si de cate ori se poate recasatori in Una Biserica cineva care a divortat?

Ca mie mi se pare ca trebuie sa apara un Luther ortodox si sa spuna: "STOP! Reforma"
Diviziunea si partidele in Biserica NU au fost inventate de Luther. Precum le-ar placea unora sa creada.
"Bisericutele" ortodoxa si catolica, cu pretentii de "Biserica" fusesera create cu mult inainte de a se naste Luther.

Daca asa puneti problema, oare asta inseamna ca aveti comentarii la adresa invataturii ortodoxe?

Sau vreti sa spuneti ca venirea unui Ioan Gura de Aur ar fi semnul unei reforme?

O astfel de "reforma" exista in BOR(si in BC, de altfel) de la Hristos incoace si este foarte folosita de toti enoriasii; ea se numeste spo-va-da.

Insa e nevoie inainte de toate de traditionala smerenie, caci smerenie penticostala din pacate nu exista, nu-i asa?

Asta raspunde intru totul inchipuirii tale de reforma, rezultata din parerea exagerata despre sine(orgoliu) a oricarei adunari.

"pocainta".
Reforma interioara, nu exterioara.
Din punctul asta de vedere, istoric vorbind, e cam greu sa negi ca Luther a fost un ratat.

Daca est in masura sa o faci, nu la modul "rade ciob de oala ciobita".

Categoric Luther insusi nu a fost in reformat, ca si mod de viata/gandire.

Din cate tin minte, corecteaza-ma daca gresesc, da' BRC pe care Luther a luat-o in coarne, era si a ramas destul de rigorista in privinta asta, la unele capitole cu un cost enorm de imagine (treaba cu preotii celibi care au luat-o ca o porunca si nu ca o recomandare).

Si ar mai fi de comentat pe tema asta dar e nevoie de un topic separat (a mai fost discutia asta dar nu stiu daca pe un topic dedicat).

Eh, daca vroiai sa dovedesti ca esti om cu studii biblice, puteai spune ca asta s-a intamplat inca din timpul apostoilor.

De ex. tentativele de iudaizare a crestinismului (de care vorbeste Pavel si in care a cazut o vreme Petru) a produs ceva sectarism pana cand Una Biserica a lamurit lucrurile.

Fara sa se desparta de ea insusi cum cred altii ca este solutia.

Pai hai sa o luam rational, daca nu e un exercitiu prea dificil.

Din punct de vedere istoric, ambele au legitimitate.

Dogmatic insa poti sa te intrebi "care din ele are legitimitate", pentru ca e destul de posibil sa nu aiba amandoua, dar una din ele cel putin trebuie.

Pentru ca altfel, trebuie sa pui la indoiala cuvintele Domnului cand a spus ca Biserica nu va fi biruita, tu insusi crezand ca asta s-a intampla chiar timp de secole, nici o biserica nemaivand "credinta apostolica" definita dupa priceperea ta.

Mai departe tu procesezi :)

Subscriu. Cam des in ultimul timp... se pare ca nu sunt atat de departe de logica lui alinb

@Penticostalul Traditional
Eu as pune lucrurile in urmatoarea ordine:

Biserica nu este o institutie ci este ceva 'viu' care a trait 2000 de ani.
Vorbim de comunitatea in care Hristos a fost PREZENT si viu, Duhul Sfant a fost cu MARE PUTERE acoperamant pentru comunitatea respectiva.

A nega Biserica pentru 2000 de ani inseamna sa spui ca Duhul Sfant a murit, nu a fost prezent pe pamant.
Duhul Sfant, la fel ca si Hristos, este PREZENT, este VIU, este INTRE NOI, este IN NOI, este aici.

Il vedem pe Hristos acum 2000 de ani, dar pe Duhul il ignoram cu desavarsire cand El este cu noi de 2000 de ani?
El se descopera tainic dar este aici.



Si dupa invatatura lui Hristos: UNITATEA in Hristos, in Duhul Sfant, in Treime este criteriul Bisericii.
Cum poti sa spui ca atatea comunitati dezbinate sunt 'in Duhul Unitatii, in Duhul Sfant'?

Mai ai inca de lucrat. Dar daca esti perseverent, cu rabdarea treci marea :1:
Cand spui "comunitati dezbinate" te referi la bisericile ortodoxe care intrerup comuniunea unele cu altele, nu se recunosc si se anatemizeaza reciproc?

N-ar fi o idee sa lasam acuzatiile conform carora dezbinarea este o urmare a Reformei? Eu asa as sugera.

As fi preferat sa fi discutat ideea de reforma, mai degraba decat oamenii.
Ca daca e sa-l luam pe Luther sau pe patriarhii ortodocsi avem ce barfi pe multe pagini.
Favoritul meu ar fi un sfant numit Constantin. E drept ca n-a fost el chiar Patriarh dar e "intocmai cu apostolii".

Deci, cum e cu casatoria?
E ok sa divortezi si sa te recasatoresti de trei ori, sau ar trebui facut ceva care sa semene cu o Reforma?

Daca te referi la stilisti, e problema lor, ei se despart de Biserica.
Un fel de mici reformisti, intr-un sens mai particular :)

Pai depinde din ce unghi privesti :)
Cel mai bine e sa vorbim la concret.

Luther de exemplu n-a facut nici o scofala, doar a scos pe unii de sub autoritatea Papei si i-a plasat sub o alta autoritate. la fel, s-a schimbat si colectorul de taxe religioase, nimic mai mult.

Cand au incercat sa faca si altii aceeasi miscare, in viziunea lui Luther au devenit vrednici de moarte si ucigasii lor vrednici de Rai.

Despre "ideea de reforma" nu e mare lucru de discutat, pentru ca in sine e prea abstracta.

Reforma, asa cum apare in Sf. Scriptura este innoirea vietii personale, nu creearea de noi bisericute schismatice.

Nu prea stiu patrarhi ortodocsi care sa se declare "reformatori" sa rupa din trupul Bisericii si pe urma sa fie laudati pe aici ca atare.
Nu ca n-ar fi fost, da' aici nu le tine nimeni isonul, ca sa fie clar.

Da, stim, e una din tintele favorite ale "reformatorilor" :)

[qupte ]Deci, cum e cu casatoria?
E ok sa divortezi si sa te recasatoresti de trei ori, sau ar trebui facut ceva care sa semene cu o Reforma?[/quote]

Cauta topicul unde s-a discutat asta sau deschide unul nou.

Aici vorbim de reforma, reforma ca pretext de schisma, reforma ca pretext pentru a deforma, etc.

Chiar ti-am propus o linie de gandire in acest sens dar se pare ca o eviti :)

Deforma
 

As sugera initiatorului topic-ului sa schimbe numele titlului in "Conceptul de Deforma".

Sarbatori fericite!

Dragul meu este o diferenta enorma intre ceea ce numesti tu dezbinare in randul ortodoxiei si ce este cu adevarat separatie in protestantism.

In Ortodoxie DOGMA, CULTUL, MISTICA, INVATATURA sunt comune in toate bisericile. Aceasta este fiinta Bisericii, nu diferitele diferente administrative, certuri intre ierarhi si altele asemenea.
Biserica Ortodoxa chiar este una singura din punctul asta de vedere.

Dezbinarea este o urmare clar a reformei si a principiului adoptat de reforma ca principiu fundamental de crestere a crestinismului: "Doar Scriptura".
As lasa deoparte dezbinarea problema este ca este principala consecinta a reformei, cu consecinte infinite.

Principiile unei reforme corect ar trebui sa fie cu totul altele. Nu "Doar Scriptura" pentru ca noi nu suntem robi ai Scripturii ci suntem robi ai lui Dumnezeu iar daca te ratacesti in Scriptura asa cum au facut altii atunci ce faci?


In schimb, haide sa luam protestantismul si neoprotestantismul care sunt in mii de variatii dpdv al invataturii, cultului, practicilor si altele asemenea.
Adventisti, baptisti, evanghelici, luterani, martori ai lui iehova (si astia trebuie bagati aici), mormoni, si altii iesiti pe filiera protestanta, iar in cadrul fiecarei ramuri sunt zeci si sute de ramuri, fiecare cu libertatea ei de a se exprima, de a-si confectiona invatatura dupa principiul "fa cum voiesti si fa ce voiesti din Scriptura". (Tin sa reamintesc aici principiul lui Albert Pike, fondatorul satanismului: sa ai o singura regula "fa doar voia ta, si sa nu asculti de voia altuia". Ce frumos se unesc cele 2 principii de dezvoltare a satanismului si a protestantismului...)

Toti acestia sunt lucrarea dezbinarii continue si nu a unitatii.

Ar fi bine sa vedem corect scobitorile si barnele din ochii fiecaruia.

Notiunea de REFORMA este in ea insasi gresita in contextul actual.
Nu era necesara o REFORMA, pentru ca o REFORMA presupune schimbarea a ceva in ceva corect.
Insa nu s-a schimbat nimic, ci pur si simplu s-a aruncat totul si s-a incercat o REGASIRE a crestinismului si o RECONSTRUIRE a crestinismului, fiecare cum a crezut corect.

O reconstruire a crestinismului nu se poate face fara DESCOPERIRE DIRECTA DE LA DUMNEZEU.
Hristos a construit Biserica Sa cu 12 apostoli, nu cu 1 calugar (MartinL) iesit din manastire, suparat pe viata si pe ce face Biserica.

Ori o astfel de reconstruire ar trebui sa o faca Insusi Hristos pe o alta temelie, si nu pe o temelie putreda.
Insa nu e nevoie de o astfel de reconstruire pentru ca Biserica Sa este vie.
Asa cum Duhul Sfant este VIU, la fel si cei luminati de Duhul Sfant sunt vii, sunt una, sunt o comunitate solida de mii de ani, pe care unii o refuza.

Biserica este Insusi DUHUL SFANT (pogorat peste lume).
Biserica se IDENTIFICA cu Duhul Sfant, este o parte din Duhul Sfant, este vie, unita, una, adevarata, toata in Duhul Sfant.
Cand vorbim despre Biserica vorbim despre Duhul Sfant ca principiu de existenta, de fiinta al Bisericii.

A face alte Biserici inseamna sa faci altceva in afara Duhului care este unul, adevarat, permanent, aici, prezent, viu de 2000 de ani.

Orice inafara de unitatea Bisericii (unitatea primara si apoi in Ortodoxie) este in afara Bisericii, pentru ca este in afara Duhului Sfant.

toti protestantii si neoprotestantii sustin ca au primit "o lumina" se sus, dar de unde provine acesta "lumina", este o alta problema

e plin de fundamentalism ortodox pe aici...

edit.si de draci, cred ca nu exista pagina pe forumul asta in care sa nu se faca o referire la draci, e incredibil...

Enorm este putin spus. O diferenta cosmica, chiar.
Dezbinare si separatie sunt chiar termeni antitetici, am putea spune.
Din acest motiv rup comuniunea, se anatemizeaza reciproc, etc.
Asa e cand atai bine cu gandirea deziderativa dar mai putin bine cu Istoria Bisericii.
Dar despartirea intre ortodocsi si catolici tot urmare clara a Reformei este?
Dar despartirea de Biserica Copta? Dar de monofiziti?
Dar zecile si sutele de secte si sectulete care apar in fiecare Biserica Ortodoxa autocefala, tot urmare a Reformei lui Luther sunt?
Ai putea numara, de exemplu, cam cate secte a dat doar Biserica Ortodoxa Rusa?
Care ar trebui sa fie, in opinia ta?
Ce zici despre principiul "fa cum voiesti si ce voiesti din Sfanta Traditie"?
Ca doar calendaristii si necalendaristii si ecumenistii si antiecumenistii si toti ortodocsii si catolicii de pe planeta au aceeasi "Sfanta Traditie". Ei nu sunt cu Sola Scriptura. Dar sunt dezbinati si au in sanul lor zeci de mii de secte. Nici nu mai poti numara. Si divergente si intreruperi de comuniune si anatemizari. Cate vrei.
Asta chiar ca ar fi corect.
Dar mai usor iti vine sa iei lupa si sa scotocesti in ochiul fratelui tau.
Asta inseamna Reforma: revenire la crestinismul Bisericii Primare.
Ideea de "reconstruire a crestinismului este o erezie.
Si o blasfemie la adresa lui Hristos.
Nici cu un patriarh (Mihail C.)
Observ ca stii sa staruiesti in erezie.
Aici prezinti erezia numarul doi.
Biserica NU este Duhul Sfant.
Duhul Sfant este a doua Persoana a Sfintei Treimi.
Biserica este totalitatea credinciosilor, Trupul al carui cap este Hristos.

@Penticostalul

Si imi mentin ce zic mai sus chiar daca ai luat si ai cautat rand cu rand toate virgulele posibile pentru ca renunti la Adevar. Pentru ca definitiile date inafara lui Dumnezeu sunt gresite. Tot ce exista, exista in Dumnezeu si prin El. O definite mai corecta a Bisericii este Duhul Sfant in oameni, decat gramezi de oameni. Principiul Bisericii este Duhul Sfant si nu gramada sau multimea. Si nu e vorba de principiu este vorba de Cel care creaza Biserica, Duhul Sfant, care ii lipeste, ii uneste pe toti cu Dumnezeu, si intre ei. Definitia Bisericii trebuie sa plece de la Duhul Sfant si nu de la gramada. Iar Biserica nu se defineste prin atributul ei de 'multime' ci prin atributul oamenilor de unire cu Dumnezeu.
In Biserica nu conteaza gramada ci conteaza unirea cu Dumnezeu si prin acest lucru unirea intre credinciosi.
Pentru ca definitia porneste de la gramada si nu de la Dumnezeu fiecare comunitate l-a substituit pe Dumnezeu cu ce a vrut si de aici si notiuna de Biserica ajunge sa fie gramezi de ce vrea fiecare.



Si desi ai mentionat toate virgulele si scobitorile din ochii Ortodoxiei si ai mai si adaugat in plus, totusi nu reusesti sa vezi barnele din ochii protestantismului.

Si ar fi una mare de tot: ruperea de Duhul Sfant. Adica de Dumnezeu. Adica fundamentul existentei umane, mantuirii, vietii in Dumnezeu.

E un lucru tare de tot pe care Hristos l-a facut cu fariserii si carturarii si de care ei nu s-au prins.
Si acela este: Credinta se asuma cu totul, prin 'credinta', prin 'vedere' duhovniceasca si apoi prin asumare 'completa'.
Iti asumi Ortodoxia pentru ca ai marturia ca Hristos se descopera in Ortodoxie.


Logica ta este una inversa: respingi Ortodoxia pentru ca Ortodoxia are multe virgule pe care tu nu le-ai inteles si pe care diavolul evident ti le-a exagerat tare de tot. Nu respingi Ortodoxia pentru ca nu ar avea lumina ci pentru ca are multe virgule ... discutabile.

Dar pe Hristos L-ai intrebat unde salasluieste El? Pe Sfanta Treime ai intrebat-o unde salasluieste?
Toti vorbim despre Hristos si despre Dumnezeul in Treime din cer dar... surpriza. Nimeni nu are curajul sa-L intrebe ceva vreodata, sa vorbeasca cu El vreodata... si sa i se raspunda. Asa, ca de la Dumnezeu la om.


Ca sa citez din Scriptura: marturie mai mare decat aceasta am eu, marturia faptelor Mele si Insusi Dumnezeu marturiseste pentru Mine.

Pentru Protestantism marturiseste Dumnezeu?

Este Protestantismul chip al lui Hristos? Prin Putere, Lumina, Adevar, Invieri de Morti, Profetii, si toate cele pe care le-a facut Hristos?
Nu este. Ellen White si toti profetii mincinosi au aratat nivelul protestantismului: inselare globala si lucrare demonica. Si urmeaza si Martoriii lui Iehova, copiii cei mai frumosi izvorati din ... protestantism.
Poate Protestantismul sa spuna "EU SUNT LUMINA LUMII, EU SUNT CHIPUL LUI HRISTOS IN LUME?"?



E un lucru frumos in Scriptura: regele a avut un vis, profetul Daniel a postit 3 saptamani si i s-a descoperit adevarul.

Cu siguranta ca merita o data in viata sa-L intrebi pe Hristos barbateste: "UNDE ESTI TU? LA MINE SAU LA EI ?"
Daca este la tine frumos lucru, daca esti inalta parte ... fa tu socoteala


Imi pare rau de tine PenticostalT pentru ca uiti cel mai important lucru al vietii: daca traiesti cu Hristos si langa Hristos, uiti sa-L intrebi pe EL despre tine si despre viitorul tau....
Mare greseala asta, poate este a invatatorilor nostri care sunt orbi si care vad doar texte in loc sa-L vada pe Hristos, ca nu ni-L prezinta pe ... HRISTOS si ne prezinta 'despre Hristos'.

Invatatorii nostri nu ni-L prezinta pe CEL VIU, ci ne prezinta 'despre cel Viu', pentru ca ei insisi nu s-au ridicat la inaltimea de a-L cunoaste si vedea pe cel Viu. De aici problema ca noi invatam despre cel Viu vrute si nevrute, dar nu-l cunoastem pe cel Viu. Si cand ne pune cineva o intrebare fundamentala de tipul: 'ce ti-a spus Cel Viu despre problema vietii tale care te preocupa' atunci ramai stupefiat si debusolat pentru ca esti depasit de context prin cateva afirmatii: cum, eu sa-L intreb pe cel Viu? cine e cel Viu? se poate vorbi cu cel Viu? paote sa raspunda? ce e toata chestia asta cu 'vorbirea si intrebatul pe cel Viu'? noi ne-am invatat sa discutam despre El si sa ne certam incontinuu despre El nicidecum sa vorbim CU EL....

Tare chestia asta. Hristos e viu, in fata noastra si noi recitam in continuu MANTRE, pentru ca rugaciunile neintelese sunt la nivel de mantre nicidecum cereri catre Dumnezeu, sunt incantatii repetitive cu putin folos.

E greu sa stai in genunchi si sa zici 'Hristoase, Dumnezeule, arata-mi deplin adevarul tau si viata vesnica si calea de mantuire a sufletului meu?'. Pentru ca mi se pare rugaciunea maxima a vietii fiecaruia. Care ar trebui sa cuprinda: 1. Adevarul, 2. Viata Vesnica, 3. Calea de Mantuire spre viata vesnica.

N-ai ce-i face.
Unde e lumină e şi umbră. Face parte din realitate, nu are rost să negăm.

Aş avea un singur comentariu (în rest aplaud modul cum puneţi problema, ca de obicei...:))
Anume când spuneţi "Asta inseamna Reforma: revenire la crestinismul Bisericii Primare.", mă gândesc că o astfel de concepţie e şi nerealistă şi păguboasă. Nu mai detaliez acum argumentele, că le-a dat deja istoria...
Aş reaminti doar că sensul sau rostul Tradiţiei este de a ne ajuta să încorporăm pe Hristos în viaţa noastră aşa cum decurge ea în fiecare epocă istorică. Nu putem îngheţa devenirea istorică a omenirii, ceea ce putem face e doar de a ne adapta suplu la Tradiţie, recuperînd miezul în ciuda schimbării unor forme. Iar asta presupune, ca bază elementară şi garant că nu rătăcim, câteva lucruri: rugăciunea, Scriptura, meditaţia la cărţile sfinţilor. În comuniune euharistică, cu o conştiinţă vie a sobornicităţii Bisericii.
Câtă vreme nu lucrăm rugăciunea, nu aprofundăm Scriptura şi cărţile sfinţilor, nu suntem parte din comunitatea şi comuniunea euharistică şi nu ne arătăm disponibili să ne înălţăm la conştiinţa dogmatică a Bisericii .... atunci suntem supuşi tuturor rătăcirilor. Precum se poate constata.
Doamne ajută!

Eu nu resping ortodoxia.
Tu respingi Protestantismul pentru ca are multe virgule.
Pe care le exagerezi cu talent.
Da.
Raspunsul la intrebarile de mai sus este DA, fara nicio indoiala.
Cel putin in aceeasi masura ca ortodoxismul.
Cu abordarea asta au venit si niste mormoni la mine: "uite, chiar acum" ziceau ei, "sa ne rugam impreuna si sa-L intrebi pe Dumnezeu daca El este in religia penticostala sau la mormoni!".

Le-am zis: "prieteni, sunt gata sa ma rog cu voi, exact asa cum doriti. Insa trebuie sa va rugati voi primii si sa-i cereti lui Dumnezeu ceea ce ma invatati pe mine sa cer. Asa-i corect, sa dati exemplu personal"

"Asta nu vrem s-a facem!", mi-au zis atunci. "In acest caz, nu puteti sa-mi cereti mie ce voi nu faceti" le-am raspuns.

Tu, prietene Palama, ce zici, merita o data in viata sa-L intrebi pe Hristos barbateste: "UNDE ESTI TU? LA MINE SAU LA EI ?"

n-as zice, demonstreaza nivelul medieval al populatiei.

Protestantismul nu are virgule, are probleme fatale. Este la 180 de grade fata de catolicism si ortodoxie. Este complet inversat, a fost gandit sa fie complet invers, este cu totul altceva. Sfinti, Maica Domnului, Sfintenie, Impartasire, Preotie, Mantuire. Totul este INVERS.

Tocmai de asta iti spun tie.... Nu poate exista Adevar decat intr-un singur loc. De restul poate Dumnezeu sa aiba mila dar adevarul este intr-un singur loc. Si Adevarul se vede daca Ii ceri sa-L vezi. Pentru ca Adevarul asteapta sa fie cunoscut.
Insa trebuie facuta multa rugaciune pentru a se arata. Si se arata celor care sunt staruitori in rugaciune. Pentru ca Adevarul inseamna schimbarea completa a vietii. Daca esti in eroare cu siguranta asumarea Adevarului e dificila.

Merita sa o faci, sa stii!
Chiar daca asta inseamna truda, cautare, silinta de a-L gasi bâjbâind, macar că nu este departe de fiecare din noi.

Adevarul nu poate fi tinut de garduri, intr-un loc anume.
Adevarul nu-i captiv, prietene. Adevarul este o Persoana, Hristos.

El este Dumnezeu. Si umple cerurile si pamantul.
Nu poate fi tinut captiv nici de o confesiune, precum incerci insinuezi. Eu nu reusesc sa cred asta.

Nu cred nici macar ca adevarul este doar in religia crestina.
Dumnezeu vorbeste si se descopera in vechime si poporului Israel, in special, dar si unor persoane din alte neamuri. Dumnezeu se descopera si astazi, in mod special crestinilor dar si altor oameni din alte religii.

Exista masuri de adevar in multe religii si filozofii, in arta si cultura multor popoare. Iar acest adevar gasit la ei nu trebuie dispretuit cu aroganta. Apostolul ne invata altceva: Mai departe, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă fie gândul. Crestinismul este singura religie care este gata sa ia lucruri drepte, curate, adevarate de oriunde. Pentru ca exista un singur adevar. Adevarul lui Dumnezeu.

Totul se ingusteaza atunci cand este vorba de mantuire.
Pentru a ajunge la Dumnezeu este o SINGURA cale. Ioan 14:6
Este un SINGUR nume in care putem fi mantuiti. Fapte 4:12

Calea insa nu este o confesiune. Nici BOR. Nici Penticostalismul.
Calea este Hristos.

Păi dacă aşa enormităţi scrieţi, atunci pot să sper că măcar dumneavoastră o să mă iertaţi că, uitaţi ce ghinion, tocmai fac prima lectură (vai, la 50 de ani...) din Mahabharata.
Şi mă minunez ce războinici lirici erau prin vechime....:)

Autoinselare. Mai degraba minciuni, neintelese, asumate ca adevar, prin faptul ca sunt incomplete si nu releva adevarul curat despre contextul despre care vorbim. .

Adevarul nu e captiv - de acord
Adevarul este o Persoana, Hristos - de acord
Insa Adevarul este UNIC - ai pierdut atributul de unicitatea al Adevarului
Faci un joc de cuvinte foarte interesant pentru a-ti iesi socotealaJ

Adevarul se poate regasi intr-o confesiune - cea Ortodoxa.
Hristos nu este captiv in Ortodoxie, Hristos este Capul Ortodoxiei, este Cel care se identifica cu Ortodoxia si da viata Ortodoxia - Ortodoxia Adevarata, nu cea batjocorita.

Iar Hristos si Ortodoxia sunt UNA prin Adevarul asumat de Ortodoxie. Hristos este CAPUL Bisericii.

Hristos este MIRELE Bisericii, El se daruieste celor care Il urmeaza, El imbratiseaza pe toti cei sfinti ca El, care urmeaza Lui si Tatalui. Ce treaba are captivitatea cu iubirea de Dumnezeu.
Dumnezeu iubeste pe cei care Il iubesc. Despre ce captivitate vorbesti? Una inchipuita.


Iar ajungem in polemica puternica, cu argumente incomplete si acuzatii de o parte si de alta... si asta incercand sa raspundem la o intrebare simpla: unde este Hristos, si pe cine marturiseste Hristos.
Iar cand spunem unul altuia: intreaba-L pe Hristos fiecare raspunde din nou cum vrea.

Si totusi pe cine marturiseste Hristos? Primul raspuns ar fi pe cei ca El, pe Sfinti, care sunt asemenea Lui. Iar unde este marturia lui Hristos este si Adevarul Lui, si Lumina Lui, si Duhul Sfant, si Imparatia Sa...

Cu drag.
Imi cereti un lucru mult prea usor :)

Adevarul este UNUL SINGUR: Hristos.
Vi s-a parut ca am scris alceva?

Adevarul este unic. Nu am afirmat altceva.
Va multumesc pentru compliment.
Nu am contestat NICIODATA acest adevar
Absolut de acord.
Despre o captivitate inchipuita, desigur.
Exista comunitati de credinciosi care-si inchipuie ca Hristos trebuie sa stea captiv in gardurile confesiunii lor.
Hristos este in mijlocul Bisericii Sale. Iar Biserica Sa este formata din toti credinciosii care il iubesc si urmeaza invatatura Lui.

Nu e nimic de polemizat. Sunt doar doua pozitii.
1. Unii cred ca Hristos este doar in mijlocul confesiunii lor, pe care o numesc "Singura Biserica Adevarata a Sfintilor Care au Primit Credinta Odata pentru Totdeauna". Astia sunt unii penticostali, baptisti catolici, ortodocsi, anglicani si tot ce vrei tu. Fiecare dintre ei considerand ca sunt singurii, unicii, alesii, adevarata biserica, pe cand ceilalti sunt doar confesiuni, secte, etc.
2. Altii care cred ca crestinii care alcatuiesc Biserica pot face parte din diferite confesiuni, cel care cunoaste in fapt pe adevaratii credinciosi, fiind doar Domnul Isus, Capul Bisericii.

Inteleg ce ziceti acum.
Pozitia mea este urmatoarea, si am incercat sa am marturie pentru ea pe cat posibil.


1. Adevarul este in Ortodoxie. Hristos se arata in Ortodoxie.
2. Biserica Catolica mie mi se pare ca este o fiica ratacitoare rupta din casa Tatalui. Imi sunt atat de dragi dar ii vad chinuindu-se sub propriile nu greseli ci incapatanari si mandrii... mare pacat.

3. Protestantismul si neoprotestantismul
Aici este o discutie foarte mare. Majoritatea sunt in inselare demonica.
Insa si printre acestia sunt unii care il cauta pe Dumnezeu pe cat pot ei, si incearca sa se tina de poruncile evangheliei. Dar foarte putini.
Sunt multi desprinsi cu totul de ce inseamna protestantism, neoprotestantism, sunt multi ramasi pur si simplu cu Scriptura in mana. Si cu ceva din invataturile mostenite pe filiera protestanta, dar care incearca sa-l gaseasca pe Dumnezeu. Nu stiu de Biserica, stiu ca Biserica Catolica este rea si atat. Si se orienteaza spre 'a face' ce este in Scriptura si nu spre 'a teologhisi' despre Scriptura.

Vad multe comunitati americane care sunt orientate spre 'a face'...

Iar MILA LUI DUMNEZEU este peste noi toti. Dar mila este una, si Adevarul si mantuirea sunt altceva...
Acum tu poti sa alegi unde sa te situezi.

Cand vad atitudini de genul ma cam doare capul.1.Pentru ca le aveam si eu.2.Pentru ca nu le mai am:).Iar neavand la ce sa raportez adevarul ajung la concluzia ca a fost invetat pentru a le oferi oamenilor stabilitate,pedeaspsa etc.Si acum ne apucam noi sa impartim adevarul incoace si incolo.Mi se pare o mare prostie,aberatie etc sa zici ca ....mai fratilor noi ortodoxii avem adevarul,da numa noi,catolicii il au asa putin,numa un pic,ca sunt rupti de noi,iar restul crestinilor sunt inselati de dracul,si ceilalti oameni is pe nicaieri,direct in iad.No fratilor,cam asa suna teologia ortodoxa in rezumat atipic.Foarte sublim asa...

Apreciez sinceritatea ta. Faci parte din categoria 1, prezentata mai sus. La fel ca majoritatea ortodocsilor. Ma bucur pentru tine, mult spor pe calea mantuirii. Daca ai dreptate sau nu, vei descoperi, cel mai probabil, in cer.
Eu nu ma situez in schema ta, pentru ca ea este falsa, ingusta, generata de mandria inerenta firii pamantesti pacatoase.
Eu fac parte din Biserica lui Hristos. Pentru ca sunt un copil iubit al lui Dumnezeu prin credinta, faptele, harul, indurarea si binecuvantarile primite de la El.