Si eu doresc acelasi lucru, insa nu pot sa nu observ "maiestria" cu care ti-ai rezervat ultimul cuvant, astfel incat sa nu para ca iesi sifonat din disputa. Tipic. Ne vedem la table.

...
 

... ma descurc, nu?

La inmormantare nu aveti nevoie de:

-Bani pusi pe mort, pe sicriu, aruncati in groapa, pe drum
- Nu e nevoie sa spargeti caini, farfuri, sa trantiti usa dupa mort,
-Nu e nevoie sa atingeti sicriu de pragul usii
- Nu e nevoie sa legati prosoape de bratele sau vesmintele preotilor, de bratele oamenilor care duc sicriu sau sa puneti prosoape/stergare peste sicriu
- Nu e nevoie sa aduceti bocitoare, e teatru ieftin si de prost gust
- Nu e nevoie sa puneti inaintea mortlui , plapume sau alte obiecte pt ca sa treaca "cu mortu" peste ele
- Nu e nevoie sa puneti prosoape sau nu mai stiu ce la rascruci sau la poduri
-Pomana nu trebuie facuta dupa niciun ritual, ci trebuie facuta din dragoste pentru cei saraci

Sa inteleg ca nu este nevoie mai de nimic pentru o inmormantare,in afara de citirea slujbelor specifice si bagarea mortului in groapa!!!
Nu stiu ce s-ar face romanul fara toate traditiile legate de inmormantare,treditii cu care s-a obisnuit si pe care le transmite din generatie in generatie,mai ales in mediul rural.Am fost si eu la o inmormantare de curand,la tara,si aproape toate traditiile pe care le-ai amintit s-au indeplinit,iar acestea presupun cheltuiala,nu gluma.Ca sa nu mai vorbim de pomana care a ajuns mai ceva decat o nunta,astfel incat nu se mai cade sa se infaptuiasca acasa la rude,ci la restaurant,fiindca oamenii vin cu sutele.In acest caz,nu-ti mai vine sa mori,ca este prea costisitor,iar cu criza aceasta...si mai si.Oricum,am vazut,mai ales in mediul rural,ca oamenii tin cu dintii de aceste traditii,se cearta intre rude,strang bani de unde apuca,raman cu datorii,nu conteaza,trebuie neaparat sa savarseasca o pomana ca la carte,ca de asa ceva are nevoie mortul,dar si gura lumii din sat care trebuie astupata.
Mama era in stare sa-si amaneteze existenta ei pe urmatorii 5 ani pentru pomana lui tata(Dumnezeu sa-l ierte!),nu mai conta cu ce mai traiesc cei ramasi in viata.Deci,tot la tara ajungem,ce-i drept,nu stiu cum vor transmite cei din mediul urban astfel de traditii,dand dovada de atata ignoranta...ca a mea.Nu stiu,dar par completate perfect in existenta omului.
Eu nu stiu daca o sumedenie de pomeni oferite,pot suplini faptele si gesturile mortului atata timp cat a fost in viata.Pana la urma,ce-i facut cu mana ta este bun facut,sunt bune si pomenile,dar a nu se exagera,ajungandu-se astfel la viceversa...

Legat de acest obicei, pe care il citez mai sus, as vrea sa povestesc un vis pe care l-am avut dupa moartea unei rude:
Eram intr-o incapere si sedeam pe o banca. Deodata intra cel decedat imbracat in chiloti si maieu, se culca pe cimentul gol si se acopera cu un prosop. Prosopul era singurul obiect pe care il avea.

Vorbind cu sotia lui, am auzit de la ea, ca a dat de pomana multe din lucrurile lui, dar iata ca el nu avea de nici unele. Oare de ce?

Si atunci ma gandesc ca au un rost acele prosoape legate de bratul celor care duc sicriul...

sa fim seriosi totusi, sa fim credinciosi ai lui Hristos nu superstitiosi si implinitori de rtiualuri

Si uite ca sunt si eu in situatia asta.
Stiu ca ceea ce conteaza pentru sufletul raposatului cu adevarat sunt rugaciunile, dar noi ii facem bunicii mele o inmormantare asa cum credem ca i-ar fi placut si cum se face la noi in Bucovina. Da, cumparam cateva sute de prosoape, 300 de colaci, 7 preoti, praznic la un restaurant frumos. Am renuntat ce e drept la fanfara fiindca nu ne place, dar incercam sa aducem un cor bisericesc. Si toate astea nu mi se par inutile. Poate ca da, din punctul de vedere al mantuirii, dar am increderea ca bunica vede si ca ii place si se bucura. Si pana la urma ea saracuta a strans ban peste ban in ultimii ani ca sa aiba bani banca pentru inmormantare si sa nu cheltuim noi. Asta a fost dorinta ei, asta ii facem.

Dumnezeu sa o odihneasca pe bunica ta, Noesisaa!
Da, daca ea asa si-ar fi dorit, este foarte frumos! Cred de altfel ca aceste traditii, daca nu sunt absolutizate, daca nu sunt facute fara rugaciune, ca niste acte magice, sunt bune si au sens si ele.

Psaltirea la capataiul mortului, nu adunare la capatai in care se vorbesc verzi si uscate. Neaparat 40 de liturghii date la o manastire unde se slujeste in fiecare zi Sfanta Liturghie (vezi ca nu se slujeste in fiecare zi chiar la toate) - unii spun ca trebuie 40 de liturghii la 7 manastiri, foarte bine, cu cat se roaga mai multi pentru el, cu atat mai bine. parastasele la termen, milostenie in numele mortului si rugaciunile personale tare mult ajuta. Si pomana sa o dati la nevoiasi, nu la rude si prieteni si aceia care primesc, sa spuna "Bogdaproste si Dumnezeu sa il / o ierte!"

Asa ce m-a enervat o tanti de la patiserie, care am comandat niste colacei pentru bunica, m-a intrebat daca nu am nevoie de maruntis pentru inmormantare. Nu stiam la ce se refera. Mi-a zis ca "pentru vami" si cred ca s-a si speriat femeia, ca i-am zis foarte iritata ca parca vamile se platesc cu bani. M-a intrebat aproape naiv: dar cu ce se platesc?! Cu fapte bune, cu milostenii... Bunica mea a avut o inmormantare simpla, asa cum si-a dorit. Fara fast, fara lume la circ, fara risipa. Atat si-a dorit: un pumn de coliva si la groapa, iar de pomana, ce putem si noi, cu lumanare, pentru sufletul ei. Prosoape cu lumanare am dat, dar fara banut. Am citit undeva ca prosopul se da, pentru ca simbolizeaza fata mortului - pe baza etimologiei gr. prosopon, care inseamna faţă, figură. Adica se da spre amintirea fetei mortului. In rest, sunt foarte de acord cu initiatorul topicului.

De aici - http://www.scribd.com/doc/2672929/in...tare-si-pomeni

"Nu este de nici un folos pentru suflet să se pună în buzunarul hainei mortului bani (motivându-se că „să plătească vămile cu ei”), ac, aţă, pieptene, verighetă pe deget, ceas la mână, tăierea sau vopsitul unghiilor, rujatul, fardatul. Toate aceste lucruri îl îngreunează foarte mult pe suflet şi nu-i fac decât rău. Banii şi lucrurile de valoare pe care vor să le îngroape e mai bine să le dea de pomană. Fardurile, rujatul şi celelalte sunt obiceiuri păgâneşti, pentru care vor suferi şi cei ce îl împodobesc pe mort cu astfel de lucruri deoarece fac mare păcat. Din religiile păgâne au pătruns în creştinism unele obiceiuri, fără a avea o logică sau chiar o simplă explicaţie. În antichitate se puneau morţilor toate cele necesare vieţii, iar la unele triburi se omora soţia şi se îngropa cu soţul ei. Iisus a venit să schimbe aceste obiceiuri. EI a fost pus în groapă învelit într-o pânză mare şi una mică - giulgiurile - fără oglindă sau piepten sau alte obiecte, şi a înviat. Nu-i împovăraţi pe morţi cu tot felul de obiecte că nu au nevoie de ele. Şi nici să nu le puneţi bani în buzunare, căci mai de folos este a le face pomeni din acei bani, iar vămile judecăţii lui Dumnezeu nu se pot plăti cu bani, ci eventual cu faptele bune săvârşite în această viaţă.

Imi citezi te rog frumos, cat se poate de exact, unde scrie ca nu e voie sa se aranjeze?
Daca a murit in urma unui accident sa nu-i dai o fata umana? Daca era o femeie pedanta si se intretinea minunat si a lasat sa fie ingropata asa, sa nu i se respecte dorinta? Mi se pare o prostie asta cu nefardatul, ojatul etc , mai ales ca oricum trupul se descompune si viermisorii il papa oricum...SUFLETUL nu poate fi atins de chestiile astea...Domnul cauta la inocenta lui , nu la cosmeticeala....Sorry, asta cred eu si mie personal nu mi-ar place sa fiu inhumata nearanjata....Sa ne ierte Dumnezeu !

Imi pare rau, eu am dat linkul acela mai sus, ii dai CTRL+find. Fiecare face cum ii spune inima, desigur. Daca asta i-a fost dorinta... Dumnezeu sa o ierte si tu sa ai grija sa o pomenesti!

Bunica a murit repede, de inima, si nu mi s-a parut a avea trasaturi de durere pe chip. Ba chiar ni s-a parut ca avea un zambet usor dupa ce am terminat Psaltirea. Ea nu se farda si se oja defel, doar la tinerete fusese o femeie cocheta, asa ca nici prin cap nu ne-a trecut sa o machiem. Eu am spus care e randuiala, fiecare face cum doreste.