Pai,cu siguranta nu as putea nici daca mi-as dori sa incerc,in aceste conditii.
Doar daca preotul respectiv ar fi un om suficient de deschis la minte si spirit pentru a intelege ca fiecare suflet are misiunea lui pe Terra si ca in momentul de fata traim alte vremuri.

Iarta-ma, Zaharia. Imediat incepusem si un mesaj mai serios, dar bebelusul a stins computerul (este pasionat de butoane) si a trebuit sa ma ocup de el dupa aia, ca era semn ca se plictisea.
Scrisesem ca mi se pare ca esti foarte idealist. Este adevarat ca rolul preotului si al preotesei presupun multe jerfe personale, dar ei sunt totusi si un cuplu si trebuie, ca celelalte cupluri crestine, sa gaseasca un echilibru intre viata lor de cuplu si de familie si viata in afara ei. Nu le poti cere sa traiasca ca niste calugari, ba chiar si mai si. Un calugar nu are familie, pentru ca a ales sa nu aiba. Un preot casatorit a ales sa aiba, si sunt valabile si pentru el indatoririle (odata cu bucuriile) unui om casatorit.
Tu din cate am inteles nu esti nici casatorit nici preot, asa ca vorbesti nitel cam teoretic, dupa parerea mea.

Eu ,de obicei, apreciez discutia de idei dar de multe ori se vede ca este necesara discutia de exemple, sa renuntam la abstractie ,la sinteza sau la generalizare si sa trecem la fluviu... la vorbitul pe larg. Atunci, asa sa facem :
M-am mai precizat si in alte situatii ca nu sunt un idealist sau un calugar urban, sau un habotnic sau ca ma inchid in camara mea si nu ma mai intereseaza de cine bate la usa . Apreciez familia ,membrii sai precum si obligatiile si drepturile fiecaruia dar clasic. Dar inainte de toate este D.zeu si este neaparat in felul in care ne-a spus El ce sa facem si cum . Nu rastorn ierarhia lumii pt. ca altfel ma va rasturna ea pe mine si in loc sa ma mintuiesc cu siguranta voi ingrosa rindurile blestematilor din iad (dupa cuvintul Domnului care spune : ,,...plecati de la mine blestematilor ca nu va cunosc").Am uitat oare cuvintele :,, nu toti cei ce spun Doamne,Doamne se vor mintui ci cei ce fac poruncile tatalui meu " sau ,, ...cei ce se vor rusina de mine sa ma marturiseasca si eu ma voi rusina de ei sa-i marturisesc inaintea tatalui meu" ? Eu nu inteleg, vorbesc f. serios, cum facind un prestigios institut, avind Evanghelia talmacita, avind sf. canoane talmacite mai poate iesi cineva din scoala cu pareri aproximative ,cind de fapt totul este eclar si curat. Cum sa crezi ca traiesti bine si ca te vei mintui cind tu nu faci ce spune Hristos, intocmai, sau faci pe jumatate. Tu la tine la clasa daca ai avea un elev(exemplul acesta l-am mai dat)caruia ii predai ca si celorlalti (evident !)te ingrijesti la fel de el ,ai aceiasi iubire cu el si voiesti sa ajunga ca mai toti de destept dar el in loc sa-si faca acasa temele complet si bine le face pe jumatate si de invatat tot pe jumatate motivind ca a primit de la mama si tata (iacata, familia mai intii ,in loc de obligatiile lui pe care le are la vremea asta !)treburi si porunci si a trebuit ca mai intii pe acelea sa le faca si nu a mai avut timp de restul...si asta si azi si miine si poimiine si tot asa ani de-a rindul . Tu, l-ai pupa pe crestet toti acesti ani si i-ai da nota 10 ca la cei zelosi si la sfirsitul fiecarui an i-ai da premiul I ? Nici spre folosul lui nu ar fi sa procedezi asa ne mai vornind de supararea ta ! Adica l-ai pune in rind cu toti bunii chipurile facind dragoste si iertare ? De ce crezi ca a spus sf. ap. Pavel lui Tit : ,,...lupta-te lupta cea buna si vei capata cununa " precizind ce fel de lupta sa duca si mai ales daca vrea sa ajunga la cununa ?
Intelegi tu pozitia mea, este lesne de inteles si de acceptat pt. o fata ca tine ! In timpurile din urma, cu 75-100-150 de ani lumea era mai simpla ,nu era asa de invatata dar era mult mai credincioasa, adica traia mai real in Hristos. Astazi ,cartea noastra rau inteleasa sau bagata cu forta in noi, de parinti sau de sistemul politic din tara, nu ne duce decit la batjocora diavolului care vine si ne bate cu stiinta noastra pina ne inunda sufletul cu indoieli sau cu renuntari asa cum am scris si ieri : bai, pai noi nu suntem prosti, nu suntem absurzi, nu suntem ipocriti, nu suntem fatarnici, nu suntem habotnici, nu suntem analfabeti ... ci noi suntem invatati ,elevati, luminati, cautatori in stele...noi stim mai bine si mai usor drumul spre iad. Pe timpuri ,batriinii romani nu stiau multa carte dar aveau la mare pret in casa lor Ceaslovul si Biblia dar la care citeau mereu (poetii care au cintat taranul roman amintesc asta )si traiau in Hristos !
Despre preot si preoteasa: tainele, a rinduit D.zeu, sa fie date intro succesiune duhovniceasca(mai importanta decit logica,adica logica nu numai cerebrala ci indumnezeita)bine rinduita.Rinduiala lor ar trebui sa o TRAIM ,sa o intelegem si sa o acceptam nu asa cum bagam bucata de pine in gura si apoi bem si o cana de apa ci ca pe lucruri deosebite ,de mare pret, cu mare rinduiala si mai ales vesnica importanta. Intii se da taina botezului si nu cea a casatoriei ,pt. ca evident ,zicem noi din gura, ca nu merge. Taina hirotoniei (pt. cel ce vrea sa se casatoreasca)se da dupa cea a casatoriei si nu inainte de ea ...s.a.m.d. Te-ai intrebat vreo data de ce este asa si nu invers sau intro ordine intimplatoate .Pai daca tainele sunt toate egale si implinite de Hristos ce rost mai are sa avem rigori la ordinea lor . Oare ce semnifica chestia aceasta ...si de ce ? Ia sa te gindesti (si mai discutam)!
In al doilea rind : de ce va revoltati si se schimba sensul de curgere al singelui in voi cind am spus ca jertfa preotiei este inainte de orice . De ce va rasvratiti si voiti cele lumesti mai inainte de cele ale lui D.zeu? Pai nu ne spune insusi El sa procedam asa ? De ce va opriti in aspectul preotiei cind stiti bine ca exista si multe alte meserii vocationale in care se procedeaza la fel ? Au nu stiti voi ca marinarul isi lasa familia in port (oras) si el pleaca la treaba lui lasindu-i sotiei marea greutate familiala. Dar de militarii care pleaca atunci cind il trimite tara si slujirea lui pe te miri unde ,ati fi auzit ca pleaca cu toata familia pt. ca ii este greu sotiei cu toate pe cap pt. ca ea este firava si gingasa ? Dar de CFR-isti, aviatori, cosmonauti, geologi, si si multi altii care nu stau nas in nas cu nevasta dar care si ei traiesc tot in familii ca si noi ,ati auzit ? Desigur ca ati auzit si si stiti la fel de bine !Pai si cu atit mai mult atunci cind este vorba de D.zeu si mai ales cind preoteasa si-a ales ea singura crucea aceasta .
De ce va inveninati si sariti ,chipurile aparind gingasia si trainicia familiei ,impotriva misiunii si a jertfei care trebuie sa o faca un preot si o preoteasa fara cirtire ,drept, si tot timpul avind in suflet mai intii pe D.zeu?
De ce ? Pt. ca astazi nu mai auziti si vedeti preoti si preotese cu har decit in povestile fratilor si pt. ca cei adevarati au ajuns atit de rari incit au trecut in povesti parasind realitatea! Iata pretul modernismului contemporam rau inteles !

Domnul Zaharia are dreptate, exista foarte multi oameni (hai sa nu spunem categorii profesionale) care se jertfesc si isi iau din timpul lor liber pentru a-i ajuta pe ceilalti. Au fost omisi profesorii din acest sir meritoriu. Profesori care rup din timpul lor si dau meditatii pe gratis, care rup din banii lor si cumpara rechizite copiilor nevoiasi, la facultatea mea, sefa de catedra ii plateste taxa de master unei fete care are probleme financiare (si sa nu va inchipuiti ca 30 milioane vechi pe an e un fleac!), stiu profesori care fac doua nopti albe pentru a-i consilia pe messenger pe studentii lor cum sa isi sustina licenta (si nu se intreaba nimeni ce spun consortii acestora cand isi vad sotul sau soata in fata PC-ului, consiliindu-si niste studenti care poate maine-poimaine nici buna ziua nu le zic). Sunt oameni care accepta sa fie contactati la orice ora si care isi ofera ajutorul neconditionat si nu sunt neaparat din aceia care merg la biserica si se roaga in fiecare zi, sunt unii care au indoieli in credinta lor, insa fiecare fapta buna a lor este precum o rugaciune. Daca acestia sunt asa.... dar preotii, slujitori ai lui Dumnezeu, cum ar trebui sa fie?
Si ca sa dau si un exemplu preotesc... cineva ii lasa un mesaj parintelui sau duhovnicesc ca are nevoie de un sfat urgent din partea lui. Parintele vede mesajul abia la 11 noaptea si intreaba: mai este valabila rugamintea? i se raspunde afirmativ. si cu toate ca parintele acela avea stabilita la ora aceea o randuiala de rugaciune si pregatire pentru liturghia de ziua urmatoare, a rupt din timpul sau vreo jumatate de ora ca sa ii explice fiului duhovnicesc cum sa procedeze in greaua lui incercare. Sa ne ajute si pe noi Dumnezeu sa lucram mai bine si sa criticam mai putin!

Zaharia, imi rastalmacesti spusele sau nu le intelegi.

In primul rand un de am spus eu ca trebuie sa fie familia mai intai si pe urma Dumnezeu sau jertfa catre El?
Eu cred ca este o confuzie la mijloc: tu vorbesti ca si cum slujirea lui Dumnezeu se face numai prin slujbe si rugaciuni. Eu zic ca sljirea Lui se face si prin viata de familie - inclusiv pentru un preot. De aia zic ca vorbesti fara sa ai experienta personala, cred ca iti inchipui familia exclusiv ca un cuibusor cald de bucurii si placeri. Nu, este si un loc al jertfei, al iubirii dedicate, si adesea al suferintei pentru ceilalti, pe langa bucuriile nascute din dragostea adevarata.
In toate astea, putem si trebuie sa-L punem pe Dumnezeu inainte, putem si trebuie, dar ce in seamna asta? inseamna sa preferam o activitate exterior-religioasa oricarei activitati legate de ingrijirea celor din familia noastra? NU! Inseamna sa traim aceste activitati in prezenta lui Dumnezeu, facand voia Lui, oferindu-le lui Dumnezeu.
Eu asta spun. Nu vorbesc aici de minimalism si compromisuri. Nu ne intelegem cand vorbim.
Nu inteleg ce vrei sa zici cu ordinea dintre Taine. Taina cununiei se face pt un preot inainte de hirotonie, tocmai, deci s-ar putea spune ca atinge un aspect mai esential al fiintei lui.

Si nu stiu de ce zici ca eu sunt multumita de cum traiesc. Nu am zis nicaieri asa ceva. Eu ziceam de cum ar trebui sa incercam sa fim, si nu sa ma dau pe mine de exemplu sau sa spun ca eu traiesc asa. Incerc, sunt pe cale, am inteles niste lucruri, dar sunt departe inca.

Un exemplu practic: stiau ca pentru un episcop, in vremurile cand erau casatoriti, se cerceta cum este in viata de familie, daca traieste in armonie si isi creste bine copiii, ca sa se vada daca va fi capabil sa se ocupe de o episcopie? Deci una o oglindeste pe cealalta...

Daca s-au strecurat si neintelegeri (si probabil ca da)imi cer iertare si imi cer iertare mai ales pt. ca sunt asa cum sunt si pt. ca deranjez. Ati vazut si voi ca pt. mine este mult mai important sa respir si sa-mi bata inima si mai pe urma ma gindesc si la mincare ,somn, miscare,munca etc. Suntem cu totii frati ...ne deosebeste taria marturisirii: unii intr-un fel ,altii aproape la fel ,altii doar,,aproape" si altii abia ,,fel" ! Nu o spun cu rautate ci spun ca am si eu un ,,fel".
Destul cu acest subiect,din partea mea desigur.
Sa ne binecuvinteze Hristos pe toti si sa ne rinduiasca o zi cu pace !

Si in opinia mea un preot are obligatia sa le imbine cat mai bine posibil pe amandoua, pentru ca fiind doua Taine...amandoua trebuiesc respectate, clar!

Cu siguranta!Deasemenea preotul ar trebui sa fie un model pentru comunitatea respectiva.
Cum sa inveti pe altii care vin sa iti ceara sfatul in diverse probleme legate de casnicie,daca tu insuti esti deficitar la acest capitol?

Dupa mintea si sufletul meu, si cand ai un animal acasa trebuie sa ai grija zilnic de el si sa iti asumi responsabilitatea, si atunci cum sa te casatoresti si sa nu vezi nici o problema in a lipsi cu lunile sau anii de langa familie, dar sa nu conteze deloc acest fapt, ba chiar sa para natural?

Cred ca Taina Nuntii implica iubire si comuniune in primul rand, altfel aia nu e casatorie...poate fi orice altceva, numai casatorie nu.

:24::24::24:Nu ma pot abtine sa nu rad la titlul topicului asta

Pai,ar fi total anormal,ar sfida legile firii,dar si taina cununiei.
Plus ca,daca barbatul respectiv este capabil de abstinenta si 1-3 ani,daca in viata familiei este oricum absent,atunci pentru ce nu se calugareste?
Oricum,ma indoiesc serios ca ar fi multe femei are ar accepta asa ceva si deasemenea,sunt sigura ca sunt destui preoti care iau cat se poate de in serios atat preotia,cat si familia.
Si bravo lor ca duc o viata ferita de extreme,echilibrata si armonioasa!

Nu ma suparasem! Si tu la randul tau sa ma ierti daca m-am exprimat mai sec sau repezit. Cum mai spuneam, scriu repede.

Este adevarat ca preoteasa este un model pentru comunitatea in care sotul ei slujeste si nu numai.

Dvs care situatie de mai sus o preferati, o preoteasa mereu pusa in slujba Bisericii care isi ajuta sotul in misiunea lui sau o preoteasa trista, probabil nemultumita de situatia ei, rareori vazuta pe la biserica?

Amin! Sa le ajute Dumnezeu pe toate preotesele sa fie sprijin pt sotii lor

Vad aici ff multe pareri contradictorii, cati dintre dvs se roaga cel putin pt pr duhovnic si familia lui, cati pt preotul care slujeste la biserica unde mergeti si pt familia lui?!