Anca,
Mai nou, ca si in Occident, bunicile nu mai sunt "fraiere" si nu mai vor sa creasca nepoteii cind ai 300 de canale de TV si trebuie sa-ti controlezi zilnic dobinda la banca, iesi cu prietenele la o cafea in oras, iar cumparaturi nu se mai fac pentru ca au fost facute la Carfour, in week-end de ginere

Toate bunicile au o coarda sensibila, cand e vorba de nepoti. Apelati la ele si nu veti regreta.

Copiii trebuie sa fie responsabilitatea parintilor, nu a bunicilor. Ca bunicii ajuta, si ajuta foarte mult, cel putin in familia mea, asta este alta treaba, dar in principiu parintii trebuie sa se organizeze si sa se coordoneze in asa fel incat ei sa fie cei care au grija de copii. Prea de multe ori am vazut copii "lasati in grija" bunicilor cu lunile. Chiar si cu zilele e mult. Nu e bine nici pentru copii, care au nevoie de exemplul parintolor lor, nici de parinti, care trebuie sa fie complet constienti de responsabilitatea copiilor.

Si la urma urmei, de ce nu ar avea voie o femeie, care a crescut copii, a avut familie, a avut poate serviciu si s-a pensionat, sa bea o cafea cu prietenele?

Bunicile baietelului meu nu prea au coarde sensibile,nu se ingramadeste nici una sa aiba grija de el...nici macar o ora,si pentru una din ele este chiar singurul nepotel.Chiar ca au devenit comode bunicutele noastre,mi-ar placea sa ma ajute si pe mine,macar la nevoie,dar NIMIC,asa ca m-am resemnat,nu mai apelez demult la ele.

Nu pot fi imbinate niciodata din punctul meu de vedere.
Ori esti femeie de cariera ori mama.
Femeie de cariera poti fi oricand, dar mama mai greu. O mama are nevoie de foarte multa dragoste si protectie din partea sotului pentru a putea creste copii sanatosi din punct de vedere fizic si mintal. Ea nu trebuie sa fie deranjata de cineva, nu trebuie sa fie batuta, trebuie doar sa stea langa copilul ei si sa ii ofere toata dragostea din inima ei. Nu degeaba este si vorba "cei 7 ani de acasa". La asta se refera. O femeie ii ofera copilului ei toata educatia in cei 7 ani din momentul in care copilul este nascut.

Ai spus foarte frumos. Ai dreptate, insa "cariera" despre care se tot vorbeste nu priveste acest mod de vietuire. Este minunata acea minte care vede in aceasta vietuire "o cariera". In general, cariera este imaginea cu femeia de succes, care face bani si conduce afaceri. Imi cer iertare daca am inteles gresit termenul, dar in general cam asa este vazut.

Cariera de crestin este cea mai frumoasa.

Imi cer iertare daca nu am reusit sa exprim ceea ce gandeam. Sa stii insa ca timpul in care a trait un sfant sau o sfant nu ne impiedica pe noi a le urma credinta si faptele. Cum ti s'ar parea sa spun: "Hristos a trait acum 2000 de ani. Daca ar fi trait astazi, in vremea noastra, El ar fi dat alta Evanghelie, adaptata societatii noastre." Sa nu spunem acestea.

Firea barbateasca si firea femeiasca difera, fiecare avand rosturi diferite. Sa citim scrierile Parintilor Bisericii si sa afla cele pe care le avem de facut, fiecare in dreptul sau. Si cu acelea sa ne verificam miscarile sufletesti si dorintele mintii noastre.

A nu face cariera (profesie si afaceri) nu inseamna "a sta cu mainile in san". A nu face cariera inseamna a nu neglija cela proprii firii femeiesti, adica frumoasa crestere a copiilor si dragostea ce zideste orice casa. Cine va incepe o cariera (afaceri) isi va da seama ca timpul pentru copii si casa nu va mai exista... si poate va fi prea tarziu spre a mai face ceva. Gustul puterii si al carierei poate fi mult mai puternic decat vointa de a renunta la ceea ce s'a inceput.

Sunt baiat, poate nu ar trebui sa spun nimic. Nu sunt preot, insa imi pun intrbarea: preotii ar trebui oare sa taca in multe dintre problemele ce privesc femeia?

Imi face mai multa placere sa ascult o femeie care vorbeste despre pruncul ei, decat o persoana care nu-mi vorbeste decat de obiective, evaluare, cresterea performantei, etc

Pai Costel, dar daca ti-ar vorbi toata ziua de scutece, de mersul la oala, de hainute etc, cred ca te-ai plictisi.. Si mai exista si alte meserii decat cea de consultant financiar sau broker.

Sa nu exageram! Sigur, daca vrei sa faci cariera si iti neglijezi din cauza asta familia, nu este bine. Dar daca ai o meserie frumoasa pe care o exerciti in asa fel incat sa ai timp si energie si pentru familie, ce este rau in asta? La mine in familie asa a fost, si pot spune ca mi s-a purtat de grija si am fost iubita mai degraba prea mult decat prea putin.
Ce sa faca o femeie care are o asemenea meserie, care a facut studii, sa stea numai acasa si eventual sa isi verse plictisul si amarul pe familie?

De altfel, si un barbat care face cariera poate sa isi uite familia si nici asta nu e bine. Ganditi-va la cei care se intorc in fiecare zi dupa ora 8-9 cand se culca copiii. Si care ajunsi acasa, sunt ca niste legume stoarse si nu mai au putere nici sa se uite la copii.

Si Windorin, inca ceva: sfintenia nu este ceva exterior, ea se manifesta in feluri nenumarate, fiecare sfant este diferit.
Sunt sfinte care au muncit toata viata lor, chiar in alte vremuri, au fost servitoare la altii, sau taranci (se ocupau de ferma, hraneau vacile, munceau la camp etc) sau croitorese de exemplu, pe langa viata de familie.
Sunt sfinte ale sec. 20 care si-au dedicat viata ajutarii celor necajiti, de ex. sfanta Maria de la Paris. Ea a fost de altfel casatorita de 2 ori si era divortata, inainte sa se calugareasca.

Asa ca de ce n-ar putea exista in sec. 21 si sfinte care sa se sfinteasca prin dedicarea atat familiei, cat si unei meserii (scuzati constructia care suna cam neromaneasca, nu gasesc alta). Sunt atatea femei care reusesc sa impleteasca armonios cele doua. Daca sunt sprijinite de barbat care nu are ambitia sa faca numai el 'cariera' si sa aduca numai el bani acasa.
Vad de altfel ca nu zici nici tu ca preoteasa care este prezenta la toate activitatile bisericii face rau, caci isi neglijeaza familia... Poti sa te dedici si altor lucruri bune, facandu-ti datoria in meseria ta, si asta tot slujire a lui Dumnezeu este.

Sincer, nu m-as plictisi daca mi-ar vorbi doar de cele mentionate de tine. Felicitari celor ce au rezultate in cariera, dar pot vorbi si de copilul lor.

Femeia
 

O doamna cu o cariera serioasa (membru al Academiei Franceze) a sunat la un muzeu ca nu va putea onora cu prezenta o reuniune unde era invitata deoarece fiul a anunta-o ca se intoarce dintr-o calatorie mai devreme decat prevazuse, iar dumneaei ramane acasa pentru a-i pregati meniul preferat. Iata MAMA !

de la vorbe la fapte
 

:)))
Imi place raspunsul tau tipic barbatesc. Ce te-ai face insa daca in loc de vorbe te-ar fugari cu maturoiu de la televizor sau de la lecturi inaltatoare si in loc de vorbe DESPRE scutece -te-ar pune la treaba sa le si schimbi, sa speli, sa freci vomitatul, sa stergi la fund, sa faci cumparaturi,sa-l plimbi, dupa care direct din nou la scutece,samd

Andrei, daca s-ar intampla asta as avea puterea sa si vorbesc de scutece, de spalari .... si nu doar sa ascult. Insa, nu mi-ar placea sa fiu alergat cu maturoiul.

Mama Mihoc
 

Ce femeie din tara asta cu ce cariera ar fi mai presus de mama acestu neam?
Dumnezeu sa-i binecuvinteze! Pe ei si pe noi. Si sa ne ierte!

Sper ca fiul nu era un barbat in toata firea,ca m-ar cam pune pe ganduri acest devotament matern...

Mama
 

Consider ca devotamentul matern este o stare naturala a adevaratelor mame si tine toata viata!
Cunosc o doamna in tara. Fiul ei are 56 de ani!!! Nu-l slabeste din "puiul mamii", si e mereu preocupata sa manance ce-i place, gatit cu grija, zilnic, de mainile ei ostenite si bolnave. O admir nespus pe aceasta femeie care mi-e prietena de multa vreme, desi varstele sunt mult diferite!

Si sotia lu' "puiul mamii"...??? Ea mai are loc pe undeva?
:32:Bine ca nu mi-e soacra!!!

Copiii mei au intre 10 si 4 ani (aproape 4) si toti stiu sa-si ia si singuri din frigider mancare, sa-si faca salata, cei mari stiu sa faca pizza, sa-si incalzeasca ceva, ba chiar sa pregateasca o masa rece (legume, cascaval, etc) pentru tot familionul iar servirea e super. Alintu-i cu masura, una din masuri fiind si varsta, cu cei mici sunt mai mamoasa, cu cei mari mai preitenoasa (in unele cazuri mai fioroasa:4:).

Mie mi se pare ca acest simt matern exagerat nu este bun pentrru 'copii'. In felul asta, un barbat nu ajunge niciodata cu adevarat matur. Maturizarea presupune si o distantare de parinti. Sa se dezlipeasca omlul de mama si tatal lui si sa se lipeasca de sotie cu care va face un singur trup.. nu? Daca un barbat are o relatie prea apropiata cu mama lui la varsa matura, el va avea probleme sa construiasca o relatie cu sotia si in general sa se maturizeze si sa isi asume responsabilitati.

Este valabil si pentru femei dar in alt fel.

Nu este sanatos nici daca parintii isi trateaza copiii tot ca pe niste copii la varste inaintate. Nici pentru ei, nici pentru copii. Parintii trebuie sa accepte ca vine o vreme cand copiii lor devin adulti si isi iau zborul din cuib.

Sa ascultam si ce spun psihologii, pe langa Biblie.

Lapetitemoc, vorbsc in general, cine stie cum or fi cazurile de care zici de fapt si nu vreau sa judec pe nimeni.

Nu te supara,dar pentru mine,o mama care isi iubeste realmente copilul,la un moment dat va lasa puiul sa se duca din cuib,pentru ca altfel niciodata nu va invata sa zboare cu adevarat!

asa ar fi bine...
 

Dar se intampla pe dos. Maternitatea egoista si prost inteleasa ii face pe barbati mai ales niste neputinciosi, slabi in fata incercarilor vietii, - si e motivul nr. 1 cred eu pentru alunecarea spre alcool.

Situatia de care spuneam este oarecum speciala. De obicei se intampla cum spuneti, dar in aceasta familie altfel este situatia. El, "puiul" de 56 de ani, are familie, copii mari. Mama lui pregateste zilnic masa pentru toti. Fiecare vine cu vasele de-acasa si-si ia ce are nevoie pentru masa de pranz, aperitive, desert. Minunata comuniune intre ei!

Femei de cariera, Mircea Dinescu
Femeile s-au opintit cateva secole sa ajunga egale cu barbatii, iar acum nu mai stiu cum sa scape de acest groaznic privilegiu.
Muncim ca niste tampite, ii multumim patronului ca ne da sansa extraordinara de a lucra si-n weekend, ca sa ne afirmam si sa ne tinem de deadline. Sefii pleaca de vineri la pranz si-i mai vezi luni dupa-masa, cand se desteapta din mahmureli de cinci stele. Timp in care ai deosebita onoare de a le tine locul, ca de-aia ai dat atat din coate si-ai facut ulcer de cand mananci numai kebab in chifla, la serviciu, ca sa ajungi femeie de nadejde. Firma te-a rasplatit cu doua dioptrii suplimentare, dar miopia asta e semnul triumfului tau personal. Noaptea visezi color Acrobat Reader, Outlook si Power Point, cosmarul ti-e impicatit de guguloaie de foldere galbene pe care scrie “urgent”, “campanie”, “scheme”, “rapoarte”. In somn, butonul Delete nu merge, nu scapi de patratici si te trezesti tipand. Nu pentru ca te innebunesc folderele, ci pentru ca e deja 7,30 si la 8 trebuie sa fii la firma si-ai dormit stramb si-ti sta bretonul ca o bidinea. Scuza-ma, te las putin pe fir, ca ma cere unul de nevasta…

Munca e buna numai cand ti-aduce un franc cinstit in buzunar si mai ales, iti da si ragazul sa-l cheltuiesti. Sistemul suedez prevede ca trebuie sa ametesti muncind cinci zile pe saptamana si sa ametesti in bar doua zile pe saptamana. Asta e raportul minim rezonabil. Carierismul e plasmuirea bolnava a unor filme imbecile de la Hollywood , care insinueaza ca o femeie poate face orice, daca vrea ea: ajunge imediat director executiv, naste trei pui vii pe care ii hraneste cu lapte praf, sotul o iubeste lesinant, desi o vede cam sase ore pe saptamana (sau poate tocmai de-aia), iar el, desi e neurochirurg sef la Memorial Hospital , nu e stresat deloc, face mancare la copii, spala vase si-o asteapta pe ea cu masina la firma, seara. Pardon, noaptea. Nu se stie cand opereaza el pe creier si mai face si lectii cu aia mici, dar ea, nevasta, are de predat patru rapoarte zilnic, de zbierat la trei brokeri si de convins opt clienti sa investeasca.

Femeile care au vazut-o pe Diane Keaton in “Baby Boom” se lasa drogate de gandul inept al unui perpetuum mobile. Au senzatia ca se poate orice. Ca sotul, copilul, ciobanescul german si siameza asteapta oricat; ei latra la unison cu mandrie ca au o directoare in familie. Cand ambii soti muncesc deopotriva, ajungi sa le intelegi masochismul, pana la urma. Pericolul dospeste abia cand femeia de cariera are acasa un inginer care scapa la 4,00 de la uzina, apoi vrea mancare cu sos, maieuri cat de cat curate si putin sex. Muncind ca o disperata ca sa nu cumva sa fie promovata alta in locul ei, la o adica, femeia se inscrie deja la divortul part-time si faciliteaza harjoana extraconjugala a barbatului constrans de hormoni.

Cand constati ca fetita ta ii spune “mama” soacra-tii (care nici nu te-a vrut de nora, fiindca nu pareai gospodina si uite ca stia ea ce stia) si bazaie ca pe bona o iubeste cel mai mult de pe lume, e cam tarziu sa-ti dai demisia. Copilul nu intelege ca tu crapi muncind ca sa aiba el garsoniera-n Bucuresti cand termina liceul (daca l-o termina, ca tu n-ai timp sa-i verifici lectiile). Copilul vrea sa stai langa el, calda, pufoasa, atenta, sa simta dragostea ca pe o perna de plus. Dar tu, care-ai raspuns la celular si-n clipa cand te cerea ala de nevasta si i-ai spus lui “da”, acoperind o secunda telefonul cu palma , apoi te-ai scuzat din gene si ai continuat sa vorbesti cu seful de sectie la telefon, nu prea intelegi cum vine chestia asta cu renuntatul la cariera de dragul familiei.

Mircea, fa-te ca traiesti! Apropo, cand ti-ai inchis ultima data telefonul, ca sa vezi un film fara sa te deranjeze nimeni? Nu e cazul, ca pe vremea cand ai vazut tu ultimul film inca nu se inventasera telefoanele cu On si Off, erau numai fixe cu roata si fir carliontat.

Am chiulit si-am sa chiulesc cu voluptate de la munca, intotdeauna..
Chiuleste si tu, salveaza-ti viata, femeie! Atat cat se poate. Ia bunul simt, in doze homeopatice. Sa stii numai tu. Cele mai frumoase petice de viata le-am capatat fugind de raspundere. Cea mai buna bere pe care am baut-o in viata mea n-a fost la Praga, ca lumea buna, ci in Herastrau, cand o taiasem de la sedinta de redactie, lasand vorba ca mi s-a spart teava de calorifer si m-au chemat vecinii sa strang apa. Mi-a ramas in cap (si mie, ca atator altora) gafa de la TVR, de la Revolutie, cand habar n-aveau ca intrasera deja in direct si cineva i-a zis lui Dinescu: “Mircea, fa-te ca lucrezi!”.. Si Mircea a ascultat. Si a ajuns departe. Pana cand vom pricepe omeneste talcul acestui indemn vital, vom continua sa ne prefacem ca traim.

Nu ai precizat ce parere ai tu ca barbat despre aceasta pledoarie a lui Mircea

Mama. Nu poti sa'npaci si capra si varza...:11:

Exact.

Statute incompatibile.
Cel putin cum e inteleasa acum cariera si ce trebuie sa faci ca sa o "cultivi", mai ales ca femeie..

situatie
 

Cred ca am scris o data pe un alt topic ce avea cam aceeasi tema.

O doamna cu o cariera universitara asezata a sunat ca nu poate onora conferinta la care era invitata deoarece trebuie sa pregateasca o supa pentru fiul ei care a anuntat-o in ultimul moment ca va ajunge mai devreme dintr-o lunga calatorie.
Chapeau!:41:

Cred ca o foarte frumoasa descriere a femeii crestine o veti gasi la Parintele Arsenie Papacioc de la Manastirea Sf. Maria din Techirgiol.Personal cred ca o femeie trebuie intai sa-si faca datoria de sotie si mama, mai ales, dar nu trebuie sa neglijeze nici cariera- si nu ma refer la ambitii ci la datoria fata de societate.Dar odata ce Dumnezeu te-a daruit cu prunci, de ei trebuie sa ai grija cum cresc, care este grupul de joaca, ce anturaj au... Sa-i responsabilizezi pe masura puterilor lor, fara a le rapi copilaria. Parintii trebuie sa stie ca sunt primul model pe care il intalnesc copiii in viata, dar nu ultimul. Atmosfera dintre parinti trebuie sa fie armonioasa, respectul, intelegerea, intrajutorarea, in primul rand credinta... nu trebuie sa lipseasca. Renuntarea la vicii este o datorie. Copiii sunt de cele mai multe ori victimele familiei, ale societatii... sa nu uitam ca vin ca niste ingeri, fara pata. Ce facem din ei?Ma repet cu un citat: "Dati-mi mame bune si voi schimba fata lumii!"

Nu toate femeile au sansa sa lucreze la guvern si prin universitati unde mai mult se plimba decit muncesc..cunoastem...mai ales in Franta!. Cum ar fi reactionat oare daca tragea cum trag majoritatea din greu pentru a-si asigura INDEPENDENTA cit de cit, si sa iasa de sub dominatia barbatilor, cirpa de sters pantofii.

Dinescu si mistocareala lui....

Andrei, eu impartasesc si punctul de vedere a lui Dinescu.

Am participat ieri la o discutie unde era prezenta si o doamna sociolog. Printre cele spuse, a afirmat ca nu trebuie sa incurajam, mai ales in cazul famiilor tinere, ca o mama tanara sa ramana acasa dupa ce a nascut. Ea spunea ca "orice intrerupere, mai ales pe mai multe luni, ii poate aduce prejudicii in cariera profesionala".

La cat este indemnizatia pentru copil, este din ce in ce mai greu sa stai acasa. Dar eu prefer o mama, nu o femeie de cariera. Sa ne ajute Dumnezeu sa avem cat mai multe mame de cariera si nu simplu, femei de cariera.

Privind din perspectiva copilului, mama nu trebuie sa-l cocoloseasca prea mult timp, mai ales cind stim ca copilul incepe sa-i cunoasca "butoanele sensibile" ...de unde porneste rasfatul si ramificatiile distructive dpdv al fiintei lui de care vedem din plin in jurul nostru.
Copilul mic trebuie sa inceapa sa socializeze sa se obisnuiasca cu rutine impuse de o cresa, disciplina, pedagogie, de cei care-i spun NU!, de cei de virsta lui cu care interactioneaza, IMBRINCEALA FIIND FOARTE IMPORTANTA, asa cum am crescut noi.

Visam cu totii la mitul femeii de la tara care ar sta cu copiii acasa. Multi banuiesc ca nu au mai fost pe la tara demult ca sa vada cit petrece femeia cu copilul cind treburile ei in ograda incep la 5 dimineata si se termina la 6-7 seara.

Eu sunt de acord sa tii copilul pe aproape (daca se poate) infasat, pe linga corp in timp ce faci treaba , dar cite femei pot aceasta performanta.

Am vazut in tarile latine, Mexic, cum femeile munceau, vindeau , serveau, preparau tortillia cu copii agatati de ele permanent sau cu copilasi pe linga ea care NU SUFLAU NICI UN CUVINTEL sa le deranjeze cu ceva, pregatiti intru-totul pentru o viata de munca continua!..asa DA!

Da, si sa vad eu femeia care ar putea preda la scoala cu copilul agatat de ea (si sa-l si alapteze intre timp, eventual, cu golanii de fata) :4:

Sau copilul agatat de mama, care nu scoate un cuvintel...:4:

Da, m-a pufnit rasul...pe la televizor , prin Africa sau prin Kamerun am mai vazut si asa ceva, dar, poate ca acel copil agatat de mama nici nu avea vlaga sa mai spuna ceva.
Eu nu prea am vazut copil care sa nu spuna " un cuvintel ", decat atunci cand doarme. Al meu, cel putin, trancaneste ca o moara hodorogita, iar cand ma vede si mai ocupata sau cand stau de vorba cu cineva, nici atat nu ma lasa.
Mie mi-e drag cand vorbeste mult, mai ales ca stalceste ceva cuvintele si parca-i ies de ingeras, insa uneori ma enerveaza de nu mai pot cand apare printre oamenii mari si pana nu se impune, nu se lasa.

Da...
Eu l-am purtat pe al meu asa 6 luni; la inceput nu vroia nici sa doarma altfel ziua :-(
Ideea este ca este un lucru foarte bun sa stea mama cu copilul cat poate si sa-i dea toata afectiunea (inclusiv in acest mod), insa si eu cred ca Andrei ca este buine pentru el si sa vada alti copii si sa se obisnuiasca si cu alt mediu, de mic. Asa era si pe vremuri cand erau familii mari (nu numai fratii, dar si verii etc) in aceeasi casa. Iar mama daca are o meserie este totusi pacat sa renunte la ea. Nu numai financiar.
Cred ca le putem impaca pe toate daca ne straduim.

Stii ce este Fani foarte interesant? In momentul cind aduci in clasa un bebe toti "golanii si golancele" se potolesc si devin foarte iubitori(banuiesc ca revin la persoana care sunt acasa unde trebuie sa aibe grija de o droaie de frati si surori). La fel se intimpla si cind aduci un animalut in clasa.
Pe de alta parte daca le-ai vedea fetele linistite, ridate de munca si soare ale acestor maiase, toltece si zapotece( deseori de 1,20m inaltime ca pers.adulte) ai vedea o cu totul alta poveste decit ce va imaginati voi fetele. Astia sunt oameni simpli saraci lipiti pamintului dar cu multa intelepciune nativa, iar copilasii cind te uiti la ei( si am facut-o timp indelungat) sunt parca la fel de intelepti si pregatiti de viata grea care ii asteapta...si chiar sunt foarte linistiti. Aveti dreptate ca poate si din faptul ca maninca numai mamaliga uscata cu sos de ardei iute, nu chiftele si dulcegarii sunt lihniti si mai tacuti. Viata i-a invatat ca energia personala trebuie conservata!

...Sanatatea, familia, cariera...

1. S-ar putea dar oricum nu e voie de la prefectura. :-)
2. Da, sigur, sunt impresionant. Dra noi avem alt stil de viata.. Eu am incercat sa tin copilul aproape zi si noapte lipit de mine dar am clacat psihic si fizic dupa trei luni. :35:

Mama sau femeie de cariera
 

Ofemeie crestina cu adevarat si in adevaratul sens ,sunt convinsa ca poate sa imbine aceste doua lucruri cu succes incit nimeni sa nu aibe de suferit.Doamne Ajuta

Mama sau femeie de cariera
 

Ce pot sa spun ,chiar este dureros ca tatal unor copilasi si sot sa faca asemenea afirmatii.Cu doi copii sau un copil ,pentru ai creste se cere responsabilitate din partea amindorura . Copilasi nu au nici o vina ,cind parintii nu se mai inteleg ,ei trebuiesc protejati si feriti ,de toate neajunsurile si neintelegerile . Sper ca Bunul Dumnezeu sa-i dea multa intelepciune si sa nu mai faca afirmatii care ar ranii si pe mama si pe copii.Si cum este un proverb "LA O CARUTA CIND SUNT INHAMATI DOII CAI PAI TREBUIE SA TRAGA AMINDOI IN ACEIASI DIRECTIE NU UNUL LA CEA SI ALTUL LA HOIS" Sa dea Dumnezeu sa auzim numai de bine.