Am preferat sa ma adresez direct, pe forum si nu pe privat(,,tainic") : faptul ca cunosti bine subiectul ,,Dogma ,ce este si ce rol are- Dogmele,care sunt ele si daca trebuie musai sa le cunoastem", ca doresti sa intervii pt. clarificare si pt. ca ajuti la scoaterea la lumina a unor atitudini insidioase gresite ma face sa-ti spun ca ai o pozitie si participare meritorie,dupa parerea mea . Eu asa vad si asa inteleg.
Inafara de necunoasterea unor lucruri cruciale (iata cum arata credinta celor care nu stiu in ce cred !) pt. credinta,ignorarea acestora in mod constient si repetat, se manifesta cu tarie inertia (atunci cind esti sesizat de greselile grave pe care le faci)caderea in mierea amara(prost inteleasa) a fratietatii cu sfatuirea altora cu prostiile tale precum si asocierea inconstienta(fara nici o dorinta de verificare a spuselor celorlalti)cu altii asemenea doar din sentimentalism si empatie paguboasa sunt atitudinile dominante si penibile in care ,spre marea mea surprindere, multi, multi se complac.
Dar daca nu se intimpla sa apara postarea ta ?... toti ceilalti useri, buni si rai, frumosi si uriti, politicosi si impardonabili...se complaceau in penibil aratindu-si indiferenta si dispretul fata de ceea ce inseamna defapt credinta sustinindu-si doar dorinta de a ...socializa propriile aiureli .

Inchei repetind nu stiu pt. a cita oara : ,, Prieten imi este acela care-mi arata greselile mele" - Sf. Vasile cel Mare (sfint parinte al bisericii ...)

Folosiţi ( vă implor ! ! ! ) oameni buni informaţile şi articolele de pe aces site
 

Pentru cei care nu cred în dogme , în ADEVARURILE RELEVATE , măcar credeţi şi cercetaţi informaţile furnizate de acest site ORTODOX. Sun articole extrem de folositoare , pentru oricine, pentru orice nivel, pentru orice minte . . ., doar puţină bunăvoinţă , calm şi discernământ , şi vă garantez că efortul cititorului este minim . Câteva articole spre exemplu : Ce sunt şi de unde avem dogmele ? ( ce sunt dogmele; Ce suntem datori să ştim despre dogme ; De unde avem dogmele ; Cine le învaţă şi le lămureşte ; Cine le păstrează , le apără şi le propagă . . . . . . . ) . Sunt pagini întregi pe acest site , ce sunt sigur că nu au fost deschise măcar odată de cei ce acum se autovictimizează în continuu , în continuu, în continuu . . . . . . . . . . . . . . .

Apoi
 

Tot aces site în cadrul Comunităţii CreştinOrtodoxe are peste 90 de grupuri ( cercuri ) de discuţi pe diferite teme, ca exemplu: Biblia ; Mărturisirea Adevărului ; Ce frumos e la liturghie în fiecare zi ; Credinţa Adevărată ; Oamenii - daruri de la Dumnezeu ; Mântuirea ; Vocea Ortodoxiei - Voci curate - Voci sfinte ; etc, etc, etc , până la 93 de grupuri . Poţi înfinţa un grup, poţi pune întrebări , poţi viziona filme , poţi, poţi, poţi, DAR TREBUIE SĂ ŞI VREI CU ADEVARAT ( CEVA ) . Ai intrat pe saitul ăsta ? Înseamnă că accepţi Credinţa Ortodoxă ! Nu-ţi oferă satisfacţie şi înţelegere forumul ? Intri în interiorul saitului , intri pe comunitate . . . Dar, până la urmă , tot lectura particulară este de folos , dar , pentru că există iar un dar, NU MAI AVEM RABDARE , suntem agitaţi şi tulburaţi precum vremurile în care trăim , dar , pentru că iar există un dar, CREDINŢA CERE MULT SUFLET, DISCERNAMÂNT, DRAGOSTE ŞI MULTA , MULTA RABDARE , RABDARE CU NOI ÎNŞINE ÎN PRIMUL RAND.

Acestea fiind spuse, frate Zaharia, sa ne recapatam cu totii linistea sufletesca si sa continuam sa vietuim in pace pe acest forum.

Citat Cristiboss56: "drept pentru care m-am logat si mi-am facut pagina si pe Comunitate , unde am descoperit cu mare bucurie multi sufletisti cu pagini personale foarte interesante ( muzica , poezie , comentarii si multe , multe albume foto ) . DE CINE SI DE CE SA NE ASCUNDEM ?"


Am avut si eu curiozitatea de a intra pe prima pagina a Comunitatii si iata ce statistica am gasit:

Membri: 1354 membri
• Prietenii: 19710 prietenii
• Comentarii: 4291 comentarii
In medie s-au scris 3 comentarii, in schimb s-au legat 1455 prietenii de catre fiecare persoana?!?
Poate imi explici cum devine cazul, Cristian, ca eu nu inteleg.

dar care de pe acest forum intelege ceva???????????fiecare isi posteaza ideia si doreste aprobare, daca nu e aprobat vine cu argumente...., inclusiv domniile voastre care intotdeauna aveti un cuvant de spus si in acelas timp sunte ti destul de incapatanat sa zicem...in ceea ce sustine ti...ar fi bine sa vede ti paiul din ochiul dumneavostra si atunci nu
ve ti mai reusi sa corectati pe cineva cu atitudinea lui atata timp cat sunte ti la fel......luati forumul de la inceput si recititi va si veti vedea....ca aveti intotdeauna dreptate si citate la degetul mic
....Toată calea omului este dreaptă în ochii lui, dar numai Domnul câ
ntăreşte inimile.........
...cu siguranta ma astept sa mi aduce ti argumente si sa ma contrazice ti...normal......
eu zic ca fiecare e liber sa puna ori de cate ori o multime de intrebari..si chear sa iscodeasca pt ca poate nu intelege sau poate e mai batut in cap asa cum sunt EU,recunosc nu prea ma duce capul si imi place sa mi se explice de multe ori pt a intelege...daca aveti rabdare de a raspunde e bine daca nu ,nu e bine sa luam peste picior facand interpretari...ca asa sunt vazute ca niste opini propi....
si daca ar fii asa cum zice ti domniile voastre,ca un crestin incercati a evita sa blamati chear de e asa...pt ca asta inseamna a accepta pe fiecare asa cum e el....fara al blama....numai un suflet bun poate intelege si accepta......

Până una alta n-am ce contrazice , pentru că nu ai spus nimic legat de subiectul de faţă. Nu ai răspuns nici la Topicul despre călugărie , unde la fel nu ai spus nimic , doar ai încercat să combaţi pe Sfinţii Părinţi, neânţelegând nimic din cele spuse acolo. Eşti foarte superficial şi sari f. f.f. repede de la una la alta fără a avea coerenţă în gândire . Discuţia cu dumneata e pierdere efectivă de timp ! Urmăreşte-ţi răspunsurile date la alte subiecte de pe forum , pe care efectiv le-ai uitat . Ai ce învăţa de la unul ca Zaharia şi nu numai. Întâi ascultâ, rumegă şi apoi poţi vorbi .

Draga Dorina, asa au fost timpurile, nu te mahni ....Uite un citat din ,,Fericirile" Sfantului Parinte Paisie Aghioritul:
,,Fericiti sunt copiii care de mici au trait într-un mediu duhovnicesc si astfel, fara osteneala, au sporit în viata cea duhovniceasca. Dar de trei ori mai fericiti sunt copiii cei nedreptatiti care nu au fost ajutati deloc, ci dimpotriva, au fost îmbrânciti spre rau, dar care, îndata ce au auzit de Hristos, au tresaltat în inima lor si întorcându-se cu 180 de grade, si-au întraripat sufletul iesind din sfera de atractie a pamântului si miscându-se în orbita duhovniceasca."

Toti suntem copii in fata Domnului, indiferent de anii ns. pamantesti...

Sa ne lamurim putin...
 

http://dexonline.ro/search.php?cuv=dogma

http://dexonline.ro/search.php?cuv=doctrina

http://dexonline.ro/search.php?cuv=canon

Am pus aceste linkuri pentru ca si eu am acum senzatia ca se cam confunda lucrurile.
Uitandu-ma la definitia canonului, vad cu surpriza ca are ca sinonim si "dogma". Iata confuzia.
Acum noi aici discutam despre o anumita lista de canoane, in sensul de interdictii (mireanul/clericul care face nu stiu ce va fi pedepsit cu...).

Incercand safac putina lumina in capul meu (ca pe aici m-am cam ncurcat in notiuni, daca fiecare vorbeste si intelege altceva), am ajuns la concluzia ca:
Legea cea Noua, adusa de Iisus, pe care noi ortodocsii ne straduim sa o urmam si respectam este buna. Ea este formata din multe reguli, pilde, invataturi.
Si pe baza acestora, cineva (nus tiu cine), a inventat niste canoane, adica pedepse.
Pe noi, cei mai multi dintre oameni nu continutul acestei Legi (poate ca asta intelege Zaharia prin dogme, altul ii spune doctrina, etc.) nu este rau si il stim mai mult sau ami putin.
Citim si stim macar Noul Testament, cele 10 porunci si alte categorii de reguli de baza. Ascultam si Sf. Evanghelie.
Ceea ce ne este noua neclar si de la care porneste conflictul si invrajbirea:
1. notiunea de pacat (care nu este clar definita)
2. institutia bisericii si regulile ei de functionare, organizarea slujbelor, etc. care nu preau au de a face cu Legea Noua
3. preotia si calugaria
4. duhovnicia
5. canoanele, acele pedepse si interdictii aspre

Si apar intrebari si lucruri pe care nu prea stim unde sa le incadram si de aceea le discutam de-a valma.
Mai grav este ca nici in randul preotilor, duhovnicilor, aceste lucruri nu sunt clare si exista pareri si stiluri diferite.
Si atunci noi mirenii de unde sa fim mai luminati? Ce pretentii exista de la noi?
Si am mai spus un lucru: interventia omului peste secole si milenii.
Nimeni nu mai stie exact cine a scos un anumit lucru: Iisus, scripturi, duhovnici sau parinti.
Am observat ca multi citeaza si imbratiseaza pe Sfintii Parinti, poate mai mult decat pe Hristos. Nimeni nu stie sa spuna insa cine au fost ei, cum au lucrat, pe ce baza, sa explice putin...
Nici in Biblie nu este totul asa de clar. Nimeni nu poate de altfel sa interpreteze/inteleaga corect cele scrise acolo. Unele lucruri nici sunt scrise acolo in mod explicit.
Nu stim nici macar cine a scris-o initial si cand.

In concluzie: nimeni dintre noi cei care ne declaram credinciosi si ortodoxi (sau catolici, etc.) nu contesta fundamentele credintei, ceea ce a adus Iisus Hristos, ci incercam sa intelegem si sa diferentiem ce este Adevar, ce este inventie a oamenilor, ce putem face. Totul dupa puterea noastra.

@Cristiboss - iti raspund tie acum in particular

Mai intai sa-ti spun ca eu citesc articole de pe acest site. Unele sunt f.interesante, cel putin ca tema. Unele sunt si clare, altele nu. Adica citesti si te pierzi in vorbe si tema (de altfel f.interesanta) nu este explicata pana la urma.
Chiar ma duc pe cate un articol cu bucuria ca : uite acum ma lamuresc cu asta si gasesc raspunsul. La sfarsit insa nu raman cu nimic.
Asta este dezavantajul partii umaniste: te pierzi in vorbe si sentimente frumoase si uiti ce-ai vrut sa spui. La stiintele exacte insa trebuie sa urmaresti formule: 1+1= 2 si calculezi mai departe pana ajungi la un rezultat cautat si clar.
Te-am suparat cu faptul ca te amintesc mereu. Dar ranesti des si poate nici nu realizezi.
Pe acest forum m-am lovit de un grup de oameni si din pacate si tu faci parte din el. Este un grup mai dur, mai aspru.
Un grup care crede ca stie totul si este format din cei mai buni ortodocsi. Un grup care insa nu-si da seama ca nici ei nu sunt perfecti: mandrie la tot pasul, raceala si ne-iubire fata de aproape, etc.
Niciodata nu vorbesc numai de tine personal, ci de grupul din care faci parte, alaturi de : Traditie, Orthodoxie, Zaharia, uneori Costel si Windorin, Anca.

La inceput mi-ai placut, dar in timp ai devenit tot mai ironic in raspunsuri si nici n-ai stiut sa-mi raspunzi la unele lucruri (cam de baza).
Ceea ce este mai dureros pentru noi (multi), este ca acest grup se opune (in numele lui Hristos!) oamenilor, sufletului si nevoilor lor de baza:
- relatii de familie (sot/sotie) (spuneti ca sunt murdare si trebuie reduse cat mai mult si sunt pacat)
- femeia (o pacatoasa si un nimica)
- reguli in biserica (tot legat de femeie pana la urma, dar nu numai)
- hrana (post)
- pacate (totul este de fapt un pacat pe lumea asta)
- copii (ajutor medical in a-i obtine)
- relatii cu alte confesiuni si religii (toti sunt eretici si rai)

Nici unul din voi insa n-am vazut sa intrebe ceva, sa ceara sfat, sa spuna din problemele si necazurile lui, din experienta lui personala.
Cine este (poate preot, sau calugar, sau singuratic etc.) - ca sa ne dam seama prin ce prisma vorbeste: de unde stie niste lucruri, cum le traieste el insusi, are sotie, are copii, sau nu si nici nu vrea (si atunci normal ca altfel vede lucrurile).
Cum a ajuns la credinat si cum a putut s-o invete si sa accepte, a avut greutati, caderi, l-a ajutat ceva, cineva.
In general barbatii sunt mai vehementi in acest grup, am observat, si de aceea am unele semne de intrebare (de ce urasc femeia, sau copiii, sau alte lucruri).

Asa ca nu te supara pe mine. Coborati putin de la inaltimea voastra (din Rai deja) si vorbiti cu noi.
Asta este problema, si nimic rau, sau personal.
Pace voua!


Exista anumite persoane care sunt deosebite, fiecare in felul lui si de la care avem de invatat intr-adevar: Geo Nektarios si George S ca preoti (cam diferiti de altfel, primul mai dur cu tendinta spre calugarie, altul mai bland si mai uman), Fani si Eea (ca preoteasa aduce un echilibru in discutii, dar apare tare rar, pentru femei este f.important sa aflam de la ea si partea cealalta a monezii).
Multumiri lor:53:

Sophia, in nici un caz nu am spus ca nepostarea fotografiilor proprii reprezinta faptul de a nu fi crestin. Nicigand !
Insa, tot cred ca aceasta reticienta tine de lipsa de curaj si de o crispare de sine.
La felul cum ma exprim si la ideile expuse ar insemna sa fug, sa ma ascund sub un pseudonim incert, sa imi pun un voal pe ochi, sau cum ?
Oamenii care ma critica si-mi spun ca imi arat mizeria interioara, nu inteleg ca exat asta si intentionez sa fac, sa fiu eu insami, asta sunt, asa gandesc si asta se vede . Dar gandesc din toate perspectivele si aspectele vietii proprii, precum si cele exterioare . Mi se pare atat de absurd sa tip in gura mare din cuvintele cartilor, in acelasi timp in care propria fire si propria viata imi sunt atat de ascunse ! ! !
Decat sa ma mint pe sine, sa-i mint si pe ceilati, mai bine cad in denigrare...probabil este mai putin josnica decat ipocrizia.

Pentru George si sotia sa
 

Din inima sincera va urez CASA DE PIATRA!
Credinta voastra sa faca totul posibil iar dragostea ce o impartasiti unul altuia sa faca totul usor!
Iubiti si bucurati-va impreuna, viata sa va fie frumoasa in doi...Sa traiti frumos, sa imbatraniti frumos, brat la brat...Sa fiti pururea un exemplu celor din jur.
http://www.florarie-online.ro/Buchet.../images/b7.jpg

Va imbratisez pe amandoi, Marina

@Ory - dar nu te criticam pe tine. Te-am inteles f.bine.
Si iti dau dreptate.
Si eu imi doresc sa fiu eu, si ai observat ca nu citez decat poate mici franturi din Biblie.
Eu scriu cu sufletul de obicei, si se pare ca asta este prost inteles. Si scriu asa cum vad si simt eu lucrurile prin prisma experientei si suferintelor mele.
Legat de poze: tu ai dreptate, eu am frica, de oameni in general si de ce sunt in stare sa faca. Am trecut prin multe. Si in viata reala am frica si sunt f. prudenta.
In plus aici ne mai baga si media spaima in noi la fiecare pas: uite ce se poate intampla. Este clar insa ca internetul nu este sigur.
In rest tine si de persoana si de experientele ei negative sau pozitive.

Poze,
 

Am urmarit mai de mult timp o emisiune cu Oprah Winfrey si invitatii ei. Se discuta despre refuz. Specialistul prezent in emisiune a afirmat, ca daca cineva te intreaba ceva si tu raspunzi: "Nu", si acesta insista si insista... atunci trebuie raspuns: Care parte din "nu" nu ai inteles?!?
Cand spunem ca NU dorim sa facem un lucru, dand si motivele care ne determina sa luam aceasta decizie de a nu face sau de a nu accepta ceva, atunci insistentele respective pot fi considerate drept manipulare.

Deci, daca la atatea insistente atat pe forum, cat si pe MP, raspunsul a fost NU, atunci e cazul sa fie acceptat, fara alte comentarii.

Da Anca, am acceptat, bine-nteles, si toti ceilalti care au fost in gand cu mine, dar asta nu inseamna ca nu ne mai putem spune opinia, mai ales ca nu am folosit cuvinte si adresari fata de o persoana anume.
Deci, nu cred ca te-am solicitat in mod expres, de sari in sus asa.
Si, indiferent de motivele invocate, tot raman la ideea ca este vorba de lasitate si multa rigiditate. Dar, chiar si asa, nu este bai...oamenii vorbesc, unii se fac ca nu aud, este in regula ! Suntem liberi, totusi !

Ory, s-ar putea sa fim prea fotogenici, si te-am umbri!

Pe un forum ortodox trebuie sa discutam in primul rand despre noi insine sau despre Hristos? Nu inteleg de ce unii insista sa stie exact cum aratam. Eu acum sunt baba. Sa-mi pun o poza din tinerete? Vedeti ca si cu pozele astea putem fi falsi? Cine verifica daca poza corespunde cu varsta la care ne aflam? Iar daca unii prefera anonimatul stiu exact de ce.

Daca Dumnezeu ingaduie sa spun si vreun lucru bun printre cele rele, sub platosa anonimatului poate nu cad in mandrie atat de usor. Stiu cum e sa cazi in mandrie, de aceea nici eu nu-mi voi pune fotografii si nu voi spune prea multe lucruri despre mine. Consider ca nu are nimeni dreptul sa insinueze nimic in legatura cu cei care nu-si etaleaza propriul chip, din moment ce regulamentul forumului nu ne cere asa ceva. Am voie sa ma folosesc de aceasta libertate cum consider.

Ce bine ar fi ! , nu sunt genul invidioasa....dar, admir intotdeauna calitatile fizice sau sufletesti ale celorlalti, dar si imperfectiunile, caci ar fi tare monotona viata doar prin perfectiune.
Antonia, nu mai comentez, caci deja mi s-a facut lehamite....oricum, crisparea poate spune ceva, dar, fiecare cu motivele proprii si cu libertatea de a alege . Si eu am o gramada de defecte, sunt supraponderala si nu sunt nici prea tanara, cum sunt multi de pe forum.
Cine arata varsta de pe poza ? Data care este tiparita pe aceiasi fotografie, daca aceasta exista . Si, chiar nu conteaza poza in sine, ma gandeam doar sa ne facem o imagine cumva, despre celalalt, ca si cum am vorbi cu el fata-n fata...oricum, este altceva, decat o convorbire cu o persoana imaginara.
Dar, poate ca aveti dreptate, oamenii sunt rautaciosi, cantaresc din priviri persoana, fara sa se gandeasca la valorile care se ascund dincolo de chip...

Intr-adevar, internetul NU prezinta siguranta, dar pe forumuri de acest gen nu prea se inghesuie nici "vanatorii" nici "victimile".
Nici eu nu sunt de acord cu pozele (exista destule metode de a satisface curiozitatea celor interesati, daca dorim), dar uneori recunosc ca ma confrunt cu mici dileme: se intampla sa citesc o postare a unui user si atunci sunt tentat sa aflu daca este femeie sau barbat (au fost momente cand eu am considerat un user, barbat, dar ma vedeam contrazis pe alocuri) ce varsta are, (ma astept la o anumita maturitate a mesajului pentru cei mai in varsta si vreau sa-mi fac o idee daca nu cumva uneori se intampla invers) si eventual daca este casatorit/a (am observat postari ciudate, cu tendinte de a filosofa pe marginea relatiilor de familie, dar am indoieli ca a trait vreodata viata conjugala)...

Draga frate, eu n-am vrut sa insinuez ca poruncile lui Hristos si randuielile apostolice pot fi trecute cu vederea, doar am vrut sa spun ca Hristos nu spre porunci ne-a calauzit, ci dincolo de catapeteasma, in Sfanta Sfintelor, in lumina dragostei dumnezeiesti.

Sigur ca toate poruncile si regulile bisericesti sunt bune, dar sunt bune cu acest scop: ca noi sa cunoastem dragostea lui Dumnezeu. Daca nu avem acest scop in minte, respectarea regulilor ne face mai mult rau, ca ne da prilej de mare mandrie.

In rest, vorba Sf. Ap. Pavel: totul cu randuiala, fara dezordine. Iar el vorbea ca unul in care Hristos se salasluise. Eu vorbesc ca vitelul care se uita la poarta noua si incearca sa ghiceasca ce este dincolo de ea, desi i se pare familiar.

Dragoste si intelegere tuturor!

Pentru Sofia cu dragoste de crestin
 

Draga Sofia, sa-ti spun parerea mea despre cum poti sa impaci viata ta cu Hristos. Te rog tine cont ca e doar o parere personala sau un sfat din care sa alegi ce crezi ca e bun, asta daca gasesti ceva bun pe acolo...:)

Ca sa fii intr-o permanenta unire cu Hristos, avand in vedere ca muncesti, spune rugaciunea lui Iisus de fiecare data cand ai un moment liber pentru minte. Uite cum fac eu: dimineata pe drumul spre servici, de cum am iesit pe usa spun Tatal nostru, apoi Rugaciunea lui Iisus pana ajung la servici. Daca sunt la volan nu ma impiedica absolut deloc. Iar daca nu conduc atunci e si mai usor, mai bine.
La servici iau contact cu vreo o suta de persoane in cele 12 ore cat dureaza tura. Deci destul de multa lume. Unii sunt relaxati si au chef de vorba, altii sunt nervosi si vorbesc repezit si fara nici-un chef, altii nu prea au bun simt, altii sunt plini de bun simt si imi insenineaza ziua. Ma comport cu toti la fel: nu vorbesc decat cand sunt intrebat, ii ascult orice ar avea sa-mi spuna, in problemele de servici sunt cat pot de rapid si concentrat astfel incat sa nu stea dupa mine, intr-un cuvant ma comport cu ei asa cum m-as comporta cu insusi Hristos.

Din cand in cand am cate 2-3 minute libere, iar spre sfarsitul programului am chiar vreo ora libera. In acele momente ma gandesc la Dumnezeu, la Hristos, la Maica Domnului, la Sfintii zilei. Si ma rog cu Rugaciunea lui Iisus sau Tatal Nostru sau cant in gand sau in surdina "Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi". Si simt cum ma inunda o bucurie in interior. Uneori ma opresc, daca sunt in birou si mai e cineva acolo, pentru ca incep sa zambesc din prea multa bucurie pe care o simt si mi-e teama sa nu ma vada cineva.
Ce am observat la oamenii din jur: daca te comporti cu ei ca si cu fratele tau - cu solicitudine, atentie, gata oricand sa-mi ofer ajutorul - se petrece ceva cu ei: daca erau agitati se relaxeaza, daca erau innegurati se insenineaza, daca erau obositi capata energie etc. Si pleaca altfel decat au venit. Iar eu ma bucur ca devin mai veseli, mai increzatori. Si pe zi ce trece ii vad cum sunt mai atenti si cu mine dar si cu cei din jur: mai deschisi, mai relaxati, nu mai injura sau daca se scapa o data isi cer scuze (ceea ce era imposibil acum o luna si jumatate cand m-am angajat aici).

Tu spuneai ceva si de cum poti impaca viata intima cu impartasirea deasa (eventual saptamanala). Martea si joia poti sa concepi copilasi, nu te opreste nimeni. Iar duminica sa te impartasesti. Dar sa-ti iei sotul in brate si sa-l dragalesti poti s-o faci in fiecare zi. Chiar e recomandabil ca sa va pastrati uniti in sentimente. Daca te rogi zilnic cu canonul tau nu inseamna ca nu poti sa-l strangi in brate de oricate ori vrei. Mie mi se pare ca legatura trupeasca e un lucru natural cum e sa zicem bautul apei sau mancatul painii. Totul e sa nu intreci masura. Dar atata timp cat pastrezi limite acceptabile in ce priveste frecventa, e ok.
Uite, sa mananci peste masura sau prea des (adica sa mananci si atunci cand nu ti-e foame) e la fel de condamnabil ca si legaturile trupesti prea dese. Se cheama ca iti place atat de mult incat nu te poti abtine. Ori Hristos vrea sa ne otelim vointa ca sa nu ne stapaneasca viciile ci dimpotriva - sa stapanim noi peste trupul nostru - sa-i dictam noi ce sa faca nu sa ne dicteze el.
Eu cel putin asa as face daca as fi insurat: ajuns acasa mi-as lua sotia in brate de la usa si as saruta-o cu dragoste, as strange-o in brate si as mangaia-o pe cap minute intregi, as pune-o sa-mi povesteasca tot ce i s-a intamplat in lipsa mea, apoi ne-am aseza la masa. Dupa masa mi-as face rugaciunile si apoi as ajuta la orice face ea ca sa fiu in preajma ei, bucurandu-ma fie si numai de prezenta ei. Nu e nevoie de legatura trupeasca pentru a-mi afisa dragostea sau pentru a ma bucura de iubirea ei. Iubirea se simte dintr-un gest, dintr-o iertare, dintr-o privire.

In ce priveste mancarea: in zilele de post mancam mai putin ca sa ii aducem ofranda lui Hristos abtinerea noastra pentru ca miercuri se considera, simbolic, ca a fost vandut iar vineri ca a fost rastignit. Si daca ne gandim la patimile Sale chiar ne piere pofta de mancare.
Asta nu inseamna sa nu mancam deloc pentru ca trebuie sa gandim cu dreapta socoteala: daca azi nu mananc nimica, maine o sa mai pot fi in stare de ceva? O sa ma simt slabit si fara chef de viata si n-o sa ma mai comport la fel de atent cu cei din jur si asta o sa aibe inraurire neplacuta pentru ei.
Pe de alta parte, te asigur ca in viitor va veni vremea cand in zilele de post n-o sa mananci nimic din dragoste prea mare pentru Hristos. Dar atunci vei fi mai otelita in rabdare si in vointa.
Important e sa faci cum poti acum, astfel incat sa nu-ti dai viata peste cap. Sa faci totul cu dreapta socoteala.
Multe din intrebarile pe care ti le pui despre viata de zi cu zi au raspunsuri in cartile Cuviosului Paisie Aghioritul: "Cuvinte pentru suflet". Este un Sfant contemporan si s-a lovit de multe din problemele noastre prin mirenii care veneau la el catre sfat. Dar, iluminat de Duhul Sfant care exista in sfinti, le-a dat cele mai bune solutii. Sa nu te sperie ca sunt 5 volume, gaseste-le si citeste cate 2-3 pagini la vreme de seara - o sa-ti si pregateasca sufletul pentru rugaciunea de seara sau de noapte. Ca un medicament asa.

Apropos, si in tine exista Duh Sfant. Cand simti mila pentru un cersetor, cand te doare inima daca auzi de o poveste trista, cand inchei o discutie cu "scuze" sau "iarta-ma", atunci inseamna ca Hristos exista in tine. Iar oamenii din jur sunt atrasi nu de tine ci de "Hristos din tine".

Inca un lucru si te las: sa intri mai putin pe forum, doar o data pe saptamana sau chiar si mai rar. Nu in fiecare seara. Altfel risti sa te angajezi in discutii interminabile cu persoane care gandesc altfel decat tine. E inevitabil, doar oamenii sunt diferiti. Si asta pana la urma nu inseamna decat timp pierdut.
Poti intra doar ca sa te informezi, nu ca sa postezi. Dar cat mai rar.
Eu asa fac si mi-am eliberat mare parte din timp in felul asta.

Sa fii fericita!

@Caminaris - multumesc pentru bunele sfaturi. Sunt de acord cu ele.
In mare cam asa fac si eu. Imi fac viata de om normal si acord si timp rugaciunii si bisericii.
A ajuta oamenii imi este obicei.
Am doar doua nelamuriri/obiectii si de aici conflictul cu lumea aici:
1. Ca sa te impartasesti duminica trebuie, eu asa stiu, sa tii toata saptamana in post, sau sa ai dezlegare de la preot. Adica trebuie sa nu ai deloc relatii cu sotul/sotia si nici duminica dupa impartasanie.
Si atunci ce fac cu sotul? Ce-i spun? Sa se duca pe alte cai?
Nimeni nu mi-a lamurit asta.
Voi tineti toata saptamana, sau cum? Si duminica?
Da preotul dezlegare la cei casatoriti?
Si nu ma intelege gresit, nu e vorba de nici de 2 ori pe saptamana, nici de mai mult, ci...de mai putin. Mai mult nu mai spun.
2. Intru si scriu pe forum pentru ca simt nevoia sa discut cu cineva.
3. Postul alimentar - ala obisnuit (numai) de vineri, este un obicei. In rest (la posturile lungi) depinde de sanatate. Nu toti pot. Dar unii nu accepta acest lucru si-ti pun eticheta.
Si ca sa va impartasiti in fiecare duminica, tineti postul alimentar toata saptamana? Sau va dezleaga preotul?
Cum faceti?

E vorba numai sa nu judece altii si sa nu puna etichete.

sophia, uneori ma uimesti. Pai daca ar trebui sa "tii" toata saptamana acel post (nu ma refer in timpul posturilor de peste an, ci la saptamanile normale) ce s-ar face preotii care se impartasesc atat de des?!? Daca faci dragoste cu sotul luni, marti (inainte de 17 PM), cine te opreste sa te impartasesti duminica? Iar in primii sapte ani de la casatorie stiu ca se mai dau niste dezlegari... Oricum, tine si de tine pentru ca sotul sa te inteleaga! Si cum te-ar putea intelege cel mai bine, daca nu sa vina si el la biserica?
Totusi, ca sa te impartasesti, trebuie sa te spovedesti. Ca sa te spovedesti, trebuie sa ti se citeasca moliftele de spovedanie. Ca mirean cred ca trebuie facut asta de fiecare data inainte de sfanta impartasanie! Totusi, nu prea se obisnuieste impartasirea duminicala a mirenilor decat in cazuri speciale de boala sau batranete.

@Omubun - pai eu asa am inteles, asa se spune cu postul pentru impartasit, sa tii macar o saptamana.
La noi am vazut ca sunt unele persoane care nu se spovedesc si nu li se citeste molifta mereu si totusi se impartasesc in fiecare duminica. Au dezlegare. Mai mult nu stim.
De aia este deruta si intreb.
Eu din respect pentru Taina si Dumnezeu nu ma pot duce asa teleleu, ci doar cu post si pregatire speciala sufleteasca si de aceea consider ca nu merge in fiecare duminica.
Ah, daca devine ceva obisnuit, ca la catolici, este minunat.

Sotul - da, sa te inteleaga, dar nu trebuie sa respecti si casatoria si pe el? Ca nu traiesti singur totusi.
De aia ma tot chinui sa aflu cum faceti voi, cum fac preotii de mir, mai ales daca sunt mai multe Liturghii in saptamana si la toate sa te impartasesti (mai ales ca preot).
Trebuie sa existe o dezlegare, nu stiu.

Sophia, exista o diferenta intre cei care se impartasesc din an in Paste, sau de doua-trei ori pe an, si atunci un post din toate punctele de vedere de macar o saptamana, sau daca nu, macar trei zile, este de bun simt. Pana la urma sacrificiul nu e asa de mare. Si sunt cei care se impartasesc foarte des, ceea ce inseamna ca si incearca sa duc o viata crestineasca in general, si atunci nu mai tin post o saptamana, ci tin post cand trebuie, adica in posturi si miercurea si vinerea, cum de altfel fac si preotii. La noi la romani impartasania deasa nu se obisnuieste, dar la alte natii ortodoxe, sau la catolici unde impartasania rara este o ciudatenie, asa se obisnuieste. Bineinteles si spovedania ar trebui sa fie mai deasa, poate nu saptamanal, dar lunar sau cand te simti cu musca pe caciula cu un pacat mai mare.

Ca sa te impartasesti trebuie sa tii cam o saptamana de post inainte. Asta ar insemna sa tii post zilnic daca vrei sa te impartasesti saptamanal. Putini sunt oamenii care reusesc asta. Si aceia sunt calugarii.
Pana o sa ajungi la acea masura tu vei tine post asa cum poti. Nu e bine nici sa incerci mai mult decat poti duce (daca sari prea sus te lovesti cu capul de plafon si ...doare!).
Cel mai bine ar fi sa te impartasesti in cele 4 posturi mari de peste an. In felul asta vei impaca viata de familie cu credinta in mod armonios.
Si Sofia, nu trebuie sa-ti pese de parerea altora despre tine. Trebuie sa-ti pese numai de parerea lui Hristos despre tine.
Bucurie!

Împărtăşania este foc care arde patimile şi iartă păcatele.Aceasta dacă este luată după rânduială (căci vrednic pe deplin nu este nimeni).
Nu cât de des te împărtâşeşti este important ci,cât de curat te-ai spovedit,cât regreţi păcatul pe care l-ai spovedit şi cât de hotărât eşti să nu-l mai faci.

Şi pentru a nu vorbi la general iată cum fac eu:mă spovedesc în posturi de două ori(la început şi la sfârşit).Iau sfânta împărtăşanie numai dacă eu cred că sunt pregătită.Dacă duhovnicul este prea blând (şi este!!!) mă "sancţionez"(uneori după spovedanie fac păcate pe care nu mai am când să le spovedesc) eu singură şi când lumea se aşează la împărtăşit merg şi iau aghiasmă mare la sfârşit de la preot, sau iau acasă.
Mă spovedesc şi uneori împărtăşesc şi între poasturi dar nu mai des de 40 (împărtăşit, zile de la ultima împărtăşanie).Duhovnicul căruia îi cer binecuvântare pentru a posti îmi spune să postesc de miercuri fără ulei măcar ultimile două zile.
La vârsta mea aceasta este posibil dar,când eram mai tânără era dificil căci trupul nu-mi permitea acestea şi nici nu voiam să am o atmosferă neplăcută în casă şi certuri cu soţul care este mai puţin credincios.
Am încercat să fac ascultare de soţ şi Dumnezeu le-a rânduit aşa fel pe toate încât acum mă pot bucura de tainele bisericii fără a mai supăra nici pe soţ şi nici trupul care ascultă acum de mine şi nu eu de el!!!
Acestea toate vi le doresc şi vouă celor mai tinere.

Sanctiune
 

Nota 10 pentru dorinastoica14.
Nu am intalnit pe nimeni care face pacate ca sa nu se impartaseasca. Si numeste aceasta "sanctiune".
Fara replica.

++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ ++++++++++++++++++
Sophia si eu impartasesc aceleasi sentimente pe cre le impartaseste C O S T E L +++

Iarta daca eu vin cu o invatatura care cred ca este buna din cartea Sf. N I L de la SORSCA PUSNICUL ,care spune asa.Sf Grigore Sinaitul auzind pe Insusi Domnul; Cercetati Scripturile si In ele veti afla veata vesnica .Caci cIte sau scris minunate sInt intru Sfintele Scripturi spre a noastra mIntuiresi Invatatura sau scris asa zice Apostolul. Pentru ca sfinti cu simtirea si cu gIndirea lucrInd In via inimii lor si curatind mintea de patimi au aflat pe Domnul si au cistigat cunostinta cea adevarata si duhovniceasca . Iara noua celor ce sintem aprinsi de vapaia poftelor si apatimilor trupesti , nea poruncit a lua apa vie din izvorul Dumnezeestilor scripturi , care pot sa stinga patimile cele ce ne aprind pe noi si sa ne Indrepteze spre cunostinta cea adevarata ; Caci cei ce sInt adevarati lucratori ai poruncilor lui Dumnezeu, nu numai de fapte rele sa se fereasca , ci si cu mintea sa se fereasca de calcarea poruncilor . aceasta mare si prea frumoasa si de neam,luminata lucrare, sice Sf, Simeon teologul la multi petrece din Invatatura iar rar au primito pe aceasta de la Dumnezeu fara de Invatatura cu nevointa lucrari si cu caldura credintei, Asemenea si Grigore Sinaitul zice si alti multi din Sf. Parinti , nu putina nevointa , au zis , trebuie ,pentru a afla Indreptator NeInselator acestei minunate lucrari,Ca pe acestia NeInselatori ia numit , care are din Dumnezeestile Scriptruri marturisita lucrare si Intelepciune si a cIstigat socotinta duhovniceasca . si aceasta au spuso parinti ca si atunci abia de se gasea Invatatori neInselat `pentru acest fel de Invatatura si lucruri . Iar acum foatre Imputininduse, se cade a cauta cu multa osteneala , Iar de nu se gaseste au poruncit Parinti a ne Invata din Dumnezeestile Scripturi,
vedet ca acestea sunt cuvintele sfintilor si dumnezeestilor parinti care sau luptat cu mult feluri de patimi si noi ne impedicam de or ce cuvInt ce vine de la un frate sau o sora ce vrea sa intrebe ceva sau sa se lamureasca su sa auda din gura unui frate su sora o Invataura , nu este bine sa ne aprindem repede de focul mIniei ce mai bine sa ne stapIneasca duhul blindeti si al smereniei si al blIndeti ,
ar fi foarte frumos si placut Inaintea lui Dumnezeu ca noi toti sa fim buni unul cu altul si sa nu ne certam sa nu ne suparam cInd vine un frate sau o sora cu o intrebare su o durere ar fi bine sa cercetam umbriti de Duhul SfInt calauziti de blIndete si rabdare si Ingaduinta cu cei ce nu au atIta cunostinta ca ceilalti ce Sint mai Inaintati si mai Intariti In credinta doresc ca bunul Dumnezeu sa reverse darul Duhului cel SfInt peste toti Ortodoxi si peste toti lucratori in CImpul vestiri sfintei Evangheli si al invataturi corecte amin amin amin.
+ + +`+ + + + + + + + +

Forumul nostru
 

Forumul nostru este o oaza in desert pentru noi, cei de departe, dar atat de aproape!

Asta e o cugetare ?

off
 

mda, dupa oarece pauza la citit/ scris pe-aici pe forum, mi-am aruncat si eu ochii pe thread-ul cu blestemele peste generatii... ultimele pagini sunt pline de tot felul de postari off topic, de la gretos de lingusitoare la cvasi scolastice si dubios de ironice pentru cineva care se vrea crestin. zaharia et co, desteptarea!

Mii de draci ma furnica vazand cum este confundat crestinismul cu prostia, cu un fel de cucernicie tampa si lasa. O bondieuserie (e expresia lui tante Alice), ca si cum menirea crestinismului n-ar fi decat sa lase lumea batjocorita de fortele raului, iar el sa inlesneasca faradelegile dat fiind ca e prin definitie osandit la cecitate si paraplegie. Denis de Rougemont: Sa nu judecam pe altii, dar cand arde casa vecinului nu stau sa ma rog si sa ma imbunatatesc; chem pompierii, alerg la cismea. De nu, se numeste ca sunt fudul si ca nu-mi iubesc aproapele. Macaulay: este drept ca nu avem voie sa ne rasculam impotriva lui Nero caci orice putere de Sus este, dar nici nu trebuie sa-i sarim lui Nero in ajutor daca se intampla sa fie atacat. (Eisenhower si Foster Dulles in toamna lui 56.)
Una e sa te rascoli, alta e sa aprobi. Cand a cazut Iacob al II-lea, s-au gasit episcopi anglicani care sa-l urmeze in exil pe regele procatolic, ori poate catolic, numai pentru ca era suveranul legitim si, orice s-ar fi intamplat, nu putea fi inlocuit.
Crestinismul neajutorat si neputincios este o conceptie eretica deoarece nesocoteste indemnul Domnului (Matei 10, 16: fiti dar intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii) si trece peste textele Sfantului Pavel (Efes. 5, 17: Drept aceea, nu fiti fara de minte, II Tim. 4, 5: tu fii treaz in toate, Tit. 1, 8: sa fie treaz la minte si mai indeosebi I Cor. 14, 20: Fratilor nu fiti copii la minte; ci la rautate fiti copii, iar la minte fiti oameni mari.


Steinhardt

Asa fratilor,treziti-va!Cand e vorba sa marturisim dreapta credinta nu trebuie sa stam deoparte.Apoi draga noastra Sophia daca a inteles ceva si va pune in practica o sa-i fie de mult folos,dar ca sa nu mai marturisim Adevarul pentru ca deranjeaza pe altii nu o putem face.Atata lucru putem face noi aici pe forum,macar atat,sa marturisim ceea ce ne-au lasat sf.parinti.Celelalte de Sus Vin de la Tine, Parintele Luminii.Doamne ajuta Glykys!

@Mirelat - de ce esti atat de acida? Mereu am avut o impresie mai buna despre tine, in sensul ca esti mai pasnica, mai ca Fani, mine si etc.,nu stiu de ce.
Si deodata il chemi pe Zaharia si co.?

@Ghemis (si altii) - eu n-am spus niciodata sa nu ne marturisim dreapta credinta, ci numai ca prea mult se face in teorie si prea putin practic, prin dargostea de aproape, asa cum de fapt a cerut Iisus.
Prea mult ne ascundem in canoane, legi, citate si uitam de om. In acelasi timp ne luam prea mult dupa interpretari de oameni de-alungul timpului si fara explicatii si siguranta autenticitatii, si uitam de ceea ce intr-adevar a spus si a facut Iisus. Si ma rog, sunt mai multe greseli pe care unii le fac.
Si eu le fac pe ale mele, stiu.
Nu va inchipuiti ce greu imi este in toata deruta asta din credinta (nu numai a mea ci a tuturor), sa imbin ceea ce simt eu si inseamna pentru mine, cu cele lasate de Iisus, cu situatia actuala a preotilor, duhovnicilor, bisericii ca institutie, etc.
Daca voua va este usor si sunteti limpezi si multumiti, bravo voua.

Păzeşte-ţi gândurile , dragă Sofia ! Imaginea creată de gândul nestăpânit, este deformată, departe de adevăr , sufleţel ! Nu ai înţeles pe deplin mesajul lui Mirela , iar mult mai onest era a dicuta cu ea pe privat . Şi pentru a încheia în ton de veselie , te voi întreba ceva : şti tu oare cui se spune BRAVO ? Până aflu răspunsul tău, îţi doresc multă linişte şi gânduri curate !
:100:

Nu stiu cui i se spune "bravo", in afara de celor ce sunt buni si invingatori.

. . . . .şi la măgari ( nu la omul măgar, ci la animalul propriuzis , adică la măgar ) . Pe asa n-ai ştiut-o ! Eşti simpatică , de aceea nu pot efectiv să mă tulbur pe tine , chiar dacă nu suntem de multe ori pe aceaşi lungime de undă. Ai o sinceritate şi o puritate lăuntrică pe care sincer, am descoperit o mult mai târziu, citindu-ţi şi recitindu-ţi mai toate postările tale.

BRÁVO interj. Exclamație de aprobare (totală), de laudă sau de apreciere (însoțită de aplauze); foarte bine, excelent, minunat. BRÁVO interj. 1. bine!, perfect!, (turcism înv.) aferim!, mașala! (~! ați jucat frumos!) 2. v. halal!
BRÁVO interj. (exclamație de laudă, de apreciere, care însoțește, de regulă, aplauzele) Foarte bine; extraordinar; excelent.

Bravo si tie, sophia, caci cunosti intelesul corect al cuvantului bravo.