telul nostru este sa fim buni ,curati, pklacuti lui D.zeu dar...ca oameni !!!
 

Interesant topic, iar cuvintul de deschidere absolut ,,meserias" exprimat. Deasemenea interesante parerile postate si dihotomizarea omniprezenta a userilor, ca peste tot in natura . De, germeni de maniheism peste tot ! Este o placere sa citesti un asemenea thread ! Si eu gindesc asemenea tuturor numai ca am si unele ,,specificitati".
A indicat bine sora anna21 linkul cu interviul lui Aaron R. din care se vede deslusit de unde vine ,,emanciparea" tribala feminina. Cine sunt cei care vor ,,binele" omenirii in general. Cunoscuti dealtfel precum caii brezi pt. oculta lor si nebunia lucida de care sunt stapiniti. Nu trebuie sa ne miram mai mult decit este necesar deoarece chiar Mintuitorul ne previne ca in vremurile din urma si cei mai tari vor fi ispititi si inselati tocmai pt. a se vadi cei drepti cu adevarat . Uitam insa ca munca , asa cum a fost ordonata initial, a fost un blestem si nu o stare de fapt, de gratie . Omul a fost chemat de catre D.zeu la viata harica, divina, partasa cu divinitatea si in divinitate. El a fost chemat ca sa se desfateze de darurile dumnezeiesti ale creatiei petrecind duhovniceste, slavind, laudind , cintind si preamarindul pe D.zeu . Dar omul a refuzat iubirea lui D.zeu si a dorit sa fie ,,cineva" dar fara D.zeu(ideea aceasta am sa o desvolt un pic mai jos)ajungind sa cada in grosolanul pacat si sa se rupa de Creator . Pt. aceasta a fost aruncat din Rai si blestemat cu munca si cu nasterea de prunci. Deci munca este un blestem si nu o binecuvintare. Ori de cite ori barbatul sau cu atit mai mult femeia exagereaza cu aceasta sau chiar isi creaza un idol din ea rasplata este pe masura inchinarii la idoli. Este f. adevarat ca , absolut laic si stiintific vorbind, in prima instanta comportamentul uman este dictat de echilibrul neurohormonal al fiecarui individ, adica inclinarea si alegerea noastra a ceva sau altceva este in functie de particularitatile neuropsihoemotionale ale fiecaruia . Pt. aceasta unele femei (ca despre ele este vorba)care au in singe o predominenta de hormon estrogen (feminin, al feminitatii)au un comportament strict feminin: sunt f. atente la pozitia lor sociala, profesionala, la cariera, la cum arata, la nivelul cultural amatoare si consumatoare notorii de flirt ...si mai putin comportament maternal. Femeile care au insa in singe mai mult hormon progesteron (adica al maternitatii) sunt cele care sunt sotii grozave, pasionate si dedicate cresterii copiilor pina la sacrificiul suprem, desavirsite gospodine, rabdatoare si purtatoare de grija sotului in orice conditii , familiste convinse si rabdatoare incercate. Dar infara echilibrului hormonal definitoriu dar care tot de D.zeu este dat fiecare femeie are (sau ar trebui sa aibe !)o zestre de educatie si instructie consistenta dar mai ales o bogata zestre de morala duhovniceasca (cea mai inalta forma de morala cunoscuta pina in prezent) care sa-i dea posibilitatea sa nu devieze spre alegeri gresite sau idoli dracesti .
Mai nimeni , dar chiar mai nimeni , atunci cind se cununa religios nu este atent la ce se citeste, la ce rosteste preotul , la ce rugaciuni de cerere face catre D.zeu avind nasii ca si garanti , ca si martori dar mai ales ca viitori indrumatori in credinta ortodoxa a noilor casatoriti . Una din rugaciunile rostite de preot catre D.zeu este cea prin care cere ca : ,,... si fa doamne pe barbatul acesta cap femeii sale si stapin al ei iar pe ea fa-o iubitoare si supusa lui " ; deasemenea se roaga pt. ca pintecul miresei sa fie rodotitor precum al Sarei , s.a.m.d. Dar cum spuneam nimeni nu ia seama la slujba desi de buna voie ei merg in casa lui D.zeu , inaintea acestuia, la slujitorul Lui si il roaga sa-i uneasca pt. totdeauna. Mai nimeni nu-si da seama la ce obligatii s-a inhamat prin libera vointa si alegere si la ce mod de vietuire s-a angajat . Dar cu toate acestea D.zeu ia seama si le si ia in f. serios. Mirii, obligatiile lor din intreaga viata si casatoria este un jug la fel de greu ca si calugaria...si unde nu mai punem ca ,,tunderea" in casatorie este taina dar cea a tunderii in calugarie nu !
Dar in lumea aceasta contemporana , moderna , denumita asa tehnic, arbitrar , femeia vrea de obicei altceva . Altceva ce nu este rinduit ei decit de ispititorul , altceva pt. care binecuvintarea nu exista sau este extrem de rara... vrea sa fie ,,cineva" dar singura, de una singura . Desigur pt. motive nemature, nefondate , neintelese cu adevarat . Ori de cite ori omul a incercat in istoria sa sociala sa fie ,,cineva" dar fara D.zeu, adica fara binecuvintarea Lui, adica fara porunca sau recomandarea lui ... nu a ajuns nicaieri sau a ajuns rau . Omul de 3 ori ,in istoria sa, a vrut ceva doar pt. el si fara D.zeu :
1. Adam a vrut sa fie asemenea lui D.zeu, la indemnul sarpelui si prin mijlocirea Evei, dar fara D.zeu...si s-a ales praful ,,curat";
2. Iuda , a vrut sa fie cineva cautind sa impace (sa faca una !) pe D.zeu cu ispititorul dar tot fara D.zeu ... si praf s-a facut ;
3. Papa, s-a pus cap al bisericii catolice in locul lui Hristos si vrea sa fie cineva dar tot fara D.zeu ... si se vede bine ce s-a ales de acesta si de biserica ,,lui" !!!
Acum suntem in timpul in care , pt. a patra oara ,omul vrea sa fie cineva dar tot fara D.zeu; femeia este cea care vrea sa incerce de una singura sa se lepede de poruncile rinduite de D.zeu si sa faca ea altceva , sa faca o cariera si sa devina independenta ...exact invers dcit cere ea insasi in taina casatoriei atunci cind de buna voie se duce inaintea lui D.zeu ca sa se cunune !
Cit de frumos spune sf. ap. Pavel la corinteni:,,...toate imi sunt ingaduite dar nu toate imi folosesc, toate imi sunt permise dar nu toate zidesc". Spune, spune dar doar pt. cine vrea sa ia seama , doar pt. aceia care il vor pe Hristos, doar pt. aceia care la indemnul Mintuitorului isi iau crucea , se lapada de sine si il urmeaza pe El . Cum adica sa isi ia cruceas , adica sa se rastigneasca in viata aceasta in poruncile lui D.zeu si sa faca mai inti voia Tatalui din ceruri . Asemenea f. frumos spune si pr. David in a sa Psaltire : ,, nu noua Doamne , nu noua ni se cuvine lauda, ci Tie pt. tot adevarul si dreptatea Ta !"
Spunea un user mai sus ca ,, telul nostru este sa fim mai buni, curati si placuti lui Dumnezeu..." dar daca voim toate acestea fara D.zeu, de capul nostru si fugind de obligatiile si poruncile noastre date noua de la facerea lumii nu vom ajunge decit sa fim cei de ai patrule alaturi de Adam, Iuda si Papa. Sa ne fereasca D.zeu de asa ceva .
Nici nu mai cutez sa spun si alte lucruri despre femeile carieriste care vorba Mintuitorului :,,poporul acesta din gura ma slaveste dar in inima lui ma uraste" !

Ce inseamna asta? Adica un comportament strict feminin dupa tine inseamna un comportament strict superificial, nu?
Si apoi cine defineste ce inseamna comportament feminin si ce nu? Ce te faci cu femeile care poate or avea progesteron din belsug, dar nu pot sa aiba copii, sau nu sunt maritate, sau mai stiu eu ce? Faptul ca nu sunt mame inseamna ca nu sunt si femei cum trebuie? Sunt curioasa ce vrei sa spui prin "comportament strict feminin".

Spune-mi te rog , tu defapt esti Sophia dar activezi sub 2 username ? Asemanarea atitudinala este frapanta!
Ma explic, desi postarea este clara chiar si fara bunavointa din partea cititorului ; isi pierde insa din substanta daca apriori esti ,,axat" anume pe o tendinta comportamentala.
Comportamentul feminin este rezultanta, jocul unui echilibru dinamic al celor 2 hormoni femininui : estrogenul si progesteronul. Primul este h. feminitatii si atunci cind titrul lui sanghin este peste cel al progesteronului (care este h. maternitatii)femeia are predominent comportament feminin (descris in postarea anterioara). Daca predomina progesteronul comportamentul este din contra, maternal si latura strict feminina mai estompata. Cu toate acestea glandele suprarenale feminine secreta si putin testosteron (hormonul masculinitatii), desigur mult mai putin ca la barbat, si atunci rezultanta de comportament este data asa cum am mai spus de jocul titrului acestor hormoni. Ce este neclar sau tendentios in lucrul acesta ? Si de ce tocmai la aceste lucruri nesemnificative te-ai oprit cind antiteza dintre baza teologica , canonica si cea practica propriuzisa a modului de vietuire feminin este substanta propriuzisa si scopul postarii ?
Intrebarea din inceputul acestui topic este astfel de interes pt. mine (din aceste motive) si nu pusa asa, doar ca sa avem ce vorbi !

Si daca as fi Sophia, ce ar fi?

Nu, nu sunt.

Deci vrei sa spui ca un comportament feminin nu include pe cel maternal. O femeie strict feminina este foarte preocupata de cum arata, mare consumatoare de flirt, barfe si alte din astea, carierista, in general superficiala din punct de vedere spiritual si familial. Iar caracterul asta strict feminin determinat de estrogen se innobileaza daca este completat de mai mult progesteron care o face pe femeie dedicata trup si suflet familiei, rabdatoare fara margini, neinteresata de sine insasi...etc.

Daca asa ce ce spui tu, sa stii ca este destul de problematic.

Probabil ca m-as fi oprit si asupra altor chestiuni, daca foloseai paragrafe, asa mi-a ramas in minte doar una alta, se vede nu ceea ce crezi tu ca e important. Si ca sa ma refer si la celelalte pe care le-ai scris: mi se pare absurd sa generalizezi cum ca "nimeni, dar absolut nimeni" nu este atent la slujba cununiei. Problema nu este atentia, ci transpunerea teoriei in practica. Ca ultim punct: critici femeile care vor sa devina "cineva" altceva decat ceea ce crezi tu ca spune Dumnezeu sa trebuie sa fie o femeie. Am sa vin cu replica de acum rasuflata care spune ca daca Dumnezeu vroia ca femeia sa fie nimic altceva decat mama si nevasta devotata, nu i-ar fi dat posibilitatea sa faca altceva. La fel cum pisica, oricat ar vrea sa se faca caine, nu se poate face caine, fiindca Dumnezeu a lasat-o pisica.

Ma surprinzi si ma uimesti complet . Ai o calitate serioasa, pe linga altele pe care pobabil eu nu le sesizez asa usor.
Folosirea paragrafelor este dupa reguli, nu dupa cum vreau eu.
Nu critic femeile, este o aparenta, constat doar o stare de fapt, o neputinta, o zbatere, o stare cu pret mult prea mare , un loc nelalocul lui , altceva decit ceva...
Nu este obligatoriu sa facem poruncile lui D.zeu,intocmai, ci doar daca voim, mintuirea este un dar nu o constringere. Fiecare face ce voieste cu viata lui si femeia ...asemenea . Ce nu-ti place ?

Ma iertati ca intervin , insa referitor la Zaharia si eu am avut aceeasi dilema. Cum de un medic, vorba aia, toba de scoala, din ce spune el, teologica si medicala, care profeseaza de 20 de ani, nu intelege intr-o discutie de chat semnificatia si importanta paragrafelor separate prin spatii.
Hmmm... !

Valoarea continutului nu sta in forma.

Nu mai Madalin nu de continut este vorba ci de ochii cititorului care sunt taxati la maxim din cauza paragrafelor interminabile. Unii, nu Zaharia care mai este cit de cit citibil, dar altii care incep o idee iar 5 min si doua pagini neintrerupte mai tirziu se opresc.

off topic
 

s-a luat si premiul nobel pt astfel de scrieri.. :)

Fani, noi in timpurile moderne, asaltati de problemele sociale cu care ne confruntam, am inventat ideea ca sfintenia se dobindeste exclusiv in grote si vagauni, stind in pielea goala pe frig, si mincind numai radacini de papadie.

Revenind la ce spunea Sf Pavel in indemnul sau " Sa fiti sfintii lui Dumnezeu!" el nu exagera sau idealiza ceva imposibil ci, pe cit de incredibil ni se pare comparat cu haosul din casele noastre, ATUNCI chiar ASA ERA, iar marturie ne stau sinaxarele si vietile sfintilor care s-au sfintit dind la sapa, luptindu-se cu autoritatile, cu birocratia, locuind la gramada cu familii numeroase, cu soacre acre si copii zburdalnici. Insa ideile noastre preconcepute ne opresc cu indirjire de la a intelege acest fenomen de masa de la inceputurile crestinismului.

Eu dinpotriva cred ca astazi din cauza asaltului si a agresiunii brutale asupra fiintei umane din toate partile, sfintenia asa cum prevesteau si Sf Parinti se va dobindi cu mult mai usor, stacheta este cu mult coborita.

A fi un crestin adevarat in lume dar si in minastire prin cuget si0n FAPTE..., in zilele noastre este de-a dreptul un gest de mare eroism crestin, trairi care se pot materializa usor in fiinta luminoasa a unui sfint. Eu sunt convins de asta si am cunoscut citeva fiinte umane deosebite care in ORICE situatie( si au fost foarte multe si diverse in gravitate) NU NUMAI CA RAMINEAU NESCHIMBATI IN LINISTEA INTERIOARA A LOR, dar cu blindetea lor, reuseau sa si REZOLVE PROBLEMA poate disperata in fata careia se aflau.
Acestia erau mereu solicitati chiar si de straini pentru ajutor, acolo unde ei NU MAI FACEAU FATA.

Da, dar nu e cazul aici pe forum, deci...
Ce am invatat eu este ca daca vrei ca audienta sa citeasca ce ai scris cu cea mai mare atentie trebuie sa fii atent si la ortografie, si la alegerea cuvintelor, si la aranjarea in pagina.

Zaharia, as aprecia din suflet daca nu m-ai mai categorisi. Eu sunt cum sunt, iti place bine, nu, iarasi bine...dar mi se pare ciudat sa imparti complimente si dezaprobari in dreapta si in stanga cum ai obiceiul.

Da, si noi aici am impresia ca am dat exemple de femei care, desi nu au fost casnice, au avut si copii, si se simt implinite, fara totusi sa fi facut eforturi supraomenesti. Poate ca nu e bine sa generalizezi.

Dar cine a vorbit de nerespectarea poruncilor si randuielii lui Dumnezeu?

Ma indoiesc ca mantuirea este ca un examen pe care mai demult l-ai fi trecut cu un 8, iar azi il putem trece cu nota 5.
Mai degraba cred ca daca nu traim o viata astfel incat sa primim Duh Sfant, nu vom putea suporta iubirea lui Dumnezeu. Altfel spus, Dumnezeu vrea ca toti sa fie mantuiti, dar noi ne impotrivim lipindu-ne sufletul de patimi. (cam asa inteleg eu lucrurile, poate gresesc).

Viata crestinului, asa cum am inteles-o eu din situatiile traite si oamenii deosebiti pe care i-am intilnit este foarte complexa nu se poate impartii pe sertarase impartite pe categorii;
Daca vrei sa vina Duhul sfint, trage de sertarul cu post si rugaciune,
Vrei sa te vindeci deschide sertarul cu indicatii pentru numarul de Masluri la care trebuie sa participi, pentru ca sa "se miste ceva" dupa care treci la sertarasul din stinga al milosteniei si stai mot in fata bisericii si imparte o anumita suma la saraci pentru ca butonu de comanda al Duhului Sfint sa-l re-activeze pentru o alta problema.

Eu unul nu vad cum poti sa scapi de zbuciumul si nelinistele sufletesti, egoismul feroce si mai ales INVIDIA care macina suflete daca nu lucrezi in pace la ele, observindu-ne NENICETAT progresul( in caz ca exista) fara scheme si instructiuni si algoritmuri de calcul.
Pentru asta exista medicina clasica care nu te obliga sa scapi de TINE pentru a te vindeca de varice, de ex. sau arteroscleroza. Te duci frumusel la chirurgie cu invidia si egoismul neatins, ti se infige un tub in picior care este trimis pina-n inima, acolo iti dilata aorta cu un balon si esti ca nou :)

Imi pare rau dar deja nu mai faci legatura de substanta si sens de la o postare la alta . Tu ai treaba ta, ceea ce vrei tu sa spui . Bine, este o atitudine... ! De fiecare data cind incerc sa trec peste anumite neajunsuri si sa reaccept conversatia gust repede din amaraciunea ,,libertatii" de opinie . Nu sunt genul care sa insistit si sa tot revin in conversatiile sterile doar de dorul fratelui crestin si din dorinta de iertare. Dragostea cu sila ... are un nume precis , eu o dezavuez !
Calificativele si caracterizarile sunt apanajul unuia din partenerii de dialog corolar la comportamentul celuilalt ca propriu apanaj. Aici se poate aplica proverbul bine cunoscut : daca iti este frica de lup nu te apuci sa tai padurea ...ci nu mai intri in padure . Ne mai socotind ca este mult mai politicos si generos asa !
Din toate aceste motive probabil ca va mai trece timp pina vom mai schimba pareri desi am retinut atent recomandarile tale despre gramatica limbii romane deoarece s-ar putea sa ne foloseasca noua amindurora in scurta vreme .
Sa fi binecuvintata cu pace si cu bucurie !

Nici o problema, sa stii ca nici eu nu prea reusesc sa iti patrund firul gandirii. Probabil ca suntem atat de diferiti in toate incat nici o discutie logica nu prea putem duce. Numai bine! :)

Ma odihneste mult gandul acesta al tau Ana. Foarte frumos si profund spus.

Citindu\l mi-am amintit de cuvantul pr Galeriu spus la o emisiune TV.
Il invitase Raduleasca.. saraca... nu a avut delicatetea sa nu invite la emisune o parada de moda cu fete mai putin..imbracate.
La final este intrebat parintele, ce parere are? La care sfintia sa spune bland..ca unul ce smtise acesta Iubire despre care vorbesti tu.
Nu putem noi gresi cat poate Dumnezeu ierta.

Bucurie!

Jeni, urmele acestor femei pot fi peste tot. Fara sa stii circuli cu masina si iti place pe sosele asfaltate unde si femeile din holdinguri au contribuit. Poate ca maninci un covrig si bei o bere Jeni de la o patiserie tinuta cu multa truda de o femeie cu copii.
Faci baie in cazi aduse din Italia poate si te folosesti de robineti din Germania aduse prin holdinguri de femei. Cumperi garoafe si lalele olandeze aduse de femei prin holdinguri( aici chiar eu stiu pe una care munceste foarte mult sa le importe)
Deci toate acestea sunt URMELE lasate de ele, urme de care tu te bucuri iar lor care le confera incredere, demnitate, libertate intr-o jungla urbana care este societatea de astazi unde barbatii nu mai sunt cum au fost si ca urmare este foarte important ca ele sa aibe o ocupatie pentru ca la o adica... sa nu ramina in aer.

Urmele imparateselor sunt si ele acolo unde au fost imparatese. Theodora a gasit de exemplu lemnul crucii lui Hristos intr-o expeditie la Ierusalim. O mai fi lasat si o serie de biserici si minastiri.

pentru Jeni
 

Parerea mea este ca se cuvine sa dam fiecareia atentia si respectul cuvenit.

Maica Domnului este si ramane in veac, MAICA DOMNULUI, STAPANA(asa cum din tot sufletul o numesti tu)careia noi, bieti omuleti, se cuvine sa ii dam toata slava si inchinaciunea:63: insa ar fi nedrept acum, sa negam truda, evlavia si viata atator si atator femei, fie ca sunt sau au fost femei de cariera, imparatese etc.
Despre femeile cu succes in cariera, nu as putea vorbi mai concis decat a facut-o Andrei in postul anterior, cat despre imparatese..... ce urma au lasat? Nu putem nega ca or fi fost si multe nedemne de acest titlu, prin ganduri si fapte, insa e incurajator sa privim si la acele modele de imparatese, care chiar au lasat f. mult in urma lor.
Prima care imi vine in minte este Sfanta Imparateasa Irina, care mai intai de a fi imparateasa, a fost MAMA, si inca una exemplara... a crescut cuvios si demn 8 copii, iar inainte de a fi incoronata ca imparateasa, a impartit toata averea sa, saracilor.Tot Sfanta Irina a fost cea care a supravegheat zidirea manastirii Pantocratorului din Constantinopol, a frumoasei biserici a manastirii , a arhondaricului cat si a caminului de batrani.
Sfanta Irina a fost una dintre cele mai puternice si cu siguranta una dintre cele mai bogate femei din lume la acea vreme si totusi , bogatia cea pamanteasca nu a fost pentru ea o piedica in calea dobandirii bogatiei ceresti, asa incat ultimii ani ai vietii a intrat in viata monahala, cunoscuta fiind sub numele de Xenia.

O alta Sfanta imparateasa demna de mentionat este Sfanta Pulheria, mai putin cunoscuta noua, insa o carmuitoare plina de intelepciune si iscusinta, care a trait alaturi de sotul ei, imparatul Marcian, o viata in feciorie, o relatie frate-sora, amandoi pastrandu-si sufletul si trupul curat!!!!!!
O insotire fecioreasca aproape imposibil de auzit sau vazut in zilele noastre, spre minunarea lumii, pline de patimi si pofte necurate, in care traim.Toata averea sa a impartit-o la biserici, manastiri si saraci.

De ziua Crucii, biserica praznuieste o alta sfanta imparateasa, Placila (sau Plachila) care si ea a petrecut o viata bine placuta lui Dumnezeu, avand grija si nevoindu-se pentru saraci.

Sfanta Imparateasa Teofana este pentru noi un alt model de smerenie si credinta ... a patimit si inchisoare pe nedrept,iata ce spun vietile sfintilor despre ea:

"Deşi era împărăteasă se sîrguia pentru mîntuirea sufletească, nesocotind întru nimic slava cea împărătească şi trecînd cu vederea deşertăciunea vieţii.

Neîncetat, ziua şi noaptea, avea pe buzele sale psalmi, cîntări şi rugăciuni şi toată viaţa sa o petrecea întru plăcere de Dumnezeu şi cu milostenii cîntîndu-L.

Iar cu trupul său niciodată nu se sîrguia spre împodobire împărătească. Deşi era pe dinafară împărăteasă, îmbrăcată cu podoabe scumpe, pe dedesubt era îmbrăcată cu haine aspre de păr, cu care-şi chinuia trupul şi-l omora.

Viaţa ei era pustnicească, pentru că se hrănea numai cu pîine proastă şi cu verdeţuri uscate, iar mesele cele cu bucate multe, cu totul erau urîte de dînsa.

Bogăţia cea agonisită şi cinstită, care intra în mîna ei, o împărţea săracilor, scăpătaţilor, sărmanilor şi văduvelor, iar hainele de mare preţ şi podoabele le da în mîna acelora.

Apoi locaşurile cele proaste în care locuiau cei ce petreceau viaţa monahicească, erau înnoite de dînsa cu averi şi cu toate cele de trebuinţă.

Iar pe slugile sale şi pe robi îi avea ca pe nişte fraţi şi surori şi nu striga pe nimeni cu nume prost, ci pe toţi îi slăvea întru Domnul cu chemarea, cinstind numele fiecăruia, în oricare dregătorie şi slujbă ar fi fost.

Apoi, din gura sa n-a ieşit niciodată nici blestem, nici cuvînt mincinos, nici defăimare, nici clevetire, nimic rău. Teofana era către toţi cu bunătate, căci plîngea cu cei ce plîngeau şi se bucura cu cei ce se bucurau.

Iar patul ei, deşi era aşternut cu vison şi cu străluciri de aur împodobit, pe pămînt avea aşternută o rogojină proastă, ori pe oase ascuţite se pleca spre somn. Acel aşternut în toate nopţile, ca David, îl uda cu lacrimi şi foarte puţin somn avînd, îndată se scula spre lauda lui Dumnezeu.

Bărbatul ei, împăratul Leon preaînţeleptul, văzînd viaţa soţiei sale, sfinţenia ei cea mare şi cinstind-o pe dînsa, nu ca pe o soţie, ci ca pe o doamnă a sa şi mijlocitoare către Dumnezeu, a gîndit ca mai înainte de vreme să zidească o biserică în numele ei. Iar sfînta înştiinţîndu-se de aceasta, nu numai că n-a voit, ci l-a oprit cu totul pe el. De aceea biserica, care s-a început în numele ei, a devenit biserica Tuturor Sfinţilor, iar cu sfatul întregii Biserici, a aşezat acest împărat ca să se serbeze praznicul tuturor sfinţilor, în duminica cea dintîi, după pogorîrea Duhului Sfînt. Căci, zicea împăratul, că de va fi Teofana sfîntă, apoi să se prăznuiască împreună cu toţi sfinţii ."

Adevarat este ceea ce spui tu Andrei. Dar, daca imi permiti as mai adauga un cuvant.:1:

Inteligenta daca nu este pusa in slujba Intelepciunii (care vine odata cu maturitatea duhovniceasca) nu valoreaza nimic.

Sau.. vorba lui Petre Tutea:
"O babă murdară pe picioare, care stă în fata icoanei Maicii Domnului în biserică, fată de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare asa, dihor."

Ori aceasta nu o spun eu, un nimeni ci un mare filozof.:1:
Si ca sa va dau exemple vii va spun cazul concret al Catalinei. Cunoasteti cazul, stiti toti ca se lupta cu un cancer de aproape 2 ani. De mai bine de jumatate de an este ff rau. Medicii ii oprise Citostaticele ptr ca Nu dadeau rezultate.

Cand toti au spus STOP! Asta a fost! Am facut TOT ce s-a putut a intervenit Stapana ( asa cum frumos o numesti si tu Marina).
Ultimul RMN indica ca tumorile multiple s-au micsorat... Poate sunt doar o ultima mangaiere inainte de sfarsit, numai Ea stie. Numai Ea, Stapana stie care este calea ei spre Mantuire. Maica Domnului cu ea si cu noi toti!
Ceea ce am vrut eu insa sa subliniez este ca ceea ce NU poate face Omul singur, face impreuna cu Dumnezeu.

Nu spun sa desconsideram Inteligenta (cariera) ci sa o punem in slujba Intelepciunii. Numai asa frumos impletite raman nestricacioase urmele noastre pe pamant..

Iar tie Marina, iti multumesc ca ai intarit prin mesajul tau ceea ce scrisesem prima postare.
Urmele acestor sfinte femei si mucenite ( pe care le-ai pomenit si tu) au ramas si vor ramane vesnic nestricacioase pentru ca FAPTELE lor le-am mutat in calendare pe vecie.

In rest, Bucurie!:6: