![]() |
Textele VT existente astăzi
Originalele cărților VT (numite și „autografe”) nu s-au păstrat, ceea ce nu surprinde, având în vedere că ele au fost scrise pe materiale perisabile (hârtie, papirus, piele) care nu puteau să reziste mai mult de câteva secole și se deteriorau prin utilizare. Ceea ce avem astăzi sunt copii ale originalelor, sau mai exact copii ale copiilor făcute după originale, numite variante de text. Cele mai vechi manuscrise datează din sec. 2 î. Hr., între ele fiind un papirus (papirusul Nash) care cuprinde Decalogul și rugăciunea Șema Israel (Ascultă, Israele...Deut 6,5 ș.u.). Deasemenea, avem fragmente din toate cărțile VT (cu excepția cărții Estir) descoperite la Qumran, dar, din păcate, doar cartea Isaia în întregime. Evreii obișnuiau să ardă sau să îngroape manuscrisele care nu mai erau folosite datorită deteriorării în cimitire speciale, numite „geniza”. Textul folosit astăzi se numește text masoretic și este rodul muncii învățaților și scribilor iudei începând cu sec 1 d Hr. Aceștia au fost numiți masoreți (masora=tradiție), pentru strădania lor de a păstra tradiția textului peste generații. Forma finală a textului masoretic definitivat în sec 10 d.Hr. Manuscrisul după care se tipărește astăzi Biblia ebraică datează din sec. 11 d. Hr. (Codex Petrogradensis). De menționat că textul masoretic este doar unul din variantele de text ale VT. La Qumran s-au descoperit manuscrise care atestă circulația în paralel a două sau chiar mai multe variante ale unuia și aceluiași text biblic, pe care specialiștii le numesc tradiții textuale: unele, țin de o tradiție textuală numită protomasoretică, predecesoare a textului folosit de masoreți. Alte texte aparțin unei tradiții textuale mult mai apropiate de LXX (traducerea greacă a VT) decât de textul masoretic și au constituit probabil textul ebraic după care au fost traduse cărțile acesteia. Alte texte sunt diferite de ambele tradiții textuale amintite. Critica textuală și edițiile critice ale Bibliei ebraice Copierea frecventă a textului a generat în mod inevitabil și alterări ale lui prin greșelile care s-au perpetuat dintr-un manuscris în altul. Exemple de apariție a greșelilor prin copiere sunt: - când același cuvânt apare în rânduri diferite (să zicem 2 și 4), copistul îl scrie pe cel de pe rândul 2, dar apoi, din neatenție, sare la cuvântul din rândul 4. Astfel se pierde textul dintre cele două rânduri. - Unele litere sunt asemănătoare ca formă în scrierea ebraică și puteau fi confundate de copiști. - Un copist a inserat o glosă pe marginea textului, iar următorul care a copiat după acel manuscris a introdus și glosa în text, crezând că face parte din acesta. - Un copist poate avea impresia că textul nu e corect și încearcă să îl corecteze Prin perpetuarea acelorași greșeli s-au format mai multe tipuri de texte, numite și familii de texte. Disciplina biblică care caute să găsească un text cât mai apropiat de cel original se numește critică textuală. Ea se bazează pe studiul comparativ al tuturor variantelor și traducerilor cunoscute. Rezultatele criticii textuale se regăsesc în edițiile critice ale Bibliei ebraice, care tipăresc textul masoretic, dar la subsol oferă și alte variante, acolo unde ele există ( de pildă din LXX, Pentateuhul samaritan, textele de la Qumran, etc.) Cele mai importante ediții critice ale bibliei ebraice sunt: - BHK - Biblia Hebraica Kittel (după numele editorului, Kittel). Apărută la începutul sec. 20. Reproduce textul masoretic după Codex Petrogradensis. Nu cuprinde textele de la Qumran (descoperite după 1947). - BHS - Biblia Hebraica Stuttgartensia (după locul apariției, Stuttgart). Apărută în a 2- a jum. A sec. 20, Reproduce textul masoretic după Codex Petrogradensis și cuprinde și variante textuale de la Qumran -Biblia Universității ebraice din Ierusalim, care se află în curs de apariție. Reproduce textul masoretic după un codex descoperit în Aleppo (Siria). Din compararea variantelor de text existente se poate afirma că varietatea textuală, chiar când implică deosebiri semnificative între texte, nu afectează integritatea dogmatică sau învățătura de credință desprinsă din cărțile VT. |
Citat:
|
De acord cu dvs.Sa va las si eu ceva inainte de plecare ca un mic semn de multumire fata de cele postate de dvs.Uitati-va in Cartea a patra a Regilor 22:8.Sa vedeti ce indiciu fantastic primim chiar din Sfanta Scriptura(eu am folosit acesta varianta http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=69&cap=22 Apoi daca continuam lectura vedem o imagine extraordinara ce se reface in fata noastra cu multe implicatii.Va doresc toate cele bune iar Cel de Sus sa fie alaturi de noi toti
|
Citat:
|
Din întâmplare, am mai dat astăzi peste o diferență între Biblie (oricare din traduceri) și Biblia Ortodoxă. Postez mai jos, doar versiunile Cornilescu și Sinodala, însă oricine poate verifica versetul în restul traducerilor (inclusiv în original):
"Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcîndu-și voia lui însuș printr'o smerenie și închinare la îngeri, amestecîndu-se în lucruri pe cari nu le -a văzut, umflat de o mîndrie deșartă, prin gîndurile firii lui pămîntești" (Coloseni 2,18 versiunea Cornilescu) "Nimeni să nu vă smulgă biruința printr-o prefăcută smerenie și printr-o fățarnică închinare la îngeri, încercând să pătrundă în cele ce n-a văzut, și îngâmfându-se zadarnic cu închipuirea lui trupească," (Col.2,18 versiunea ortodoxă) De unde a scos traducătorul ortodox cuvântul "fățarnică" ? Probabil a dorit ca prin această adăugire la textul sacru să certifice justețea închinării la îngeri. Ca și cum ar exista și o corectă închinare la îngeri, nu doar una fățarnică... |
Citat:
,,But Peter said unto him, Thy money perish with thee, because thou hast thought that the gift of God may be purchased with money." Suntem toti familiarizati cu acest moment.Anania explica in versiunea sa:,,Această întâmplare a dat naștere cuvântului „simonie“ (de la Simon): vina de a cumpăra cu bani sau cu bunuri echivalente hirotonia sau demnitățile bisericești. Traficul de cele sfinte este interzis și pedepsit de Canoanele Bisericii. Duhul Sfânt este, prin excelență, un dar al lui Dumnezeu, care se transmite în mod absolut gratuit: „În dar ați primit, în dar să dați“ Ei bine,Apostolul Petru,drept sanctiune spune ,, Thy money perish with thee(Piară banii tăi, și tu împreună cu ei)si asta te poate pune pe ganduri referitor la notiunea de ,,a pieri".Este vorba de o pedepapsa instantanee sau de o damnatie viitoare?Recent,asta vroiam sa exemplific,am gasit o versiune a Noului Testament tradus de John Bertram Phillips unde versetul 8:20 este tradus: ,,But Peter said to him, "To hell with you and your money! How dare you think you could buy the gift of God!" O traducere mai dura,mai explicita fata de modalitatea de adresare de mai sus si am citit pareri conform carora este si mai apropiata de textul de baza.Asadar,daca as tine cont de parerea lui Phillips,sanctiunea pentru simonie=Hell.Adica Iadul.Asta ar fi incercat Petru sa spuna prin ,,a pieri".Este damnatia eterna in spatele acestui termen. Pericolul,in cazul meu,este sa nu cad prea mult in cercetare si prea putin in aplicare.Este un drum inselator cateodata.Oricum, cred ca fiecare,in felul sau si asa cum il invata Biserica sa,sa nu se opreasca niciodata din studiul Sfintei Scripturi.Nu poti aplica si trai ceva daca nu stii despre ce este vorba.De multe ori Credinta lasa loc superstitiilor tocmai din acesta cauza:nestiinta.Prin urmare eu cred ca este de datoria fiecarui crestin sa stie cat mai bine ceea ce inseamna Credinta sa,pe ce se bazeaza,cum se aplica si cum o poate aplica el.Putem avea puncte de vedere diferite dar cred ca Cel de Sus nu asta ne va intreba ci cum am inteles ceea ce ne-a spus si cum am respectat.In definitiv rezultatul este mantuirea fiecaruia. Sa dea Cel de Sus tuturor pace si putere in Credinta |
Citat:
Asta mi-a amintit de versetul de aur al Scripturii (Ioan 3,16), unde se folosește același verb άπόλλυμι. Deci o distrugere definitivă cu efecte veșnice pusă în contrast cu viața veșnică oferită de Iisus. |
Citat:
,,Simon Keepa [Peter] told him, "Your money shall perish* with you,"(Acts 8:20) * idiomatic figure of speech: "Goes to oblivion." ,,For this is how [much] God loved humanity, that he gave forth his only begotten Son, that whoever believes in him does not perish*, except that they may have life everlasting."(John 3:16) *"[Go] to oblivion." Daca se άπόλλυμι se traduce in engleza prin ,,perish" atunci este clar ca am ajuns la aceiasi concluzie, la acest modest nivel de analiza.Voi mai verifica si eu in sursele pe care le am la dispozitie.O sa va dau prin pm versiunea online in engleza tradusa direct din aramaica pentru comparare si studiu ca sa vedeti daca se sustine interpretarea sau daca identificati si alte optiuni de interpretare |
Citat:
Ia să vedem cum traduce Sf Ieronim versetul cu pricina: "pecunia tua tecum sit in perditionem...". Aha, tu și cu banii tăi luați loc în perdiție... sursa ? moca, pe net: http://www.intratext.com/IXT/LAT0001/_PVS.HTM Vă amintiți, era o lege a lui Murphy, care zice așa: "cine are un ceas știe mereu cât e ora. Cine are două ceasuri nu știe niciodată cu siguranță". |
Citat:
Cumva ar fi fost util sa existe reguli precum in cazul celor aprox 11 reguli pentru pergamentele Torah dar cum asa ceva a fost imposibil pt ca in Biserica primara existau mai multe curente...o lunga poveste dupa cum stiti.Nu se va termina niciodata pt ca in momentul cand textele au iesit din mediul primar si s-au raspindit in lume atunci si cutia Pandorei a traducerilor s-a deschis. In mod constant verific si versiunea Douay-Reims.Deci sunt un ceasornicar multilateral dezvoltat :) |
Am descoperit astăzi încă o diferență flagrantă între original și versiunea ortodoxă: Filipeni 1,23
"Sunt strâns din două părți: am dorința să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos, că e cu mult mai bine;" (versiunea sinodală ortodoxă Anania) "Sînt strîns din două părți: aș dori să mă mut și să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine;" (versiunea Cornilescu) "sunt strâns din două părți: doresc mult să părăsesc această viață și să fiu împreună cu Cristos, pentru că este mult mai bine," (versiunea NTR) "Fiindcă sunt strâns din două părți, având dorință să plec și să fiu cu Cristos, ceea cce este mult mai bine;" (versiunea Biblia Fidela) "Sunt constrâns de acestea două: am dorința să mă despart [de viața aceasta] și să fiu cu Cristos, și aceasta ar fi cu mult mai bine." (versiunea catolică) Versiunea ortodoxă este singura în care apare din neant cuvântul "trup". Verificați în originalul grecesc: http://www.scripture4all.org/OnlineI...NTpdf/phi1.pdf |
Semnalez o nouă diferență între traduceri a pasajului din Isaia 65,8. Neconcordanța față de celelalte traduceri dar mai ales față de original în versiunea ortodoxă nu ar fi atât de mare, însă remarc că este speculată de anumite persoane pentru a nesocoti consumul mustului în favoarea vinului.
"Așa zice Domnul: "Ca atunci când găsești must într-un strugure și zici: "Nu-l rupe, că în acesta se află o binecuvântare"..." (Isaia 65,8 versiunea ortodoxă) "Așa vorbește Domnul: ,După cum cînd se găsește zeamă într'un strugure, se zice: ,Nu-l nimici, căci este o binecuvîntare în el!...`" (versiunea Cornilescu) "„Așa vorbește DOMNUL: "După cum se mai găsește suc într-un ciorchine, iar cineva spune: ‘Nu-l distruge, căci încă se mai află ceva bun în el!..." (versiunea NTR) Versiunea sinodală ortodoxă folosește verbul "a rupe", deși atât originalul ebraic, cât și traducerea Septuaginta (după care se pretinde a fi fost tradus textul) nu îndreptățesc o asemenea variantă.
|
Am mai dat astăzi peste o diferență. Nu e mare, dar are menirea de a da apă la moară (alcool la măsea) bețivilor:
"Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt." (Luca 1,15 - versiunea ortodoxă) Adjectivul "altă" este inexistent în original și în celelalte versiuni:
Cum se face dom'le că iarăși versiunea ortodoxă diferă de toate celelalte, inclusiv originalul grecesc? De unde a scos traducătorul ortodox acel "altă"? Probabil din burtă (butoi), doar pentru a încetățeni ideea că "vinul" (οίνος) nu poate fi altceva decât tot o băutură amețitoare. Un adjectiv în plus, o caznă în plus! Apoc.22,18. |
Citat:
Pai, ca sa aflam de unde a scos traducatorul ortodox „corupt” (desigur) termenul „trup”, e recomandabil sa nu sfidam cu rea intentie nici versetele anterioare, dar nici cele imediat urmatoare, ceea ce se numeste context, adica. Dar nu e deloc bine nici sa sfidam cu rea intentie ideea apostolului Pavel de a mai „ramane in trup”, desi el vrea sa se mute la Hristos, stiind ca moartea ii este un castig. Si ca sa nu te mai impiedici atata in inadvertentele versiunii romanesti , cauta direct in versiunea greceasca sau latina, engleza, franceza, germana, spaniola sau oricare alta si o sa vezi ca toti traducatorii au fost la fel de „corupti” si au "conspirat" la unison impotriva adventistilor care neaga despartirea partii materiale de partea spirituala a omului atunci cand moare :) ΠΡΟΣ ΦΙΛΙΠΠΗΣΙΟΥΣ 1:21-24 Greek NT: Textus Receptus (1550) ”21 εμοι γαρ το ζην χριστος και το αποθανειν κερδος 22ει δε το ζην εν σαρκι τουτο μοι καρπος εργου και τι αιρησομαι ου γνωριζω συνεχομαι 23γαρ εκ των δυο την επιθυμιαν εχων εις το αναλυσαι και συν χριστω ειναι πολλω μαλλον κρεισσον 24 το δε επιμενειν εν τη σαρκι αναγκαιοτερον δι υμας (transliterat in caractere latine: emoi gar to zēn Christos kai to apothanein kerdos. ei de to zēn en sarki, touto moi karpos ergou kai ti airēsomai ou gnōrizō sunechomai. gar ek tōn duo tēn epithumian echōn eis to analusai kai sun Christō einai pollō mallon kreisson to de epimenein en tē sarki anankaioteron di umas )”. Ti-am mai semnalat aceste versete ca sa vezi cum de a scos traducatorul ortodox din burta termenul „trup”. Ai tu o traducere mai adecvata pt. cuvintele subliniate: σαρκι (vers. 22) si επιμενειν εν τη σαρκι (vers24) ? In Biblia ta cum e tradus το ζην εν sarki (vers 22) si mai ales ideea de „a ramane in trup” (vers 24)? In versiunea latina Sacra Vulgata, versetul 24 apare asa: ”permanere autem in carne magis necessarium est propter vos” King James Bible:Nevertheless to abide in the flesh is more needful for you Versiunea Franceza : Ostervald Mais il est plus nécessaire pour vous, que je demeure en la chair Versiunea Germana : Luther Aber es ist nötiger, im Fleisch bleiben um euretwillen Spanish: La Biblia de las Américas sin embargo, continuar en la carne es más necesario por causa de vosotros Tu ce alternativa propui pentru in the flesh, en te sarki, in carne, en la carne, im fleisch, en la chair din versetul 22 si 24, termen, care e logic legat si de versetul 23, la care te referi tu decontextualizat, evident, ca sa-ti iasa tie socotelile si sa iasa ortodoxia cat mai sifonata? Termenul „trup” apare in versetul 22 in expresia „a vietui in trup” precum si in versetul 24 in expresia „a (mai) ramane in trup”. Cu ce se schimba ideea/mesajul intregului pasaj ? Nu e vorba in Filipeni 1, 21-24 de antiteza dintre „a vietui in trup” (to zēn en sarki) si a se muta/a pleca la Hristos (desigur fara trup, caci trupul se intoarce in tarana), antiteza dintre „a ramane in trup” de dragul celorlalti si ”a vietui dupa moarte", caci moartea e un mare castig pt. el? E cu totul absurd si un nonsens total, ca Hristos cel Viu sa nu mai ramana in sufletul apostolului Pavel (asa cum rastalmacesc AZ7) dupa ce acesta s-a mutat la Hristos si nu mai ramane in trupul acesta de carne, el care inca pe cand mai era in trup a zis: „nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine”, el care a simtit pe viu ce inseamna a ramane in Hristos si Hristos in el: „ Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el si Așa cum Tatăl Cel-Viu M'a trimis pe Mine și Eu viez prin Tatăl, tot astfel cel ce Mă mănâncă pe Mine va via prin Mine. Ioan 6, 5-57. E cu totul absurd ca odata cu moartea apostolului (mai ales ca el o considera un castig –Filipeni 1, 21), Hristos Cel ce este Viata si Cel ce a trait in el, sa rupa legatura cu el, sa nu mai traiasca in el, sa nu mai vieze in el si astfel apostolul sa ramana inconstient in afara Vietii. A ramane in Hristos si Hristos a ramane intr-un om e insasi esenta Vietii si insasi ideea de a fi Viu in interiorul Vietii, e insusi scopul pt. care Hristos a desfiintat moartea ca despartire a sufletului de Dumnezeu. Daca apostolul devine inconstient prin moarte, cum se poate ca Hristos cel ce a trait prin Duhul in el, sa ramana intr-un om iar acela sa nu-L simta pe Hristos? Daca Hristos ramane in el si el in Hristos, cum e posibil ca cineva unit prin har cu Insasi Viata Vesnica sa fie ca si cum ar fi in afara Vietii? Cum de nu sesizati nonsensul? P.S. Tricessimus, inainte de a mai face orice alte comentarii ponegritoare la adresa ortodoxiei pe care o detesti, iti reamintesc ca ai afirmat candva ca te vei stradui sa respecti ceea ce nu intelegi. In schimb, te-ai instalat bine-mersi pe un forum ortodox si ai pornit la vanatoare de tantari, unde deschizi si alimentezi cu rea vointa topicuri despre cat de corupta e versiunea ortodoxa, legandu-te de detalii care nu schimba cu nimic mesajul lui Hristos. Si te mai intrebi de ce esti banat. P.S.2 Inainte de a mai face orice alte comentarii antiortodoxe, iti reamintesc ca ai evitat sa raspunzi la o serie de intrebari pe topicul „Eu sunt Invierea si Viata”, asa incat erezia adventista despre inconstienta dupa moarte ramane in veci o mare inselare de la diavol. Nici macar diavolul nu e inconstient, desi e cat se poate de mort –adica despartit de Dumnezeu (caci asta e adevaratul sens al mortii), dar ii inseala pe adventisti ca moartea inseamna inconstienta. Si voi chiar il credeti, ba inca sustineti ca credeti opusul: cel ce crede in Mine, chiar de va muri, viu va fi in veac. |
Citat:
vai voua, carturari chitibusari, ca dati zeciuiala din izma, din marar si din chimen, dar ati uitat esentialul. vai voua ca strecurati tantarul si inghititi camila, vai voua, ca va sta cate un cuvant ca un ghimpe in coasta, dar nu sesizati diferenta dintre moartea trupului si despartirea sufletului de Dumnezeu. |
Citat:
Dar ca să analizăm puțintel și cireșul după care te-ai dat, află că în toate versiunile (ce inutil le-ai postat, doar "ca să sune") pentru versetul 24 inclusiv versiunea ortodoxă (pe care elegant ai evitat-o) apare termenul "trup". Nu mai era nevoie să fie amintit și în versetul 23, cu atât mai mult cu cât el nu există în originalul grecesc. Decât pentru a da credit unei false dogme a "nemuririi sufletului" și a "despărțirii sufletului de trup". Ceea ce s-a și realizat cu prețul parazitării textului sacru. Această fraudă am semnalat-o eu și atât. |
Citat:
Haideți să nu mai postăm de dragul postării pe acest topic care este strict "tehnic" ca să zic așa. Recunoașteți evidența (în cazul de față adăugarea superfluă a unui cuvânt în textul biblic) și gata! Nu mai aveți ce comenta (de fapt nici n-ați făcut-o, ați comentat cu totul altceva), decât să faceți o rugăciune după ritul ortodox ca Dumnezeu "să-i scoată sufletul din Iad" traducătorului fraudulos. Ori măcar să-i reducă cazna asta (pentru Luca 1,15), că nu e singura... |
E cazul sa intelegem si expresiile, nu numai cuvintele. Sau e cineva pe aici care intelege cuvinte, dar nu si expresii precum: a se desparti de trup, a pleca la Domnul, care inseamna toate a muri.
|
Citat:
|
Citat:
|
Intradevar nu este bai atita vreme cit sensul mesajului nu se schimba- sinonime pot fi mai multe. Probleme pot apare doar cind se schimba sensul sau cind versete intregi sint scoase sub diferite motive (cum ca ar fi adaugiri).
Se pare ca de vreo citeva mii de ani unii scot si altii baga inapoi de nu mai stii care este adaugire reala si care reconstituirea originalului. Aici doar expertii stiu insa nu li se da voie sa vb. Din cite se pare cele scoase intre timp au fost scoase si din versiunile mai vechi postate pe net (in care erau macar in parte) asa incit doar comparind versiunile pe hirtie se poate face o analiza serioasa. Nu stiu daca chiar din toate -fiindca nu am facut un studiu aprofundat in lipsa cunoasterii limbilor vechi (slavona etc) -prefer sa cred ca din versiunile fotocopiate nu au fost scoase inca. Stiu doar ca exista profetii calugaresti ruse referitiare la ciopirtirea scripturii inca odata de catre slugile celui rau -profetie implinita in 2005-si mai stiu doar vreo 11-12 modificari (10 scoateri si o inversare de propozitii in fraza) insa se pare ca sint mai multe -le stiu asa doar din memorie fara a putea indica localizarea lor -fiindca versiunea in care ele apar o am la tara inca. Versiune pe care nu am cumparat-o ci este primita cadou de la un preot sau calugar. |
Citat:
Pe interpretarea Scripturii s-au intemeiat si se intemeiaza o gramada de prostii. Si pe rastalmacirea ei si mai multe. |
Citat:
Aici semnalăm doar diferențe între versiunile Scripturii. Atât. Că se întâmplă să cadă măgăreața tot pe versiunea sinodală, asta-i altă mâncare de pește... dar nu trebuie să te necăjești din atâta. Există destulă literatură critică cu privire la versiunea sinodală și dinspre partea ortodoxă, nu-i vorba de "ponegrirea Ortodoxiei". |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Ce nu exista in originalul grecesc? termenul "trup" in versetul 23 din 1 Filipeni? Pai, hai sa aratam si visinul dupa care te-ai ascuns tu. Inainte de a mai semnala fraude inexistente in versiunea ortodoxa romaneasca, poate te straduiesti mai mult si gasesti si o conotatie semantica a verbului ἀναλύω (analęō) din versetul 23 care sa corespunda ereziei adventiste. Asta ca sa "deparazitezi" tu textul sacru. In caz ca nu-ti da mana, o sa semnalez si eu (si altii) frauda si tendentiozitatile tale anti ortodoxe si atat, fie ca e ontopic sau nu. |
Citat:
|
Citat:
deci Trice goodbye,sa nu te superi ideea e ca trebuie sa lasi Ortodoxia in pace si nu mai ataca pe oameni nestiutori. |
Citat:
Cu riscul de a deveni offtopic... (oricum pe alte threaduri ai evitat sa dai raspunsuri si totusi insisti sa denigrezi mai mult sau mai putin voalat ortodoxia). Tricessimus, esti liber sa ai propria hermeneutica, dar nu te atinge de ortodoxie, daca nu ai o privire de ansamblu, ci o vezi doar pe gaura cheii. Te rog foarte frumos, a nu stiu cata oara! Zici ca putem discuta expresia "a se desparti". Fie tie cum doresti! (de parca invatatura despartirii partii materiale de partea spirituala sta intr-un singur cuvant din Filipeni 1, 23). De parca numai romanii care au in plus cuvantul „trup” in Filipeni 1, 23 cred in aceasta despartire. Ceilalti protestanti si np care au la baza alte versiuni (neortodoxe) din care lipseste cuvantul „trup” , cum de nu neaga asta? Cei care folosesc KJV cum de nu sunt adventisti? Dar fie! In orice versiune greceasca, fie Stephen's Textus Receptus , fie Scrivener's Textus Receptus , fie Byzantine / Majority Text, fie Westcott / Hort, fie Tischendorf 8th Edition, fie Greek Orthodox Church, fie ce varianta vrei tu, termenul din Filipeni 1, 23 pt. „a pleca, a se desparti” este verbul αναλυσαι (analusai). „ Sunt strâns din două părți: doresc să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos, și aceasta e cu mult mai bine”. „συνεχομαι γαρ εκ των δυο την επιθυμιαν εχων εις το αναλυσαι και συν χριστω ειναι πολλω μαλλον κρεισσον (sunechomai de ek tōn duo tēn epithumian echōn eis to analusai kai sun Christō einai pollō gar mallon kreisson to de epimenein tē sarki anankaioteron di umas)” Se presupune ca intelegi bine toata semantica termenului „αναλυσαι analusai”, de vreme ce iti permiti sa contesti cu atata vehementa optiunea traducatorului roman pt. expresia „a se desparti de trup”: „Sunt strâns din două părți: doresc să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos, și aceasta e cu mult mai bine”. Verbul in cauza e ἀναλύω (analęō) avand sensul de a desface in parti, a separa, a dezlega, a de-compune, a largi o stransoare pt. a da drumul la ceva, a elibera, a pleca, a se intoarce, a lasa sa plece, a (se)desprinde, a scapa de ceva care impiedica inaintarea, a da drumul cuiva, a degaja, a destinde, a pune in libertate, a da libertate de miscare, a relaxa, a face ceva sa devina lejer. La origine, verbul ἀναλύω ( analęō) e derivat din: „ἀνα- ana” and „λύω- lęō ” 1. prepozitia/adverb ἀνα- ana = de/in fiecare parte, fiecare, prin, in, in susul, la, catre, spre, inapoi (la origine), in starea de la inceput 2. verbul λύω (lęō ) = a desface, a dezlega, a da drumul, a desparti in parti, a anula, a rupe, a pune capat, a indeparta ceva, a decola, a deznoda, a da drumul lanturilor, a slabi din stransoare, a da drumul, astfel incat ceva ce era tinut laolalta se deface in partile din care e alcatuit ( to loose, to release, to dissolve, loose, untie, release, annul , break down , putting an end to smthg. , release, remove, take off , unbind, untie, unleash, let go, release (unbind) so something no longer holds together; (figuratively) release what has been held back ). Vezi si Henry George Liddell, Robert Scott, Greek-English Lexicon http://www.perseus.tufts.edu/hopper/...=A%29NALU%2FW2 Verifica toate sensurile in greaca ale verbului „ἀναλύω analęō” , folosit in Filipeni 1,23 dar si derivatele lui si apoi incearca tu sa propui alt sens decat acela dat de traducatorul roman – a desparti partea materiala de partea spirituala. Ca o curiozitate, vezi explicatia III din link unde verbul ἀναλύω analęō are si sensul de a te debarasa de ceva greu care te impiedica sa inaintezi. In lexicon e dat exemplul unei ambarcatiuni tinute pe loc din cauza unei ancore grele care o impiedica sa inainteze cu sensul de a elibera din stransoare pt. a putea pleca. In sens spiritual, semantica acestui verb din Filipeni 1, 23 ἀναλύω analęō, e in deplina concordanta (atat teologica-duhovniceasca, cat si filologica), cu optiunea tuturor traducatorilor ( vezi si KJV sau orice versiune neortodoxa), cu ideea de a se debarasa de partea materiala, grea, care impiedica partea spirituala a omului sa se inalte liber, a des-face partea „soft”, pur spirituala din limitarile materiale ale trupului de carne, a-i da drumul, a nu mai fi constransa de limitarile trupesti : „sunt strans din doua parti, zice Pavel: doresc sa plec la Hristos, dar mai de folos pt. voi, e sa mai raman in trup”. Apropo – am scris pe larg despre conotatia corporala, grosiera a „vesmintelor de piele” de dupa pacat, adica despre „transmutarea” postedenica a omului intr-o lume stricacioasa (care nu facea initial parte din plan) pe topicul „Eu sunt Invierea si Viata” . Ziceai ca raspunzi dupa ce dau mai multe lamuriri. Ai citit macar? Dupa ce gasesti un nou sens verbului original ἀναλύω analęō din Filipeni 1, 23, care se se potriveasca cu erezia adventista, sa-i anunti si pe greci ( care, wow!!! de 2000 de ani sunt ortodocsi, nicidecum adventisti ). Saracii de ei, cum de nu inteleg limba in care a fost scrisa Scriptura, cum de nu inteleg verbul „ἀναλύω analęō” precum adventistii? QED Ps . iti mai sugerez o data - ce-ar fi sa mergi, doar asa din pura curiozitate, intr-un pelerinaj macar de documentare (daca nu duhovnicesc) la Atos? Cred ca s-ar mai gasi si alti forumisti de pe aici sa mergeti impreuna. |
Citat:
Mai mult decât atât, nu există nici în versiunea Bisericii Ortodoxe Grecești: "συνεχομαι δε εκ των δυο την επιθυμιαν εχων εις το αναλυσαι και συν χριστω ειναι πολλω [γαρ] μαλλον κρεισσον" nici în versiunea Sinodală a Bisericii Ruse: "Влечет меня то и другое: имею желание разрешиться и быть со Христом, потому что это несравненно лучше;" Dar ortodocșii români sunt mai cu moț. Ca la noi la nimenea! Citat:
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Citat:
Zâmbește, Iisus te iubește! |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Tricessimus, esti incredibil! Tu ponegresti ortodoxia aruncand cu praf in ochi, iar noi daca reactionam, aparand-o, zici ca facem amenintari. Faci diferenta dintre aparare si atac? Ti-am explicat aici http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=109 care e motivatia traducatorului roman pt. optiunea "a se desparti de trup". Semantica verbului grecesc ἀναλύω (analęō) din Filipeni 1, 23, permite traducerea in acest sens. Chiar daca nu apare explicit termenul "trup", verbul ἀναλύω (analęō) inseamna a desparti ceva in parti, asa incat, optiunea pt. traducerea "a se desparti de trup" reflecta implicit despartirea de trup, de partea materiala. Intregul pasaj din Filipeni vorbeste despre asta. Cuvantul "trup" exista implicit in acest context, in semantica verbului ἀναλύω (analęō)=a desparti ceva de altceva, a desface ceva in partile din care e alcatuit. Daca ai comentarii pe marginea sensurilor verbului grecesc ἀναλύω (analęō), din care sa reiasa fara echivoc ca traducerea romaneasca schimba mesajul si ideea, please be my guest. Pana atunci, daca n-ai nimic de comentat, iti recomand sa renunti la genul asta de raspunsuri monofazice, cu minim de argumente si maxim de malitiozitati. In rest, e treaba ta proprie si personala ce hermeneutica aplici Scripturii. |
Citat:
|
Citat:
Și acum îți fac hatârul și hai să vedem cum e cu semantica prafului în ochi: Citat:
Citat:
Verbul άναλύω (în text în forma sa infinitiv aorist activ άναλύσαι) înseamnă „a dezlega”, „a desface”, folosit cu privire la dezlegarea unei corăbii sau la desfacerea unei tabere, prin urmare, are sensul de „a pleca”. Ni-l putem imagina pe Pavel tăind funiile care îl țin legat de lumea aceasta sau strângându-și tabăra vieții înainte de a pleca spre lumea viitoare. El folosește o imagine asemănătoare cu cea din 2 Timotei 4,6, unde forma substantivală la feminin άναλύσεώς se traduce prin „plecare” „dezlegare [de țărm]” sau „despărțire”. Despărțire de [cei dragi], nu despărțire în [cioburi]. Nici aici, nici în Filipeni 1,23, nici aiurea în Scriptură, nu găsești "despărțirea sufletului de trup". Aceasta este o invenție străină Bibliei și trebuie tratată ca atare. |
Cred ca am ajuns acolo unde se striga ..."ADEVARUL" si asta este defapt greu de acceptat...
Doamne lumineaza calea si deschidene mintea! |
Ora este GMT +3. Ora este acum 01:24:33. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.