Imparatia cerurilor se ia cu asalt, acesta e cuvnatul Mantuitorului, nu al meu. E o realitate, pentru ca numai dorindu-ti din toata inima sa vietuiesti cu Dumnezeu si sa faci totul pentru a fi cu El, reusesti sa te apropii.

Cat despre lipsa de modele, asa este....din pacate. Scoala lasa de dorit din ce in ce mai mult, din mai multe cauze.

poate ca aici ar trebui sa intervenim mai mult. Sunt psiholog in scoala si din experienta mea cu copiii toate problemele lor vin de aici: lipsa sensului vietii, departarea de Dumnezeu. Uneori ora de consiliere mi-o incep cu un text biblic sau cu o pilda si asa reusesc sa/i apropii mai mult si sa-i cunosc. Desi sunt multi de alte religii in clasa , pana acum nu am primit nici o reclamatie fata de stilul pe care il abordez. Toate aspectele astea le-am invatat si eu la radul meu de la duhovnicii la care am ajuns prin intermediul ASCOR/ului. De aceea sunt revoltata pe unii profesori de religie ( imi cer scuze fata de cei care nu se incadreaza in acesta categorie si pe care ii respect ) ca nu sesiseaza ca adolescentii sunt asemenea tanarului din evenghelie care a venit sa-l intrebe pe Mantuitorul cum sa mosteneasca imparatia vesnica. Parintele Teofil spune ca mantuitorul a zambit dupa ce acesta a plecat. Personal cred ca Mantuitorul a zambit pentru ca, stia ca avântul spre cunoaştere riscă să se împiedice de aroganţă, de dorinţa de a arăta că nu e altul mai bun decât tine, şi în aceste cazuri, numai înţelepciunea e cea care poate să-ţi arate că, a cunoaşte înseamnă a învăţa de la alţii care cunosc deja.

Nu m-am referit la citatul tau ci la citate din cartile sfinte in general, asa cum ti-a clarificat si Mirela( multumesc), iar exemplele de "stilcire" nu sunt ale mele ci ale tinerilor cu care avem de a face. Generatia mea a scapat cuvintul marfa, nu stiu daca din pacate sau din altceva dar asta este. Acum daca ma gindesc mai bine stiu de ce , pentru ca pe vremea mea nu exista marfa, rafturile erau goale insa acest fenomen avea si partile ei bune dpdv duhovnicesc si de aceea nu ma pling.

La un moment dat chiar m-ai pus pe ginduri in legatura cu abilitatea mea de a comunica, insa m-am linistit acum cind vad ca de fapt asa ai inteles doar tu.

Oricum multumesc pentru critica constructiva care este mereu binevenita
Andrei

da ai dreptate din pacate dar aici nu judecam ceea ce se face..aici incercam sa ajutam sa ii invatam ceea ce nu se face...altfel ce folos ar mai avea acest topic?? cu ce ajutam tinerii daca stam pe margine si doar asistam la moartea lor sufleteasca? a-ti spus ca sunteti psiholog, asta inseamna c aveti o foarte mare responsabilitate in fata LUi D-zeu pt sufletele care le sfatuiti, ce spuneti ne unim sa ajutam putin?? sau acceptam sa fi simpli specatatori? eu sunt mama si tare m-as bucura sa ajut copii si tinerii in special..multumesc si Doamne ajuta

Nu scoala lasa de dorit...ci societatea in general; de educatia in familie nu mai vorbesc.

Vorbeati despre lipsa de modele...modelul cel mai apropiat pt un tanar la care ai sesizat ceva in neregula din pct.tau de vedere,esti chiar tu in prima faza.
Analizand acum obiectiv te poti considera un model? Cum esti tu sau ce faci concret pt a da exemplu celui de langa tine (fara a-ti impune exemplul sau a te impune in manifestare sau comportare)?

Sa nu uitam ca schimbarile nu s-au produs de-a lungul timpului doar pe plan social,cultural...etc...ci,inclusiv la nivel genetic.Generatiile actuale de copii si adolescenti din ce in ce sunt mai dezvoltate atat fizic cat si intelectual...iar educatia cu forta sau impusa nu duce la nimic benefic si constructiv pt.formarea personalitatii unui astfel de copil sau adolescent.

Doamne ajuta!
sunt de acord cu dumneavoastrapentru ca daca am inceput aceasta discutie inseamna ca ma intereseaza ceea ce se intampla cu acesti copii. De doi ani, de cand sunt in mijlocul lor ma lupt in primul rand cu mine ca sa nu judec, sa nu renunt, si acum caut raspunsuri si solutii la problemele pe care le-am identificat deja. Asa ca orice idee este mai mult decat bine venita, mai ales daca vine din partea unui parinte

Draga Clausemi, cind spui dezvoltati fizic, banuiesc ca faci referinta la volum, mai ales la grasime pentru ca cu muschii e mai greu cind stai numai in fata monitoarelor(uite-te atent cum umbla si daca mai stiu sa bata mingea, serios), iar in privinta intelectului... te las pe tine sa observi mai indeaproape calitatea conversatiilor acestor tineri...

te rog nu imi mai vb cu dumneavoastra,( aici suntem toti frati fara varsta fara functii) iti multumesc pentru grija si interesul tau fata de copii nostri. Poate daca si ceilalti profesori ar urma exemplul tau...:)iarta poate am fost aspra, dar faptul ca ai intrat pe acest forum este cea mai mare dovada de dragoste asta am vrut sa spun in mes anterior Doamne ajuta

Clausemi,

Aici nu o sa vin sa imi fac o autoanaliza si sa spun ce model sunt eu....insa daca am deschis acest topi este tocmai pentru ca ma intereseaza aceasta problema, ma roade chiar.

Da, exista o lipsa de modele. O stim si noi foarte bine, cati dintre profesporii pe care i-am avut au avut cu adevarat chemare pentru aceasta?? Cati nu parasesc astazi invatamantul pentru a pleca in strainate sa efectueze muncile de jos? Si cine vine sa le ia locul profesorilor?

Schimbarile s-au produs de-a lungul timpului pentru ca a fost cineva interesat sa investeasca in aceste schimbari. Comunismul pare sa fie fost mai eficient si mai perseverent decat aceast stat democratic care a dat-o intr-o alta extrema. Tinerii din ziua de astazi nu sunt doar niste vinovati, ci si victime. Au nevoie de ceea ce nu le da nimeni: intelegere si rabdare!

Nici noi nu am crescut peste noapte, si noi am avut problemele noastre si nemultumirile si insatisfactiile noastre, am avut nevoie de timp sa trecem pest3e toate si sa gasim calea cea buna. Din fericire, a existat cineva acolo care sa ne ajute.

Cine ii ajuta pe tinerii de astazi, macar sa se straduiasca sa caute drumul cel bun? Si daca pornesc ni cautarea acestui drum cu pasi firavi, nu ti se pare firesc sa se impiedice din cauza atator factori care actioneaza asupra vietii lor?

Intelectul tinerilor de astazi este mai dezvoltat si e si normal sa fie asa pentru ca sunt expusi la mai multe informatii decat am fost noi. Ca nu se straduiesc toti sa-l mentina in continua dezvoltare, asta este o alta problema!”

Cand fac referire la dezvoltarea fizica ma gandesc cu adevarat cat sunt de mari si maturi copii din ziua de azi comparativ cu cei de altadata...de ex fetele de 12 ani devin mame...fff interesant gandind ca acum ceva timp in urma fetele de 12 ani inca se mai jucau cu papusile...nu mai vorbesc de ce spui si tu, adica de obezitati.

Intr-o anumita masura iti dau dreptate cu intelectul considerand ca cei in cauza fac parte dintr-un anume mediu social...in rest sunt inmarmurita de copii care incepand cu varsta la care abia incep sa vorbeasca,ajung sa te puna in dificultate,pe tine ca parinte,ca adult cu intrebarile,curiozitatile si activitatile pe care le desfasoara stiind sau nu ca sunt vazuti.

Iosif
Eu cand am spus mai sus ce am spus referitor la modele nu faceam referire la tine in mod expres,ci vorbeam la modul general.

Si,daca pe tine te roade aceasta problema...asta intreb si eu : tu ce faci ca sa o rezolvi? considerand eu ca nici tu nu esti prea batranel...
Deci cum te consideri tu fata de tinerii din jurul tau si ce faci concret pt ei?...cred ca degeaba ramanem angrenati in studiu psihologic la modul teoretic...asta nu ajuta cu nimic ca societatea si tinerii sa se schimbe.

Intrebi cine sa-i ajute pe tineri sa caute drumul cel bun?...eu ma gandesc ca nu viitorii lor copii ar trebui sa-i ajute ci noi cei mai mari sau mai mici decat ei care mergem in paralele cu ei acum.Ori daca noi suntem tot in faza teoretica e normal ca timpul sa treaca si tinerii actuali peste ani sa repete ceea ce facem noi,adica sa-si puna intrebari de cum sa-si rezolve propriile lor probleme sau pe ale altora,cautand solutii la cei din jur fara ca ei personal,totusi sa se implice... si tot asa

Mijlocirea contactul tinerilor cu tinerii de aceeasi orientare religioasa. Tinerii au nevoie sa se cunoasca unii pe altii, sa inteleaga ca nu sunt singurii credinciosi, sa aiba posibilitatea sa isi impartaseasca exprienta religioasa si sa o imbogateasca.

Exista cumva vreo liga a tineretului ortodox la nivelul fiecarui oras care sa se ocupe de problemele tinerilor? Exista vreun organism special al Bisericii care sa aiba de-a face doar cu aceasta categorie de varsta? Exista acest organism condus intr-adevar de specialisti care sa ii ajute pe acesti copii?

Daca nu exista, inseamna ca asta ne lipseste si cu asta trebuie sa incepem!

De la revolutie tot asta se face...numai eu pe vremea aceea eram in vreo 5 ligi si asociatii de tineret crestin...si nu e o solutie asta,ti-o spun din experienta.
Nu doar tinerii pt tineri trebuie sa faca ceva...si pana la urma nu numai pt tineri...de ex eu ii am in consideratie si pe cei de varsta a treia...de unde ar trebui sa porneasca exemplul din pacate.
Ce pretentie avem la tineret si la copii cand parintii si bunicii nostri nu sunt educati,stau tot timpul cu coltii ranjiti emanand rautate si apostrofand fara rusine si fara limita tot ce le sta in cale peste tot pe unde-i intalnesti :piata,strada,autobuz,spital,magazin,biserica...et c

poi domnilor, sa nu exageram, ca iadul este betonat, cimentat sau are fundatzie sanatoasa de bune intentzii... pavat era termenul respectiv sau poleit... nu este mai simplu sa aplica doar ce ne spune Cristos? E mai greu, e adevarat, dar trebuie sa ne straduim... "Lasatzi copii sa vina la Mine" ca o rugaminte, acum fie din cauza ca multzimile facusera imposibila ajungerea la Cristos a copiilor care voiau sa se ... auzi tu acolo... pocaiasca... ori fie din motivul ca sustzineau ca acestia nu au cum sa aiba pacate la varsta lor frageda... ori poate ca nu voiau sa-i lase la Cristos, probabil motivul real, fiindca ei sunt prea mici iar Hristos, cu maturitatea sa le-ar fi rapit copilaria si viatza... Deci nici o grija domnilor, ci sa ne straduim sa lasam copii sa mearga la Domnul Iisus, la Biserica Domnului... la Viatza! Simplu!

Eu am vrut sa scriu copiii, ca asha am invatzat la shcoala, dar se pare ca n-am reushit de a ieshit copii... si cred ca am nimerit-o de data aceasta cam ca orbul Braila.

exista LTOR-uri in principalele orase si credeti-ma ca eu una ma simt mandra de "produsele ligii" in ceea ce priveste profesorii de religie din orasul meu. Acesti oameni sunt modele adevarate pentru copii lor si rezultatele se vad, dar asta poate dupa mai bine de 10 ani de activitate, de perseverenta, de cautare si multa rabdare pentru cei care sunt la inceput de drum. Imi aduc aminte ca atunci cand eram la liceu si am inceput activitatea ligii, colegii mei ma intrebau daca m-am pocait si eu. Atunci nu mi-a picat tare bine aceasta remarca, dar ceea ce s-a intamplat cu liga noastra a demonstrat in timp ca nu numai "pocaitii" se implica in viata tinerilor.
Gabriela

Iosif, organizatiile astea (ligi, ascor) sunt foarte folositoare pentru cei care, intr-un fel sau altul, sunt deja in Biserica. Imi aduc aminte si acum de vremea cand eram student la Iasi, doar "mergeam" la biserica, nu eram implicat deloc. Dar abia asteptam conferintele organizate de ascor... ne scoteau cumva din monotonie, era un loc in care isi gaseau locul si cei care inauntrul lor simteau o anumita revolta fata de formalismul pe care (ca si mine) il practicau ei insisi. Atunci nu existau forumuri din astea, nici posibilitatea de a asculta conferinte pe internet si era extraordinar sa vezi si sa auzi pe pr. Teofil, pr. Galeriu, IPS Antonie, IPS Bartolomeu si IPS Daniel in perioada Postului Mare.

Pe de alta parte, ce facem cu marea majoritatae a tinerilor insetati care nu sunt in Biserica? Oricate ligi si organizatii am avea, ei nu ar fi atrasi de ele daca simt ca acolo li se spune ce trebuie sa faca in loc sa fie ascultati. Ascultati si intelesi (fara insa ca asta sa insemne ca li se si aproba anumite comportamente) fara sa fie judecati... Vorbea Olivier Clement intr-o carte despre criza de paternitate... aici poate si ar trebui sa intervina Biserica... sa incerce (incetul cu incetul) sa diminueze aceasta criza... Si noi (caci si noi suntem Biserica) sa avem timp unii pentru altii, sa ne ascultam unii pe altii, sa nu-i apostrofam si izolam pe cei care nu sunt de acord cu noi... sa nu incepem cu "eu sunt al lui Pavel si eu al lui Apolo"...

Nu va suparati pe mine daca mesajul pare cam sfatuitor. E ceea ce as vrea sa vad...

Din cate stiu ASCOR, LTO sunt asociatii pentur un anumit mediu, respectiv pentru studenti, in general in centrele universitare. Conferintele ASCOR intr-adevar cele mai renumite. Insa nu trebuie uitat nici faptul ca de multe ori cei implicati in ASCOR se descurca fara indrumarea unui preot, fara indrumarea necesara a unui specialist pe problemele tinerilor.

Eu cred ca totusi e nevoie de o implicare directa a Bisericii vizavi de tineri, e nevoie de un departament special la nivelul Patriarhiei, apoi la nivelul fiecarei eparhii si la nivelul fiecarui oras. Copiii acestia au nevoie, iar Biserica nu poate spune doar faptul ca ea are usile deschise, pentru ca aici e vorba de marturia pe care Biserica nu o da doar inlauntrul bisericii ca si cladire, ci mai ales in afara acestor ziduri.

Asta vrea si diavolul. Aceasta metoda este in plina desfasurare in Apus. Ca rezultat imediat, bisericile Catolice s-au golit iar cele neo-protestante s-au umplut cu VICTIME sau cei care se roaga la bani si cele asemanatoare lor. Banuiesc ca ati auzit de biserica banilor....

Victimele nu numai nu vor sa fie judecate de nimeni dar vor ca predica pastorului sau a preotului sa includa justificari clare pentru comportamentul lor distructiv. In caz contrar nu-i mai vezi pe acolo. Si Bisericile exact asta fac in disperarea lor pentru enoriasi si CONTRIBUTII. ...si nu numai Biserica ci intregul sistem educational EU si NAmerican pe directia asta merge. Nu are importanta ce zice profesorul ci palavrageala necontenita a elevului ca dintr-o data, ca prin minune copilul a devenit mai destept ca adultii. Tot ce a fost in trecut nu mai este bun, asa dintr-o data

Asta inseamna democratia, liberul arbitru si libertatea de a trancani.

Andrei, eu am spus clar: intelesi FARA CA ASTA SA INSEMNE CA LI SE APROBA ANUMITE COMPORTAMENTE.

Dupa modelul Mantuitorului si a femeii adultere. El a inteles-o pe ea ca persoana. Nu a inteles sau aprobat pacatul ei. Insa a vorbit cu ea! I-a aratat ca si pe ea o iubeste Dumnezeu. Si i-a spus: "Nici eu nu te osandesc. Du-te SI NU MAI PACATUI!"

La asta ma refeream. Cred din tot sufletul ca avem nevoie de asa ceva.

Grigore?( scuza-ma daca ti-am gresit numele numele,n-am mai gasit pomelnicul:))
Da, in cazul asta suntem pe aceiasi lungime de unda. Aveam emotii???

Da, nu e nevoie de judecata. Omul venind la spovedanie vine sa se judece el insusi, nu e nevoie sa-l mai judece nici preotul, nici Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu nu judeca pe cel ce el insusi se judeca si se smereste.

Da, tinerii de astazi au nevoie de intelegere, insa si de mustrarea necesara. Mustrarea nu inseamna judecata, ci inseamna provocarea de a vedea adevarul, mustrarea nu inseamna urlete, judecata, etc. ci inseamna sa ii ajutam sa inteleaga ca nu au procedat corect, ca au pacatuit, ca au intristat pe Dumnezeu.

Metoda din Apus nu este un exemplu bun pentru ceea ce se sugera mai devreme.

Eu cred ca e foarte important ca tinerii sa observe ca cei care merg la biserica sunt si ei oameni. Adica ca "bisericosii" gresesc si ei si isi si recunosc greselile. Modestia si cautarea adevarului atrag, chiar daca nu instantaneu. Iar noi nu vrem convertiri care sa fie focuri de paie. Avem increderea ca focul care arde mocnit, desi nu e evident si nu face impresie, e mai durabil.

Orice activitate care se face cu dragoste si interes (inclusiv daruirea unui pahar cu apa) poate duce la catehizare.

Anul trecut dupa Sf. Pasti am iesit la iarba verde si la pescuit cu un grup de tineri (peste 20 de ani) din parohie. Parintele a fost cu noi. La intoarcere cam toata lumea vorbea de teme duhovnicesti, desi la inceput se parea ca vom merge acolo pentru distractie. Unul din baieti, care are 30 de ani si care in trecut si-a tocat multi bani pe la cazinouri, vine acum in fiecare Duminica la Biserica si ii aduce cu el si pe colegii de apartament. Postesc cu totii. Nu stiu ce e in inima lor, dar ceva se intampla. Acest baiat, atunci cand a venit la biserica aici prima data, nu a fost NICIODATA judecat, ci doar ascultat, cateodata sfatuit si acceptat in grupul "celor vechi". Singur a pus intrebari la care, rand pe rand, i s-a raspuns. Desi in viata lui nu a citit aproape deloc, acum incearca Psaltirea si e tot timpul coptat la strana sa citeasca la rugaciunile care se fac in timpul saptamanii.

E foarte frumos: sa-i catehizam pe ceilalti prin faptele noastre, mai multe decat prin cuvantul nostru. Intr-adevar, asa este, faptele sunt mai puternice decat cuvintele. Credinta vine din auzirea cuvantului, faptele demonstreaza ca aceasta credinta transforma.

Tinerii sunt niste suflete deosebite, adesea incarcate cu multa suferinta, cu multe traume, cu multa multa neimplinire, si nu ei sunt cauza principala a suferintei lor....

Nu intotdeauna sunt ei principala cauza a suferintei lor...

:)cred ca multi tineri sufera din cauza parintilor.Necredinta,adulterul,violenta,divortul, avortul,sunt rani ale parintilor care-i afecteaza pe copii.Revigorarea vietii spirituale a tinerilor sau a unei societati incepe cu persoana intai singular,adica cu schimbarea mea.Si apoi Dumnezeu poarta grija de toata lumea,mai ales de cei tineri.Doamne ajuta!

Da, sa spunem ca ma straduiesc doar pentru mine, sa fiu eu corect, etc. Dar cu aproapele meu ce fac? Eu zic sa avem grija sa fim atenti la cum suntem, la ceea ce facem, sa ne concentram pe desavarsirea noastra, fim exigenti cu noi insine si toleranti cu ceilalt. Insa sa nu ignoram problemele celor din jur. Aceste doua lucruri, grija pt sufletul propriu si dragostea fata deceilalti merg impreuna! Nu le despartim!

:)Sfantul Serafim de Sarov spunea sa dobandim Duhul Sfant si mii de oameni se vor mantui in jurul nostru.Pe noi ne preocupa mai mult schimbarea altora decat a noastra.Cine iubeste pe Dumnezeu iubeste si ajuta si pe aproapele sau.Fiecare crestin este dator sa dea marturie buna prin viata sa acolo si cu aceia unde se afla,adica sa lumineze in jurul sau din lumina Duhului Sfant si cei aflati in intuneric se vor apropia daca vor vrea.Doamne ajuta!

Da, intr-adevar, nu ii pot ajuta pe ceilalti daca eu insumi nu sunt vindecat, nu sunt asa cum se cuvine sa fiu. Eu nu m-as stradui sa ii schimb pe ceilalti,insa m-as stradui sa ii ajut sa se apropie de Dumnezeu, pentru ca stiu ca daca sunt pe aceasta cale a credintei, sunt in siguranta si atunci schimbarea lor se va produce incetul cu incetul.

Asa e si cu tinerii, ei au nevoie sa vada unde este acest drum, cum se ajunge la el, cum se merge pe acest drum. Si pana atunci cand ei insisi se vor intari si se vor schimba suntem datori sa le dam din putinul nostru.

Oricine incearca sa ii slujeasca lui Dumnezeu fara smerenie, batandu-se in piept ca face lucruri mari, se inseala....e departe de Dumnezeu. Poate pe ceilalti ii ajuta, dar pe el insusi nu se ajuta. Fara smerenie nu exista crestinism, pentru ca crestinimsul se naste din si prin Hristos, expresia desavarsita a smereniei.

ROLUL BISERICII ESTE ACELA PE CARE L-A AVUT SI SFINTUL APOSTOL PAVEL CIND PROPOVADUIA PINA SPRE DIMINEATA SI UN TINAR A "CAZUT DE LA CATUL AL TEILEA".CE A FACUT APOSTOLUL.A COBORIT PINA LA EL SI L-A INVIAT.CU ALTE CUVINTE ROLUL BISERICII ESTE ACELA CA IN TIMP CE PROPOVADUIESTE CREDINTA SA II IA IN BRATE PE TINERII CARE ATIPESC, CA SI TINARUL EUTIHIE DIN FAPELE APOSTOLILOR,ADICA PE TINERII INCURCATI IN ISPITELE ACESTEI LUMI SI SA-I INVIE SUFLETESTE.ASTA E ROLUL BISERICII ORTODOXE.

Care sunt problemele tinerilor de astazi? si ma refer aici la probleme de toate felurile, nu numai religioase!

Cred ca Apatia generala care i-a cuprins pe aproape toti este cea mai ucigatoare de suflet.

Planeta moare, si baba se piaptana, asa sunt si tinerii din toata lumea. Boala sufleteasca a inaintat asa de mult incit tinerilor nici nu le mai pasa ca in 20-50 de ani max nu vor mai avea ce respira.

Unde sunt luptele de strada cu corporatiile?

In al doilea rind ei nici nu mai comunica din cauza I-Pod-urilor care nu mai ies din urechi decit rar.

Mie o problema grava a tinerilor de azi mi se pare isteria "distractiei". Toate posturile tv si radio iti urla in timpane distractia. Aproape ca nu esti om daca nu te distrezi, tinzi sa fii expulzat din orice cerc daca nu ai ce povesti, daca spui ca ...aseara ai citit. Asta e problema strict in afara Bisericii...
Ca daca zici ca ai fost ... la Biserica aseara, pai...

Problema tinerilor este ca frumusetea ortodoxiei, a credintei in general, nu le este explicata, de exemplu orele de religie din scoala ar trebui sa le umple inimile, mai putin mintile. Nu vor incepe sa iubeasca Biserica pornind de la teorie...

Personal am cunoscut multe posibilitati de "distractie", dar acum, daca as putea sa intorc timpul, sunt absolut sigura ca o intalnire a ascor-ului sau un pelerinaj m-ar fi "distrat" mai mult in studentie...daca as fi avut sufletul deschis...

se spune ca un preot a fost invitat sa spuna un cuvant de folos la un penitenciar. Initial parintele a fost putin speriat ca nu stia ce sa le spuna acestor sarmani aflati in suferinta, dar a stiut ca daca Dumnezeu le-a chemat acolo ii va da si cuvantul potrivit in aceasta situatie. Ajuns acolo, a fost intampinat cu ironie si multa, multa apatie. Putin speriat ca nu simtea cuvantul lui Dumneyeu, s-a indreptat spre podium. Pe drum insa s-a impiedicat si a cazut. Tinerii puscariasi au inceput sa rada in hohote, dar parintele s-a reidicar hotarat si le-a spus doar atat " Am venit sa va arat ca toti putem cadea la un moment dat, dar Dumnezeu ne-a dat posibilitatea de a ne ridica si a merge mai departe"

Intrebarea mea este: Cum ii invatam pe tineri sa merga mai departe, cad toti suntem cazuti si blestemam treapta de care ne-am impiedecat?

este cel mai frumos exepmlu de smerenie si dragoste. multumim gabriela

Tinerii au nevoie sa fie inconjurati de oameni model....trista este realitatea familiala in care se dezvolta unii tineri...si din pacate aceleasi lucruri tind sa le faca si ei mai departe!

Iertati-ma dar chiar nu inteleg de ce va place atat vorba lunga?
Chiar nu este clar raspunsul la acest subiect?
E clar,dar..poate mai greu de acceptat...civilizatia,educatia,cultura incepe de la TINE ca persoana.
Daca biletul, pe care l-ai taxat in masina si coborand nu-ti mai trebuie, l-ai aruncat pe jos...si daca chistocul de tigara dupa ce ai terminat de fumat l-ai aruncat pe jos...si,daca cotorul de mar dupa ce ai mancat marul,l-ai aruncat pe jos...etc, atunci inseamna ca inca mai ai probleme de rezolvat cu tine,inca mai ai de lucru cu tine si dupa ce te-ai pus pe tine la punct atunci fii sigur ca nu vei mai vedea ce face cel de langa tine la modul GRESIT,pt ca el va face ce vede ca faci TU.

Ce ati rezolvat scriind atat? La ce concluzie ati ajuns dupa 6 pagini dezbatute pe acest subiect aici...si multe alte mii de pagini scrise de altii,citite si studiate de urmasii fiecarei epoci?...ati observat vreo schimbare la tinerii sau lumea din jur cand mergeti pe strada?

In fine....asta nu inseamna ca nu se mai pot scrie alte sute de pagini...e buna si teoria....mai rau este ca ne complacem numai in ea...sau ne raportam doar la ea.

Pt mine personal din tot ce s-a scris aici doar atat mi-a fost de folos :postarea lui gabi25ra...un adevarat exemplu.

draga Claudia,
Ma bucura aprecierea facuta de tine, dar te rog sa nu ma consideri un exemplu, am intervenit si eu atunci cand am simtit nevoia. Cei care ma cunosc te-ar contrazice aici. Stii, eu cred ca nici orbul si nici schiopul singuri nu ajung acolo unde isi propun, dar daca au dragoste adevarata, atunci orbul il duce in spate pe schiop, si acesta ii spune pe unde sa mearga pana ajung acolo unde doresc, iar daca ne gandim ca suntem crestini, atunci stim ca poate asa ajungem la mantuire, chiar daca suntem schiopi sau orbi, pentru ca avem dragoste unul pentru altul.
O zi frumoasa, cu Dumnezeu in suflet si cu multa bucurie in inima
Gabriela

Draga mea,desi initial faceam referire doar la postarea ta(la exemplu din postarea ta)...acum cu toata certitudinea fac referire si la persoana ta,desi nu te cunosc,cu riscul ca cei care te cunosc sa ma contrazica.:)

Mai putin conteaza ce spun altii...conteaza ce simt eu :)
La fel sa ai si tu Gabi draga.