![]() |
Citat:
Multe poezii nu au autori cunoscuti sunt din traditia orala, mai ales "Pricesnele" reproduse aici |
Când trandafirii înfloresc
1 atașament(e)
[SIZE=3][COLOR=navy]Când trandafirii înfloresc,[/COLOR][/SIZE]
[SIZE=3][COLOR=navy]o mare taină-n ei s-arată.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Când trandafirii înfloresc[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Toți cei ce-așteaptă și iubesc,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]aud un strigăt îngeresc[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]din primăvara neuitată.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Era o zi cu cer senin[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]cu-aceleași flori și ramuri ninse,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]când pe acest pământ străin,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]se înălța atât de lin[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Iisus cu brațele întinse.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Erau pe-atuncea flori de nea,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]și flori de sânge și de soare,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]erau și-atuncea flori de nea[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]când cel căzut sub crucea grea[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]atât de liniștit urca[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]spre galaxii nepieritoare.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Se înălța spre nepătruns,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]spre scânteierile gigante,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]se înălța spre nepătruns,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]iar când pe boltă a ajuns[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]un abur palid l-a ascuns,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]ca un reflex de diamante.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Si-atunci o șoaptă s-auzi,[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]un glas de înger în grădină.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]Și-atunci o șoaptă s-auzi[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]"Acest Iisus va reveni[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]la fel cum în această zi [/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]s-a înălțat către lumină.[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]De-aceea an de an privesc[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]...și gând în gând mereu se-ntreabă[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]De-acolo an de an privesc[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]și-aș vrea să strig dar nu-ndrăznesc:[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]-Când trandafirii înfloresc....[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy]O, vino Doamne,mai degrabă!..[/COLOR][/SIZE] [SIZE=3][COLOR=navy][/COLOR][/SIZE] |
Autorul poeziei este regretatul Costache Ioanid-Sfânt al închisorilor
|
Sterge-ti fata plansa 'nalta-ti ochii sus
Inima zdrobita vino la Iisus Cu tot ce te-apasa cu al tau amar Zori de viata noua pe-al tau cer rasar Soarele nadejdii se arata sus Inima zdrobita vin-o la Iisus El pe lemnul Crucii a fost rastignit Inima zdrobita El te-a mantuit Spune tuturora chinu ce-ai purtat Inima zdrobita El te-a vindecat El la Cruce cheama suflete ce plang Caci acele flacari de dureri se sting Jertfa crucii-nparte bucurii intregi Celora ce sufar singuri si pribegi Toti acei ce pacea Lui o vor afla Inima zdrobita nu mai suspina |
Domnește Tu
Nu slavă de la oameni aștept la ceas târziu Nu laudă din casa ce sună a pustiu Nu am să îți închin decât credința Și viața mea,cu totul,umilința. M-ai liniștit când alesesem fuga Mi-ai dat iubirea ca să nu aflu ce e ura Tu m-ai iertat deși’n păcate crunte Lumea din jur avea să se încurce. Hotar de nemurire ai pus în al meu cânt Talanți,de sunt cel mai bogat de pe pământ Port Numele Tău,Tată și vreau să Te ascult Isuse,doar pe Tine,să Te urmez supus. La El,tristețea e’un nor răzleț pe cer Durerea,ca o noapte,și vindecarea-răsăritul. O,ia-mi gândurile reci și le învie Ia-mi inima ca pe-o suflare de păpădie Și’schimb,domnește Tu in mine. Lauda Domnului 9 Martie 2009 Alina poezia mi-a trimis-o o prietena pe messinger, mi se pare foarte frumoasa, a compus-o cu inima curata dezinteresat, pentru Dumnezeu |
Drag prieten care canti vesel in credinta
Fii prieten cu Iisus si in suferinta Daca-n ceasul de temut vrei sa fii la dreapta Cand Iisus iar da tribut, mangaie-l cu fapta Da-I acum din painea ta foamea sa-si destrame Caci in cer in veci de veci , nu-I va mai fi foame Da-l acum sa bea din vas cand e ars ca vrejul Caci in veci de veci, in cer nu mai ai prilejul Da-I acuma haina ta cat ii rupt vesmantul Caci in cer nu-I va fi frig, nu-L va bate vantul! Da-i acum , cand e bolnav , grija-nduiosata Caci bolnav nu va mai fi Domnul niciodata Ia-l in casa ta acum sa-si aline somnul Azi e un sarac in drum, maine va fi Domnul Azi Iisus e-n mii de frati azi iti vrea El fapta Maine toti vom fi chemati, tu vei fi la dreapta? Si un glas peste genuni va striga spre stele “Il cunosc.. si din ani buni si din zile grele” Iata, anii trec s-au dus, Zilele-s ca spuma Fi prieten cu Iisus, nu uita acuma! |
Ivirea lui Dumnezeu
[SIZE=1][COLOR=navy][SIZE=3][COLOR=black]Ivirea lui Dumnezeux 1. Dumnezeu se ivește ca un iepuraș de lumină în ochiul unui copil. Dumnezeu se ivește ca un cuib de rândunică într-o casă nouă. Dumnezeu se ivește ca o rană dureroasă pe un trup neprihănit. Dumnezeu se ivește de pretutindeni in fiecare. 2. Dumnezeu se ivește ca o frunză pe o apa stătătoare Mai cuminte decât lutul pe care îl calci. Mai ușor decât sărutul de pe fruntea unui mort. Pe Dumnezeu e mai ușor să-L ții decat să-L alungi. 3. Ca un viteaz ucis fără luptă Ca o șopârlă de lumină Ca un oraș Care se surpă Așa este sufletul celui ce L-a văzut pe Dumnezeu. 4. Ca o veveriță Din copilărie. Ca o șoaptă În întuneric Ca un licurici Lângă cărare Ca un pește ce sare înaintea pescarului Așa trece și Dumnezeu pe dinaintea minții. 5. Ca o noapte fără stele Ca o vorbă neînțeleasă Ca un obraz fără alt obraz Ca un sărut fără cel ce sărută Așa este și sufletul celui ce nu-L are pe Dumnezeu. 6. El e ca un mormânt ce te umbrește din înălțimi. 7. Dumnezeu este ca un nisip de căldură care se surpă în tine și ca un cântec care rănește dulce buzele celui care îl cântă Ca o rană care se adâncește pururea și pururea se vindecă în jurul căreia ne adunăm noi oamenii ca muștele. 8. Sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu e ca prima ninsoare când cade într-o poiană neumblată Ca o clipă de care se sprijină două tâmple. și ca un cuvânt pe care îl poți duce cu mâna. Sufletul care a cunoscut pe Dumnezeu e ca un strigăt de bucurie care se poartă deasupra văilor. Morții și cei din vechime se adună la el ca ciutele și se uită, și, bucurându-se, beau O, el este ca o mână de țărână pe care o arunci peste omul iubit. 9. Sufletul pătimaș e ca o cârtiță nebună care râmă grădinile trupului. Și ca un cerb mut care umblă noaptea singuratic Tristețea este iarba lui și soarele lui răspândește nebunie. Animale de lumină spintecă nopțile lui dar se împrăștie și acestea ca niște păpădii în furtună. Acesta picotește ca o găină pe gard până vine moartea și-l ia și-l duce cu ea, dormind. O, suflete al meu de câte ori ai scăpat din brațele morții fugind ca un mistreț de foc! Rănile tale picurau lumină rănind întunericul, ca și cum ai fi devenit pentru o vreme străvechi străvechi de tot când încă nu aveau sânge ci lumină 10. Fericit cel ce a murit și a înviat Că a văzut moartea prăbușindu-se beată peste cer și spaima picurând din stele ca și ceara. Că el și-a văzut sufletul tremurând în văzduh ca un zmeu de hârtie ținut de mâna unui mort Fericit este că și-a văzut toată viața ca pe o cămașă uitată în iarbă Că nu mai pune preț pe gândurile omenești care ca niște margeluțe de balegă curgând dintr-o capră răpusă ne părăsesc în ceasul de amară certitudine Moartea îl cunoaște pe el și el cunoaște moartea și știe casele și locurile pe unde umblă ea Însuși Împăratul Luminii l-a gasit pe el, pe cand zăcea fără suflare și i-a spalat rănile cu lumină și i-a dat să mănânce fagurii înțelepciunii Lumina a căzut cu timpul ca o pojghiță de pe rană și înțelepciunea s-a făcut în mâinile lui ca un cuțit cu care s-a tăiat până la os Dar fericit este el pentru că în clipele de liniște răsare pe apele sufletului său chipul Împăratului Milostiv ca un lotus al nădejdii ca o făgăduință de iubire. de Savatie Bostovoi [/COLOR][/SIZE][/COLOR][/SIZE][SIZE=1] [/SIZE] |
Dumnezeule Preasfinte
Dumnezeule Preasfinte, ia-ne iar sub a Ta pază , / Miluiește-ne, din slava-Ți și ne binecuvântează ! / Fă să strălucească, Doamne, peste noi, Preasfânta-Ți față / Și pe calea mântuirii să pășim mere ne-nvață / Să cunoaștem totdeauna cale Ta pe-acest pământ / Și-ntre neamurile toate, ajutorul Tău Preasfânt ! / Preamărească-Te, o , Doamne, toate neamurile lumii, / Veselească-se, prin Tine, toți câți sunt pe fața humii, / Că Tu judeci cu dreptate, neamurile de sub stele / Și spre bine totdeauna le povățuiești pe ele ! / Preamărească-Te, o Doamne , toate viile popoare, / Toate neamurile lumii câte viețuiesc sub soare, / Câte cugetă la Tine, câte pot grăi cuvântul, / Că, prin vrerea Ta, Stăpâne, și-a dat roada lui pământul ! / Să ne binecuvânteze Dumnezeu pe noi mereu, / A Lui binecuvântare să ne-o dea-n veci Dumnezeu ! / Să se teamă de-a Lui dreaptă și de numele Lui sfânt / Toate marginile lumii și -ale-ntregului pământ !
|
Eu, Doamne, nu știu
Eu, Doamne, nu știu dacă și-alte cărări mai duc la Cer vreodată, dar știu pe-aceea ce de veacuri e calea Ta adevărată. Eu nu știu dacă și-alte case sunt de-ale Tale, cum le spune, dar știu pe-aceea ce de veacuri e Casa Ta de rugăciune. Eu nu știu dacă cei ce altfel mărturisesc, și cred, și-nvață vor mai ajunge și în ce fel să vadă veșnica viață, Dar știu că cei ce-nvățătura de la-nceput o țin întruna, făgăduința mântuirii deplin o au pe totdeauna. Și dacă nu știu celelalte cărări ce duc la Cer vreodată, eu vreau mereu să merg pe-aceea ce-o știu că este-adevărată. Și dacă nu știu alte case de-a-Tale, chiar dacă le spune, eu nu mă las de-aceea care e Casa Ta de rugăciune. Traian Dorz |
Doamne !
Doamne, din inima-mi toată, Te voi lăuda în cor ; / Cu a dragilor Tăi ceată și-n al drepților sobor / Mari sunt lucrurile Tale, Doamne-n cer și pe pământ / Și dorite de toți drepții ce-mplinesc al Tău cuvânt ! / Lucrurile Tale toate strălucesc în măreție, / Și dreptatea Ta rămâne în a veacului vecie ! / Tu, de pomină făcut-ai lucrurile-Ți minunate, / Dumnezeul omenirii, Milostivule-ndurate ! / Celor ce se tem de Domnul, El dă hrană pe pământ / Și de-a pururi ține minte Milostivu-I legământ ! / Cu-a minunilor tărie, a-ntărit pe Israel, / De la celelalte neamuri moștenirea s-o ia el ! / Adevărul și dreptatea sunt al mâinilor Lui dar, / Iar poruncile Lui toate, adevăr fără hotar ! / Ele-n veci sunt întărite și pe veci întemeiate, / Pe granit fără de moarte : pe-adevăr și pe dreptate ! / El trimis-a izbăvirea turmei Sale, pe pământ / Și-a întemeiat pe veacuri neclintitu-I legământ ; / Numele Lui, peste toate, este-nfricoșat și sfânt ! / Începutu-nțelepciunii, este temerea de Domnul ; / Înțelepți sunt toți aceia care, de cum își lasă somnul, / Caută, în toată clipa, legea Domnului să ție, / Fiindcă slava Lui rănâne în a vecilor vecie !
|
Fii cu noi întotdeauna
Fii cu noi întotdeauna / Dumnezeul nostru Sfânt , / Te rugăm dă-ne putere / Să ținem Legământul Sfân. / Te rugăm, Doamne Iisuse, / Să ne binecuvântezi. / Frați, surori de pretutindeni , / În Tine să ne unești. / Și c-o dragoste fierbinte / Ție Doamne să-Ți urmăm, / Numele prea-Sfânt și mare / Mai presus să-L înălțăm.
|
Dorul sufletului
Ascultă glasul ce te strigă și simte dorul de divin!
Alungă din destin risipa trăirilor de heruvim! Apropie de înălțime urechea sufletului tău Și simte glasul de iubire ce îmbunează orice om! Și iată:Adevărul este!...dar să-l trăim ca Adevăr; Nu ascultând ca de-o poveste,de oameni "buni" dar cu gând rău! Iar dacă nu simți Adevărul,nu ai o viață,ci un chin; Or`...viața este Adevărul și nu o baltă de venin!:25: |
Toți cântați cântare nouă !
Toți cântați cântare nouă , Dumnezeului Preasfânt ! / Domnului cântați într-una, toți cei vii de pe pământ ! / Cântați Domnului, toți vii ! Numele-I slăviți , din lire / Și vestiți, în toată ziua, a Lui sfântă mântuire ! / Slava Lui vestiți de-a pururi, între multele popoare ! / Ale Lui minuni , le spuneți neamurilor de sub soare ! / Că e prea puternic Domnul, este lăudat mereu / Și , decât toți dumnezeii mai temut e Dumnezeu ! / Căci sunt idoli dumnezeii turmei pururea păgână, / Pe când Dumnezeu făcut-a cerurile, cu-a Lui mână ! / Strălucirea și mărirea , înaintea-I pururi sunt ; / Frumusețea și puterea în lăcașul Lui cel sfânt !
Amin . |
Sf Nectarie
Multumesc celor care au impartasit si altora despre minunile Sf.Nectarie.
|
Pentru numele Lui +
Pentru numele Lui, dați-I slavă-n veci pe-a vieții cale , / Aduceți-I daruri scumpe ! Locuiți curțile Sale ! / Închinați-vă-n odăjdii toți , lui Dumnezeu Preasfântul ! / Înainte-I să se-nchine și să tremure pământul ! / Spuneți neamurile toate : Dumnezeu împărățește : / El întemeiat-a lumea și-n veci ea nu se clintește ! / El, la vremea hotărâtă, judeca-va cu dreptate : / Pe cel bun, va pune mila-I ; pe cel rău, El îl va bate ! / Cerul să se-nveselească ! Bucura-se tot pământul ! / Marea, cu-ale sale toate , către cer să-și nalțe cântul ! / Să se bucure câmpia cu-al ei tot, cu iarba-i deasă ; / Toți copacii, înaintea Domnului, cu cântec să iasă ! / Fiindcă Domnul , iată-L vine, ca judecător ne-nfrânt , / Vine ca să cârmuiască neamurile pe pământ, / După sfânta Lui dreptate , după adevăru-I sfânt !
|
Rumgăminte către Tine !
Doamne-auzi-mi rugăciunea potopită de suspine / Și strigarea gurii mele să ajungă pân-la Tine ! / Fața Ta să n-o-ntorci, Doamne ,de la mine , când Te chem ; / Înspre mine-a Ta ureche pleac-o Sfinte, când eu gem ! / În orice zi , Stăpâne, de te strig cu ochii uzi, / Tu, din slava Ta, de grabă, al meu strigăt să-L auzi !
|
Iată-ncepe judecata.
Domnul judecă-n Sion. Nourul de martori vine Lângă strălucitul tron. Stau în față acuzații : Milioane, mici și mari : Se-nfioară împărații Între hoți și cămătari. Primul suflet vine-n față. - Tu, de ce nu M-ai primit ? - Eu ... aveam avere multă, N-aveam vreme de gândit... Și-a chemat Judecătorul Primul martor în proces. - Avraam ! Ce-aveai în lume Când din lume te-am ales ? - Doamne, mii de robi și roabe, Turme greu de numărat, Saci de aur și podoabe Și veșminte de-mpărat. - Și-ai putut primi Cuvântul, Tu, bogatule Avraam ? - De-ar fi fost al meu pământul, Tot pe Tine te primeam ! Se rostește scurt sentința. Vine-al doilea-acuzat. - Tu, de ce-ai respins credința ? - Eu ... eram bolnav în pat. Și din nourul de martori Vine unul din norod. - Cum te-aflai tu, spune Domnul, Când Mi-ai fost întâiul rod ? - Împărate, niciodată Ceasu-acela n-oi uita : Mă aflam atunci pe cruce Tocmai lângă crucea Ta. Domnul judecă pe altul. - Pentru ce-ai respins credința ? - Doamne, pe la noi atunci Doar doi, trei urmau credința... La un semn apare-un martor Cu păr alb, cu alb veșmânt. - Spune tu, cu tine-alături Câți credeau pe-ntreg pământ ? - Doamne, când vesteam potopul Spune martorul cu greu, Nimeni nu urma credința Nimeni, Doamne, numai eu. Și-acum vine-o acuzată. - Tu, de ce nu M-ai primit ? - N-aveam timp. Aveam atâția De cusut, de îngrijit... - Tu, Tabita, pe câți oare îngrijeai ? – Parcă ... vreo doi ... - Ba mai mulți ! Spun zeci de glasuri. - Și pe noi ! – Ba și pe noi ! Vine-o altă acuzată. - Tu ? – O, Doamne Preaslăvite, Tu știi tot. Eram frumoasă Și învinsă de ispite. - Spune ! strigă Salvatorul, Tu, Maria din Magdal, cum erai ? – Eram frumoasă Și, plutind pe-al lumii val, Sufletu-mi de șapte lanțuri Era prins și ferecat. Dar eu am venit la Tine, Și Tu toate le-ai sfărmat ! - Tu ? alt acuzat primește Fiorelnica-ntrebare. - Doamne, eu stăteam cu casa Prea departe de-adunare. Domnul face-un semn spre martori - Juriul marelui examen - Și se vede-un car deodată, Și din car coboară-un famen. - Tu, spre Templul Meu, de unde Te porneai când te chemam ? - Eu, din Africa, Stăpâne, Din Etiopia veneam !... Se rostește iar sentința. Este-adus alt acuzat. - Doamne ... Tu chemai... prostimea ... Eu...eram un învățat. Domnu-alege-acum un martor. ( unul singur e de-ajuns.) - Luca, ce-ai fost tu în lume ? - Doctor ! martoru-a răspuns. Domnul judecă-nainte. Vine-un prinț de mare neam. - Tu ? De ce-ai respins credința ? - Eram rege ! Nu puteam ... Și ca martor o femeie: - Tu, Estera cea frumoasă, Când riscai slujind credința Ce erai ? – Împărăteasă ! Se rostește iar sentința. Următorul la-ntrebare E un avocat cu vază - Doamne, cer o amânare ! Incidentul se respinge. Vine-un mare proprietar. - Doamne, vreau să vin cu martori Și cu probe la dosar. Vreau un avocat de seamă. Dau oricât ! Să fie-adus ! - Prea târziu ! răspunde Domnul. Pîn-acum să ți-l fi pus ! Voi, copii, întreabă Domnul, Avocat v-ați pus sau nu ? Cine v-a fost avocatul ? Și răspunde norul: - Tu ! Domnul judecă-nainte. Vine-un tânăr acuzat. - Doamne, eu eram prea tânăr, Când din lume m-ai chemat. - Ieremia, strigă Domnul, - Eu ! răspunde el umil. Cum erai când ți-am spus : vino ! - Eram, Doamne, un copil ... Și, în rând cu Ieremia, Vin din nourul cel sfânt: Iosif cel frumos și tânăr, De ispită neînfrânt. Samuel, ce din pruncie Domnul l-a împrumutat. Iosua și Caleb ce-n țara Cea promisă au intrat. Vine dârz Botezătorul, Ce pe Domnul prevestea, Vin copiii care-n templu L-au primit cu Osana, Vin cei tineri ca o rouă, Cu podoabe sfinte-n zori, Vin cântâd cântare nouă Și cu glas și din viori ...Acuzatul pleacă fruntea Întristat și lăcrimând. Domnul judecă-nainte. Suflete vin rând pe rând ... *Și-acum tu, ce azi în ceruri Încă n-ai apărător, Crezi tu că la judecată Vei sta tot nepăsător ? Nu uita, umblând în viață Din păcat în alt păcat, Că în ultima instanță Nu poți primi avocat ! |
Doamne da-ne intelepciune si putere si iubire
Doamne vrem sa ascultam Cuvantul Tau Azi venim in fata Ta da-ne Doamne harul Tau Sa fim vii intru’ imparatia Ta, Trezeste-ne din nou. Doamne- atinge-ne din nou Peste noi Tu mana Ta s-o pui Si lumina Ta sa arda-n noi Prin puterea Duhului Pune-o dar nu pentru o zi Ci sa arda-n vesnicii in noi Cu adierea Duhului Tau Sfant Doamne atinge-ne din nou. Doamne multi au obosit si in inimi sunt raniti Vindecarea lor e doar in mana Ta Sa ne atingi pe fiecare cu puterea Crucii Tale Sa fim vii intru imparatia Ta. Trezeste-ne din nou. |
Mărire Ție Doamne ( Eduard Filip )
Doamne Dumnezeule, trup și suflet Tu ne-ai dat , / Pe cărarea Impărăției ne îndrumi neâncetat. / Nașterea lui Iisus pruncul, bucurie ne-a adus / Mântuirea s-a născut când păcatu-a fost răpus . / Prea Curata Maica noastră, din văzduh ne luminezi / Cu iubirea ta cea caldă, sufletul ni-l cercetezi. / Sângele Tău scump Iisuse pe Golgota l-ai vărsat , / A strămoșilor păcate Tu pe toate le-ai spălat . / La a doua Ta venire sufletul va îmbrăca / Trupul nou care pe Domnul neâncetat va lăuda . / Cu credință și cu frică te aștept Iisuse al meu / Cortul Drepților se înalță, preamărind pe Dumnezeu.
|
Scrisoare către Dumnezeu - scrisă de un suflet tânăr și curat : Mihaela
<< Ferește-mă Doamne de timpul care mă răsplătește cu înțelepciune. Mai bine lasă-mă așa cum sunt , căci e atât de bine să fii un om printre oameni ! Ce să fac eu cu înțelepciunea ? Înflorește-mi în cale o floare si-am să-nțeleg neliniștea pământului și tăcerea cerului. Fericirea ? Ce să fac cu ea ? Oh, nu mi-o arăta Doamne ! Căci gândul acesta mă sperie de moarte. Scoate-mi în cale mai bine un copil, iar eu voi ști să găsesc fericirea în ochii , în surâsul său în sufletul inocenței. Vreau să știi Doamne că tot ce-mi doresc eu e atât de aproape ! E aici pe pământ . Cerul e pentru cei curajoși ce-și construiesc aripi, poate prea fragile pentru a-l explora. Cerul meu e aici, printre frunze și iarbă, printre oameni și pietre. Pot zbura fără aripi spre a te întâlni. Aș vrea să te rog doar : menține-mi lumina sufletului aprinsă spre a nu-mi rătăci pașii prin viață. >>
|
Imn al Invierii
De Valeriu Gafencu Va cheama Domnul slavei la lumina Va cheama mucenicii in vesnicii Fortificati biserica crestina Cu pietre vii zidite-n temelii Sa creasca-n inimile voastre Un om nascut din nou armonios, Pe sufletele voastre sa se-mplante Pecetea Domnului Iisus Hristos Un clopot tainic miezul noptii bate Si Iisus coboara pe pamant Din piepturile noastre insangerate Rasuna imnul invierii sfant Veniti crestini luati lumina Cu sufletul smerit purificat Veniti flamanzi gustati din cina E nunta Fiului de Imparat |
La umbra crucii Tale
Eu Doamne vreau să vin Să-mi plâng mereu trecutul Și Ție să mă-nchin La umbra crucii Tale Eu Doamne, vreau să fiu Să plâng, să cânt cu jale Din moarte să înviu La umbra crucii Tale Eu vreau să-ngenunchiez Căci numai Tu stăpâne Din greu mă eliberezi La umbra crucii Tale E pacea și odihna Nădejdea, mângâierea Dreptatea și lumina La umbra crucii Tale Eu vreau să chem mereu Pe cei ce în viață Nu-L au pe Dumnezeu Dacă-aș putea să zbor Mai sus de astă vale Aș spune tuturor De jertfa crucii Tale În lumea asta Doamne E vrajbă, chin și jale De-aceea vreau să stau La umbra crucii Tale |
Ajută-mă, Doamne!
de Simina Silvia Șcladan Dă-mi, Doamne, puterea și crezul, Că toate în viață-s deșarte, Dă-mi, Doamne, încrederea-n Tine, Curat să rămân de păcate. Dă-mi, Doamne, lumina din stele, Să pot lumina, ca și ele, Dă-mi, Doamne, a pietrei putere, Să pot răsturna clipe grele. Dă-mi, Doamne, etern cursul apei, Ce roade încet și granitul, Și lasă-mi etern sacrul clipei, Să pot suporta asfințitul. Și lasă-mi răgaz de uimire, Când omul e plin de mistere, Cuvântul să-mi fie ‘mplinire, Și ochii – ocean de iubire. Și iartă-mă, Doamne, de toate, Păcate mereu efemere, Să pot ca să merg mai departe, Scăpat de rușini și mistere. |
Cat de frumoase sunt a Tale
Oranduiri ce-n veci raman Adevaratul, Inteleptul Si minunatul meu Stapan Ce bogatii nebanuite Din raiul Tau mereu cobori In cel ce-n Tine se increde Si-n timp senin si-n timp cu nori Cat de-ntarita faci nadejdea Din sufletul in care stai Cu ce putere si-ndrazneala Ii umpli hotaratul grai Ce bunatate nesfarsita La Tine scump Iisus gasim Oricare in chinurile noastre Si oridecate ori venim Ce ajutor ne dai cand Crucea Si lupta ne-o simtim prea grea De cate ori fara de Tine Am fi cazut zdrobiti sub ea O numa-n veacul care vine Cand tot va fi descoperit Se va vedea Iisuse bine Ce mare har ne-ai daruit Versuri de Traian Dorz |
O cântare
O scurtă cântare , dar atât de frumoasă în ton cu acest topic : http://www.ortodoxmedia.com/dn/0446/...-Te-laudam.mp3
|
Văd că dă eroare , dar puteți încerca direct din Menu , intrând în secțiunea Muzică pe www.ortodoxmedia.com
|
Un fir de păr ( Vasile Voiculescu )
O , Doamne , tristă viața-mi trece , / Și m-a sleit misteriosu-Ți joc , / Tu stai de față-n tot ce se petrece , / Nu Te ascunzi, dar nu Te pot găsi deloc. / Căci depărtările de Tine nu-s departe, / Ești pretutindeni, ierți , îndrepți , mângâi , / Un fir de păr de Tine mă desparte / Și totuși dincolo de orice fel de dincolo rămâi .
|
Sfanta Scriptura
In veci Scriptura Sfanta
Eu nu voi parasi, In ea gasesc eu pace Si numai bucurii. In ea-ntalnesc iubirea Parintelui Ceresc, In Iisus Salvatorul, Mielul Dumnezeiesc. Cand am ispite grele Si ochii cand imi plang, Alerg la ea intruna, Cu ea toate inving. Cand pierd a mea carare, De lume inselat, La Iisus ea ma-dreapta Si iarasi sunt scapat. Ea e a mea lumina, Dreptate si comoara, Ca ea nu e nici una Chiar lumea de-nconjori. In ea ma-ncred intr-una, Izvor de viata e, Cu ea eu voi ajunge In a mea patrie. (Poezii religioase) |
Bate Doamna-n fiecare poarta
Bate Doamna-n fiecare poarta,
Bate Doamna-n fiecare gand, Ca sa nasca pe o lume moarta Pe Pastorul Vietii, luminand - Bate Doamna – nimeni nu-i deschide, Bate Doamna – toti au impietrit, Toti se-ascund in casele aride, Se ascund in suflet troienit - Astazi Doamna iarasi de ar bate, Nimeni n-ar deschide, si-ar urca Intr-o iesle, poate-ar lumina Pruncul Ei, in sufletele toate - Nici o usa, astazi, un copil N-ar deschide, singur, pe o lume, Ar cauta Iisus un loc umil Unde sa se nasca, fara nume - Plina-i Lumea toata de avarii Care darul vietii nu-si impart Cu o Doamna, si cu Domnul Mamii - Sufletul crestinilor e spart - Si asa, pe Lumea Rautatii, Bun e numai bunul Dumnezeu, Ca-si trimite Fiul, Domnul Vietii, Lumii-intregi, sa ia pacatul sau - Sa deschida Raiul tot la cei Nu au nici copii, nici Dumnezeu… (Poezii religioase) |
Parintele Luminii
Parintele luminii,ce plinsul imi asculti, Pe cind eram in lume,si nu-mi erai in gind, Imi ridicam iluzii,crezind ca sint divine, Pustii sint toate astazi,ruine si pamint. Sint iarasi de la capat,acum privesc spre tine, Parintele luminii,ce ne asculti pe noi, Din nou iti cer o sansa,nu doua,numai una, Caci sint dintre aceia-n suspine si nevoi. Din piept plinsul incepe,incet incet sa urce, Si sufletu-i in zbucium,dar totu-i retinut Parintele luminii,cedez,nu mai pot duce, Iti cer eliberarea,din nou,un inceput. Caci cine-n lumea asta,mai poate sa te scape, Cind esti cazut,si-n suflet,ti-au rasarit totii spinii, Iar dejnadejdea-ncepe,adinc sa te ingroape, Exista unul singur..PARINTELE LUMINII. Amin. |
Unde au fost acestea pina acum ?
Amin. |
Acum 10 ani.
La toti va scriu,sa stiti ca va iubesc Caci toti imi sinteti frati,chiar de departe Privindu-va,ma rog sa incercati Sa ma vedeti si voi ca pe un frate. Caci numai impreuna e frumoasa Viata ce ti-e data s-o traiesti Sa iti produca bucurie-n suflet Dar dezvatat de poftele lumesti. Privind sotia celui numit frate, Sa n-o poftesti,sa nu-ti ridici privirea Ci te desparte,gindu-ti la Cristos Sileste-te sa-ti piara amintirea. Caci Dumnezeu nu ne-a creat pentru desfrau Tu sa te temi si sa te pleci smerit Sa te cutremuri si sa nu uiti niciodata De singele Celui pe cruce rastignit. Isuse,care stai la dreapta slavei, Sint fiul Tau,cu tine fac un legamint, Ajuta-ma...caci ma sting din picioare Si ma topesc...si intru in mormant. Amin. |
Umblam pe cimp,singuratatea,
Doar ea,prietena era, Si ma roteam sa vad de-s singur, Sa pot sa strig durerea mea. Si-apoi...strigam cu toata forta Si-i strigam numele iubit Da voia mea nu era sfinta Si nimeni nu m-a auzit. Ploua de sus,pamintul...umed Ma intindeam pe spate jos Nu mai simteam raceala ploii Si ca pamintu-i noroios. Apoi obrajii se-ncalzeau De lacrimi,trupul,de suspine Murdar si ud,ma ridicam Si ma simteam ceva mai bine. Si tot asa,timp 5 sau 6 De luni de zile,chinuit Si era seara,si eu,singur Cind Dumnezeu,m-a izbavit. Ego-ul meu,in acea seara In care m-am nascut din nou S-a prabusit in nefiinta S-a dizolvat prin suferinta. Atunci a stralucit in mine LUMINA ce m-a luminat Si am stiut ..prin suferinta Ca sus in cer...am fost iertat. Cine citeste...sa-nteleaga Caci Biblia...asa graieste AU AUZIT DE MINE NUMAI... CINE MA CAUTA-N FAPTUIESTE. Amin. |
una din ultimele poezii din prezent...
In fiecare dimineata, Cind deschid ochii...te privesc Adinc sadit TU esti in mine, Cu ochiul mintii ...te zaresc. Pustiul ce a fost odata Nu mai exista...e curat Saminta care mi-ai trimis-o ...Eu am plantat ce TU mi-ai dat. Cu radacina in mocirla Crescut-a si a incoltit Si am udat-o ...tot cu lacrimi Iar floarea...pare...ca-nflorit. Privesc la ea,nu-mi vine-a crede, Cind o privesc...e chipul TAU Copilul care creste-n mine, Il ocrotesc caci...TU sint EU. Amin. |
Totul e gata de plecare
Totul...de ani...e pregatire Totul ramine,tot,in urma Nimic nu face o privire. Intern imi suna orologiul Batind minutele trecute Incet se scurg cele ramasa Dar nu mai sint asa de multe. Toata averea-mi este trupul Suport ce este doar al meu Nu mai e trup,prin transformare, E-o stinca ce-o vrea Domnul meu. O stinca de granit imi este Pentru servirea celui care Traiva-n veci,si-n vesnicie Cel ce de-a pururea nu moare. Sint EU acela ce doreste Sa fiu al TAU sa fiu cu TINE Inca de-acum ,din lumea asta Sa te gasesc,sa fi cu mine. In trup pornesc in cautare De al afla pe Dumnezeu Caci trupui cel ce o sa piara....servind, Iar sufletul...sint EU. Amin. |
Pe calea TA,pindesc haine,
Ispitele din drumul meu Cine te cauta,le cunoaste Pe drumul catre Dumnezeu. I-o zi,sau vine-o perioada Cind ratacesti,sau intilnesti, In dreapta,vine supararea Mihnirea-n stinga,ca nu ESTI. Alegerea iti apartine Poti fi mihnit,sau suparat Prin rugaciune e schimbarea, Altfel,alegi ce-ti este dat. Si-n alta zi (va dau exemple) In dreapta,pofta te-ncolteste, Abia mijind,dorinta-n stinga A ta vointa hotaraste. Si inca una,intregeste, Dorinta-n dreapta,de-a avea, La stinga este...RENUNTAREA Ca sa se nasca VOIA SA. Amin |
Frica
Doar Tu ma vazi,ca-mi este frica
Si cum ma zbat,si ma gindesc Doar Tu sti Doamne,cit de mare-i E frica...ca nu Te gasesc. De-atitea ori e indoiala, Ca fac ce fac,si nu fac bine Si ca pe drumul ce imi pare Ca urca...n-am sa dau de Tine. Caci nu e om,sa ma invete Sa-mi fie sprijin,ajutor, Doar ignoranta din credinta, Prin ea Te caut,pin-am sa mor. Amin |
Unde sa caut,vointa-mi spune
Ca,pasii pot sa-i stapinesc Doar prin vointa-mi caut cararea De-atitea ori,ma ratacesc. Ce bine e cind minci salata Cartofi prajiti cu un gratar, Si-L cauti,masina te asteapta, Nu te mai du,mergi in zadar. Pe mine ma doresti cu rivna Sa nu ma-nparti cu nimenea, Si mor,ca sa ati fac placere Sa ma mentin pe CALEA grea. Multi oameni se-ntilnesc,discuta Crestini numiti,si buchisesc, Ca sa discute intelesuri Cu mintea lor,se ratacesc. Tu...esti dincolo de cuvinte De-aceia,a tacea..e drept. Trimite-mi Doamne suferinta, Iubirea Ta,eu..o astept. Amin. |
Spre Tine Doamne-mi,atintesc privirea,
De bratul Tau ma sprijin,caci mi-e greu Cind scap din raul zilei ce apune, Imi plec genunchii,Dumnezeul meu. Ce-n frunte-mi sta,mi-e scris dintotdeauna, Puterea Ta,e mare-n rugaciune Ma miluieste cu un strop de pace-n suflet Caci poti a ma schimba,prin rugaciune. Te rog a-mi trece,numai de-i cu voie Suspinul meu,prea mare-i asta cruce, Si-am sa-ti inchin,si-n ultima suflare Gindul spre Tine,sufletu-MI al duce. Amin. |
Acatistul de multumire Slava lui Dumnezeu pentru toate
Condac 1
O, Dumnezeule veșnice și Împărate a toată făptura, Carele cu dreapta Ta îndreptezi toate căile vieții omenești după judecățile mântuitoarei Tale Pronii, Îți mulțumim pentru toate binefacerile Tale stiute si nestiute, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Împaratiei Tale ce va să fie. Nu ne lipsi nicicand de milele Tale pe noi, cei ce-Ți cantam: Slava Tie, Dumnezeule, in veci! Icos 1 Venit-am pe lume prunc slab și neajutorat, dar îngerul Tău si-a intins luminoasele-i aripi, pazindu-ma din leagan. De atunci, in toate caile mele straluceste dragostea Ta, minune calauzitoare spre lumina vesniciei. Darurile cele bogate ale Proniei Tale minunat s-au aratat din ziua cea dintai si pana astazi. Iti multumesc impreuna cu toti cei ce Te cunosc si strig catre Tine: Slava Tie Celui ce m-ai adus la viata! Slava Tie Celui ce mi-ai aratat frumusetea universului! Slava Tie, Celui ce mi-ai descoperit intinderea cerului si a pamantului, ca pe o carte a vesnicei intelepciuni! Slava vesniciei Tale in mijlocul acestei lumi trecatoare! Slava Tie pentru milostivirile Tale cele tainice si cele vadite! Slava Tie pentru tot suspinul intristarii mele! Slava Tie pentru tot pasul in viata, pentru fiece clipa de bucurie! Slava tie, Dumnezeule, in veci! |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 21:18:04. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.