Bun, ma bucur ca s-a clarificat ca vorbim de aceeasi Maica Pahomia. Insa, in articolul pe care l-am citit, de pe Doxologia, se spune ca la finalul cartii dedicate Maicii Pahomia, ca: Ucenica sa, actuala egumenă, Maica Mihaela Costache, povestește minunata atmosferă de dragoste prin care Maica Pahomia a știut să îmbrățișeze nevoința sa și nevoința celor crescute de ea. În finalul poveștii vieții acestei minunate icoane de femeie a Bisericii, Maicile scriu: „Pentru dragostea față de mănăstire, pentru dragostea față de cei în suferință, pentru pomenirea morților și pentru dragostea în care și-a crescut și educat ucenițele, Dumnezeu i-a rânduit o trecere la cele veșnice după cum își dorea, în luna florilor, în Săptămâna Luminată, când se cântă Hristos a Înviat!”

Cum este in viata, daca Maicile de la Pasarea scriu despre ea ca nu mai este in viata?

A explicat omul că este vorba de mama lui, altă maică Pahomia, numele de călugărie se repetă, sau nu au mai fost oameni cu numele Cleopa în toată România și diaspora unde sunt români în anumite mănăstiri, după ce a trecut la Domnul părintele Cleopa ?

Draga Militaru,
Situatia cu adevarat trista descrisa de tine mi se pare similara cu orice azil de batrani unde stim cu totii ca esti tinut atata timp cat esti gestionabil dpdv al sanatatii si nu ai nimic grav. In momentul in care personalul de ingrijire observa ca sanatatea pacientului internat la ei scapa de sub control esti imediat trimis la un spital. In cazul in care boala continua sa persiste prin cronicizare iar spitalul nu are ce sa-ti faca, ca in cazul de fata te trimite inapoi acasa daca ai unde. Inapoi insa, in orice AZIL ca-i de maici sau de batrani, din nefericire, BOLNAV GRAV FIIND nu te mai intorci.

ACEL Ideal, de a fi acceptat cu boli cronice grave, cautat de voi din nefericire nu exista. Acel asezamant unde, grav bolnav fiind, crezi ca te asteapta o comunitate iubitoare de maici grijulii specializate in asemena actiuni de caritate( ca in vechile filme italienesti neorealiste) nu cred ca exista pe teritoriul Romaniei.
Pur si simplu, la Manastiri trebuie sa vietuiesti si sa pleci din viata asta pe picioare cat de cat sanatos, discret si fara sa deranjezi fratii sau surorile.

Citeam in cartea Maicii Theresa care descria conditiile absolut cumplite de pe strazile Calcutei din India unde bolnavii pe moarte, de la bebelusi pana la batrani, erau adusi la usile asezamantului acestei Maici si tot ce putea ea si echipa ei de interventie face in fata avalansei de zeci de muribunzi era sa ii tina cateva clipe in brate in timp ce se stingeau din viata.

Din nefericire inca nu avem asemenea suporti in tara pentru aceste cazuri grave si speram nici sa nu avem vreodata asemenea situatii.
Fereasca DUmnezeu!

- Atotmilostivă, Împărăteasa mea, Preasfântă Doamnă, Fecioară Preacurată, Născătoare de Dumnezeu, Marie, Maica lui Dumnezeu, singura şi neîndoielnica mea nădejde. Nu te scârbi de mine. Nu mă depărta, nu mă părăsi. Apără-mă, mijloceşte, auzi-mă, vezi-mă… Stăpână, ajută-mă, iartă-mă, iartă-mă… Preacurată.-

...Rugăciune scurtă către Maica Domnului a Sfântului Serafim de Sarov

Eu auzisem că mai primeau aspiranți la monahism în putere până în 50 de ani, altfel toți s-ar putea duce la bătrânețe la mănăstire, să fie îngrijiți, mă refer și la mireni dar cine să-i mai îngrijească dacă toată obștea e îmbătrânită ?

Asa e :). Multumesc pentru clarificare.

Fie ca rugăciunile către Maica Pahomia, mama domnului Militaru, sa o ajute pe dansa sa gaseasca un loc pentru ultimele sale zile, departe de mireni.

Doamne ajuta.

Domnul Militaru n-a afirmat că maica Pahomia, despre necazurile căreia ne-a scris, ar fi mama dumnealui.

Asa este din ce vedem. O fi fost o presupunere a fratelui Iorest.

Mulțumesc din suflet pentru rugăciunea Sfântul Serafim de Sarov!

Va mulțumesc tuturor pentru rugăciuni si răspunsuri!

Sunteți oameni minunati!
Bunul Dumnezeu sa va binecuvinteze pentru toata dragostea care o aveți in inima !
Și dacă este si vreun Părinte, Sărut mâna!

Maicuta ar trebui sa caute vocea lui Dumnezeu , caci nu intotdeauna ce gandim noi e cel mai bun lucru pentru noi, si sunt nenumarate exemple de la sfinti.

Dupa o viata in manastire inteleg dorul ei pentru asta , dar de asemenea au fost si momente cand a ales calea pustiului , deci cumva s-a departat de manastire.

In plus reticienta celor din manastire ne arunca intr-o lume cruda, care ii judeca pe cei neputinciosi, uneori pentru binele lor.

Stiu ca dansa cere doar rugaciune ca aceasta e cel mai ravnit dar,rugaciunea nevinovata a altuia pentru tine , cum si noi cei rataciti avem nevoie de rugaciunile dansei, dar uneori iti vine sa rupi lanturile nepuitintei si neimplicarii , sa o vizitezi, sa o sustii , sa o sprijini in a isi indpelini visul, sa arati ca sunt oameni si ocazii peste tot, nu doar in manastire, sa arati ca Dumnezeu este aici langa noi , intre taste , sau in chilia singuratica, ca totul se intampla in noi , si in noi este raiul si iadul iubirii aproapelui.

Asa ca transmite-i maicutei ca din putina mea rugaciune , care de abia imi ajunge sa carpesc cateva clipe, nu am ce sa ii dau, decat un gand mic si sincer ca Dumnezeu sa faca voia sa cu dansa, si ca adevarata manastire este patul suferintei ei , si speranta care si-o pune in noi cand altii o refuza este raza de lumina care sa o incalzeasca .

Pacat ca nu poate intra pe net maicuta , sau poate e greu de a primi oaspeti, ca sigur dorul de sfintenie se implineste in ajutorarea celor mici

Mulțumesc pentru cuvintele frumoase, gândurile bune și rugăciuni!
O sa ii transmit Maicuței.
Dumnezeu sa va binecuvinteze!