Hristos S-a coborat din Cer [jos]pe pamant, asa cum spune si textul din Efeseni.
Dar de ce le-a predicat acelor suflete din vremea potopului? Nu le-a predicat Noe (prin Duhul lui Hristos cum zice de fapt Petru, dar voi intelegeti pe dos) destul 120 de ani? Si cu ce scop sa le predice? Ar mai avea o a 2-a sansa sa se pocaiasca si sa intre in corabie? Hai sa fim seriosi...

"Că spre aceasta s-a binevestit morţilor, ca să fie judecaţi ca oameni, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu cu duhul. " 1 Petru 4:6

totul este precizat in postul mai complex inainte cu 3 posturi pe threadul meu aici, dar se pare ca iti place sa nu te uiti si sa bagi de seama.

Pai fratele meu, incearca sa scri doar cate o erezie per post, sa nu trec peste, altfel voi fi nevoit sa dau raspunsuri pe 2 pagini ca lui moshu.

"Că spre aceasta s-a binevestit morţilor, ca să fie judecaţi ca oameni, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu cu duhul. " 1 Petru 4:6

Mortii acestia erau morti doar cand scria Petru. La vremea cand li se "binevestise" erau inca in viata. Ai vazut vreun popa sa colinde cimitirul si sa le predice mortilor? Hm... asa ar trebui sa faca conform ideilor tale...

te-am lasat in intunericul tau
cine nu vrea sa vada , nu va vedea niciodata

si ca incheiere am sa redau doua posturi mai vechi primul :

Aceasta însă zic, fraţilor: Carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea. 1Cor 15:50

18. Pentru că şi Hristos a suferit odată moartea pentru păcatele noastre, El cel drept pentru cei nedrepţi, ca să ne aducă pe noi la Dumnezeu, omorât fiind cu trupul, dar viu făcut cu duhul,
19. Cu care S-a coborât şi a propovăduit şi duhurilor ţinute în închisoare,
20. Care fuseseră neascultătoare altădată, când îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu aştepta, în zilele lui Noe, şi se pregătea corabia în care puţine suflete, adică opt, s-au mântuit prin apă. 1Petru 3

Că spre aceasta s-a binevestit morţilor, ca să fie judecaţi ca oameni, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu cu duhul. 1Petru 4:6

Căci nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel sfânt al Tău să vadă stricăciune.
Mai înainte văzând, a vorbit despre învierea lui Hristos: că n-a fost lăsat în iad sufletul Lui şi nici trupul Lui n-a văzut putreziciunea. Fapte 2:27-21

Hristos a murit si s-a pogorit cu duhul , propovaduind duhurilor din inchisoare , El s-a coborit in Iad dar nu a ramas acolo.

Ce mai ai a spune la asta?S-a coborit Iisus cu trupul in Iad(locuinta mortilor)?Nu.Erau in Iad(locuinta mortilor) oameni cu tot cu trup(in inchisoare).Nu, ci erau duhuri, cu duhul.Propovaduind evanghelia in Iad(locuinta mortilor) duhurilor(celor care au murit) oare nu au fost acestia constienti de propovaduire , atunci daca nu ar fi fost constienti cum ar fi posibil ca ei sa fie judecati dupa propovaduirea lui Hristos?Deci vedem ca cei care au murit care cu duhurile erau in locuinta mortilor sau in Iad , la fel ca si Iisus cel coborit cu duhul in locuinta mortilor(Iad) au fost total constienti de ce se intampla , la fel si Iisus a propovaduit unor duhuri care au putut sa-l asculte , si El , Iisus a fost activ in `timpul mortii sale` cu duhul.La fel cum viata nu se opreste cu moartea ci ea continua in duh.De asemenea "Dumnezeu este Domnul Dumnezeul duhurilor si a tot trupul" "cel ce face pe ingerii sai duhuri si pe slujitorii sai para de foc".De asemenea Scriptura zice , ca, carnea si sangele nu poate sa mosteneasca imparatia lui Dumnezeu.De asemenea Iisus a zis , ca fii lumii acesteia sa insoara si se marita , dar fii lumii spirituale , nici nu se mai insoara nici nu se mai marita ci sunt la fel ca ingerii.

al doilea :
Apocalipsa
9. Şi când a deschis pecetea a cincea, am văzut, sub jertfelnic, sufletele celor înjunghiaţi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru mărturia pe care au dat-o.
10. Şi strigau cu glas mare şi ziceau: Până când, Stăpâne sfinte şi adevărate, nu vei judeca şi nu vei răzbuna sângele nostru, faţă de cei ce locuiesc pe pământ?

pilda bogatului nemilostiv si a saracului Lazar ,


19. Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit.
20. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube,
21. Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui.
22. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
23. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.
24. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti.
26. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.
27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu,
28. Căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin.
29. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei.
30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi.
31. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi.

Vedem ca au murit atat bogatul cat si saracul.Unul a fost dus in sanul lui Avraam de catre ingeri si altul a ajuns in Iad.Vedem ca sufletele dupa moarte continua sa existe , iar bogatul era in totalitate constient de viata lui si de ceea ce se intampla cu el , ba chiar mai constient decat era inainte sa moara.Vedem ca bogatul e preocupat de fratii lui care inca mai sunt in viata, de acolo de unde e, si stie de ei, e constient de fiecare lucru.

Fapte 5:17 Şi sculându-se arhiereul şi toţi cei împreună cu el - cei din eresul saducheilor - s-au umplut de pizmă.

Fapte 23:8 Căci saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, iar fariseii mărturisesc şi una şi alta.

Vi se pare cunoscut?Inviere inseamna viata sufletului, spiritului in contextul acesta si cel ce urmeaza.


27. Şi apropiindu-se unii dintre saducheii care zic că nu este înviere, L-au întrebat:
28. Zicând: Învăţătorule, Moise a scris pentru noi: Dacă moare fratele cuiva, având femeie, şi el n-a avut copii, să ia fratele lui pe femeie şi să ridice urmaş fratelui său.
29. Erau deci şapte fraţi. Şi cel dintâi, luându-şi femeie, a murit fără de copii.
30. Şi a luat-o al doilea, şi a murit şi el fără copii.
31. A luat-o şi al treilea; şi tot aşa toţi şapte n-au lăsat copii şi au murit.
32. La urmă a murit şi femeia.
33. Deci femeia, la înviere, a căruia dintre ei va fi soţie, căci toţi şapte au avut-o de soţie?
34. Şi le-a zis lor Iisus: Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;
35. Iar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul acela şi învierea cea din morţi, nici nu se însoară, nici nu se mărită.
36. Căci nici să moară nu mai pot, căci sunt la fel cu îngerii şi sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
37. Iar că morţii înviază a arătat chiar Moise la rug, când numeşte Domn pe Dumnezeul lui Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov.
38. Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al morţilor, ci al viilor, căci toţi trăiesc în El. -Luca 20:27-38

23. În ziua aceea, s-au apropiat de El saducheii, cei ce zic că nu este înviere, şi L-au întrebat,
24. Zicând: Învăţătorule, Moise a zis: Dacă cineva moare neavând copii, fratele lui să ia de soţie pe cea văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său.
25. Deci erau, la noi, şapte fraţi; şi cel dintâi s-a însurat şi a murit şi, neavând urmaş, a lăsat pe femeia sa fratelui său.
26. Asemenea şi al doilea şi al treilea, până la al şaptelea.
27. În urma tuturor a murit şi femeia.
28. La înviere, deci, a cărui dintre cei şapte va fi femeia? Căci toţi au avut-o de soţie.
29. Răspunzând, Iisus le-a zis: Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. Matei 22:23-29

Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

Peetor vad ca ai obiceiul de a te incurca in lucruri simple.In Biblie spune clar:
"Luca 16:22 Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au INGROPAT".Bogatul a murit si a fost ingropat,punct.Apoi ni se spune ca a pogarat in locuinta mortilor.Evident ca trupul sau a fost ingropat si acolo a ramas.Acum putem sa facem sapaturi arheologice,tot acolo il gasim.Sufletul sau s-a pogorat in locuinta mortilor.E de la sine inteles.Acum ca ai amintit de chinurile bogatului pe care tie ti se par a fi umane.Ti-am spus ca exista 2 teorii si anume:cei mantuiti nu vor mai cunoaste durerile tristetele s.a.m.d. pe care le-au cunoscut pe pamant(asta e clar amintit in biblie,in cer ele vor lipsi),dar in ceea ce-i priveste pe cei nemantuiti am spus ca ori durerile vor fi asemenea chinurilor de pe pamant(cu mult mai mari insa),ori este vorba despre chinurile sufletesti.Acum nimeni nu s-a intors din Locuinta mortilor sa ne spuna cum este,dupa ce a murit in trup.Dar nu stiu ce este atat de important sa stim noi toate aceste lucruri.Trebuie sa ne vedem de viata si sa ne-o traim aplicand Sfanta Scriptura.Tocmai de aceea poate ca Isus nu a dat mai multe amanunte.El a vrut sa ne invete o lectie.Acum ca ai amintit despre limbaj in pilda,in acest caz trebuie sa tinem cont cui I se adresa Isus.Isus a folosit un limbaj accesibil auditoriului.Degeaba ar fi explicat clar(pentru noi cei de acum) cum stau lucrurile,multimea de atunci tot n-ar fi inteles.Cu alte cuvinte Isus a vorbit pe intelesul celor care-l asculta.Cum ar fi sa te apuci tu sa-i vorbesti unui om neinstruit despre fizica cuantica?Daca totusi vrei sa o faci atunci ii vorbesti pe intelesul lui si folosesti cuvintele potrivite.
Mi-ai mai spus ca nu trebuie sa luam ad literram aceasta pilda.Dar si asa daca privim lucrurile,daca facem abstractie de povestea in sine,Isus aici sustine viata dupa moarte,a sufletului si duhului,ceea ce contesta idea ta de "moarte pur si simplu"si inviere.Intre moarte si inviere se pare ca exista o continuitate a sufletului.
Ar fi interesant sa fac o distinctie dintre Trup ,Duh si Suflet pentru ca vad ca nu s-a delimitat clar aici si s-ar putea ca unii dintre noi sa le confunde.Cred ca intr-o viitoare postare o sa incerc aceasta.Desi vreau sa fiu mai scurt totusi as vrea sa mai aduc in discutie ceva.
Acum iti mai aduc o intamplare biblica despre care nu mai poti sa spui ca nu trebuie citita literar.Iti cer sa citesti 1 Samuel 28:
"1 Samuel 28:3 Samuel murise. - Tot Israelul îl plânsese, şi-l îngropaseră la Rama în cetatea lui. Saul îndepărtase din ţară pe cei ce chemau morţii şi pe cei ce ghiceau.
1 Samuel 28:4 Filistenii s-au strâns, şi au venit de au tăbărât la Sunem: Saul a strâns pe tot Israelul şi au tăbărât la Ghilboa.
1 Samuel 28:5 La vederea taberei Filistenilor, Saul a fost cuprins de frică, şi un tremur puternic i-a apucat inima.
1 Samuel 28:6 Saul a întrebat pe Domnul şi Domnul nu i-a răspuns nici prin vise, nici prin Urim, nici prin prooroci.
1 Samuel 28:7 Atunci Saul a zis slujitorilor lui: "Căutaţi-mi o femeie care să cheme morţii, ca să mă duc s-o întreb." Slujitorii lui i-au zis: "Iată că în En-Dor este o femeie care cheamă morţii."
1 Samuel 28:8 Atunci Saul s-a schimbat, a luat alte haine, şi a plecat cu doi oameni. Au ajuns la femeia aceea noaptea. Saul i-a zis: "Spune-mi viitorul chemând un mort, şi scoală-mi pe cine-ţi voi spune."
1 Samuel 28:9 Femeia i-a răspuns: "Ştii ce a făcut Saul, cum a nimicit din ţară pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce ghicesc viitorul: pentru ce dar întinzi o cursă vieţii mele, ca să mă omori?"
1 Samuel 28:10 Saul i-a jurat pe Domnul, şi a zis: "Viu este Domnul, că nu ţi se va întâmpla nici un rău pentru aceasta."
1 Samuel 28:11 Femeia a zis: "Pe cine vrei să-ţi scol?" Şi el a răspuns: "Scoală-mi pe Samuel."
1 Samuel 28:12 Când a văzut femeia pe Samuel, a scos un ţipăt mare, şi a zis lui Saul: "Pentru ce m-ai înşelat? Tu eşti Saul!"
1 Samuel 28:13 Împăratul i-a zis: "Nu te teme de nimic; dar ce vezi?" Femeia a zis lui Saul: "Văd o fiinţă dumnezeiască sculându-se din pământ."
1 Samuel 28:14 El i-a zis: "Cum e la chip?" Şi ea a răspuns: "Este un bătrân care se scoală, şi este învelit cu o mantie." Saul a înţeles că era Samuel, şi s-a plecat cu faţa la pământ, şi s-a închinat.
1 Samuel 28:15 Samuel a zis lui Saul: "Pentru ce m-ai tulburat, chemându-mă?" Saul a răspuns: "Sunt într-o mare strâmtoare: Filistenii îmi fac război, şi Dumnezeu S-a depărtat de la mine; nu mi-a răspuns nici prin prooroci, nici prin vise. Şi te-am chemat să-mi arăţi ce să fac."
1 Samuel 28:16 Samuel a zis: "Pentru ce mă întrebi pe mine când Domnul S-a depărtat de tine şi S-a făcut vrăjmaşul tău?
1 Samuel 28:17 Domnul îţi face aşa cum îţi vestisem din partea Lui; Domnul a rupt împărăţia din mâinile tale, şi a dat-o altuia, lui David.
1 Samuel 28:18 N-ai ascultat de glasul Domnului, şi n-ai făcut pe Amalec să simtă aprinderea mâniei Lui: de aceea îţi face Domnul aşa astăzi.
1 Samuel 28:19 Şi chiar Domnul va da pe Israel împreună cu tine în mâinile Filistenilor. Mâine, tu şi fiii tăi, veţi fi împreună cu mine şi Domnul va da tabăra lui Israel în mâinile Filistenilor."
1 Samuel 28:20 Îndată Saul a căzut la pământ cât era de lung, şi cuvintele lui Samuel l-au umplut de groază; nu mai avea nici o putere, căci nu mâncase toată ziua şi toată noaptea.
1 Samuel 28:21 Femeia a venit la Saul, şi, văzându-l foarte înspăimântat, i-a zis: "Iată că roaba ta ţi-a ascultat glasul; mi-am pus viaţa în primejdie, ascultând de cuvintele pe care mi le-ai spus.
1 Samuel 28:22 Ascultă acum, şi tu, glasul roabei tale, şi lasă-mă să-ţi dau o bucată de pâine, ca să mănânci şi să prinzi putere ca să porneşti la drum."
1 Samuel 28:23 Dar el n-a vrut, şi a zis: "Nu mănânc nimic!" Slujitorii lui şi femeia au stăruit de el până i-a ascultat. S-a sculat de la pământ, şi a şezut pe pat.
1 Samuel 28:24 Femeia avea la ea un viţel gras, pe care l-a tăiat în grabă; a luat făină, a frământat-o, şi a copt azimi.
1 Samuel 28:25 Le-a pus înaintea lui Saul şi înaintea slujitorilor lui, şi au mâncat. Apoi s-au sculat şi au plecat chiar în noaptea aceea."
Sa comentam putin versetele biblice.Vrajitoarea l-a chemat pe Samuel mort.De unde a venit Samuel nu stiu(eu spun probabil ca din Locuinta mortilor,din locul unde plecau cei neprihaniti dupa moarte,"din sanul lui Avraam"ca sa ma exprim in tonul discutiilor de acum).Cert este ca era o "o fiinta dumnezeiasca",adica nu mai avea trupul pamantesc.Ai intrebat daca sufletul este constient dupa moarte(intr-adevar in biblie nu specifica clar daca era duhul sau sufletul lui Samuel,desi s-a inregimentat expresia a chema duhurile si nu sufletele).Oricum ar fi fost vedem clar ca Samuel era constient il recunoaste pe Saul,stie cum stau lucrurile si cum au stat in trecut(1 Samuel 28:16 Samuel a zis: "Pentru ce mă întrebi pe mine când Domnul S-a depărtat de tine şi S-a făcut vrăjmaşul tău?),ba mai mult cunoaste viitorul(1 Samuel 28:19 Şi chiar Domnul va da pe Israel împreună cu tine în mâinile Filistenilor. Mâine, tu şi fiii tăi, veţi fi împreună cu mine şi Domnul va da tabăra lui Israel în mâinile Filistenilor."),asta asa ca fapt divers deoarece mi-ai cerut cateva caracteristici ale sufletelor si duhurilor dupa moarte.
Acum ca unii teologi spun ca nu era vorba despre Samuel,cel care a fost "sculat"de vrajitoare,ci de Satan,deoarece asa cum spune Biblia are totusi puterea de a face "semne nemaipomenite",nu pot sa le dau dreptate daca citesc cu atentie pasajul.In Biblie se spune clar ca a fost Samuel.

Vad ca de la atatea discutii cu tine te confund cu mine condor:"Peetor vad ca ai obiceiul de a te incurca in lucruri simple"Mi-a placut asta.:))Ma gandeam la contul meu,de aceea rectific:Condor vad ca ai obiceiul de a te incurca in lucruri simple"

Ba s-au intors foarte multi. Si inainte de Hristos, si in timpul umblarii pe pamant a lui Hristos (chiar Mantuitorul a facut cateva invieri) si dupa inaltarea Mantuitorului (invieri facute de Sfintii Apostoli). Este important sa stim de ce "acesti intorsi din locuinta mortilor" nu au spus absolut nimic despre locurile pe unde au fost.

Poti da vre-o explicatie de ce, cei inviati, nu au spus nimic despre trairea lor acolo unde au fost? Iti dau eu o varianta: nu au stiut nimic ce sa spuna, pentru ca in moarte (pana la inviere) nu este "nici lucrare, nici stiinta, nici intelepciune, nici chibzuiala" (spune Sfanta Scriptura).


Faci referire la pilda bogatului nemilostiv din Luca 16. Nu stiu de unde tragi concluziile. De ce nu citesti Sfanta Scriptura? Vei vedea ca Iisus sustine exact ceea ce este scris in concluzia finala a pildei: "Au pe Moise si proorocii (Sfanta Scriptura). Sa asculte de ei" (Luca 16:29) si "Daca nu asculta de Moise si proorocii (Sfanta Scriptura), nu vor crede nici daca ar invia cineva din morti." (Luca 16:31). Cat se poate de adevarat. Cate invieri nu au avut loc si totusi nu au adus credinta (vezi cazul invierii lui Lazar, prietenul Mantuitorului).


Cunosc bine intamplarea. Iti aduc aminte cum s-a incheiat. "Saul a murit, pentru ca s-a facut vinovat de faradelege fata de Domnul, al carui cuvant nu l-a pazit si pentru ca a intrebat si a cerut sfatul celor ce cheama mortii." (1 Cronici 10:13)

Vad ca pui la indoiala participarea lui satan la acel eveniment vrajitoresc incheiat cu moartea lui Saul. Nu te intrebi de ce Saul nu-l vedea pe Samuel (o intreba pe vrajitoare, ce vede)?

Fa comparatie intre acest eveniment vrajitoresc si intalnirea Mantuitorului cu Moise si Ilie, pe muntele schimbarii la fata, unde erau prezenti si trei sfinti apostoli care au vazut totul.

Condor ai spus ca "Faci referire la pilda bogatului nemilostiv din Luca 16. Nu stiu de unde tragi concluziile."Pai de unde?Se vorbeste despre bogat si despre lazar dupa ce au murit,inainte de inviere,cand tu spui ca:"pentru ca in moarte (pana la inviere) nu este "nici lucrare, nici stiinta, nici intelepciune, nici chibzuiala" (spune Sfanta Scriptura).".Ba uite ca este.Bogatul chiar se preocupa de soarta alor sai.Si asta a spus-o Isus.Iar cat despre intamplarea din 1 Samuel,biblia spune clar ca este vorba despre Samuel,daca era altfel ne-ar fi spus.Eu cred ce spune Biblia.Iar cat priveste citatul tau din Cronici,nici acesta nu specifica ca nu Samuel a fost chemat.Intr-adevar au fost inviati multi dar asa cum ai spus si tu,nimeni nu a spus cum ce este dincolo cel putin Biblia nu specifica asta,poate nu a vrut Biblia sa ne spuna si pot ghici de ce.Nu au spus-o pentru ca nu are importanta pentru viata noastra,o sa cunoastem noi insine lucrurile de vrem sau nu vrem la un moment dat.Mai bine ar fi sa discutam despre experientele celor in moarte clinica.Am auzit multe din aceste intamplari.Acum ca nu le crezi sau le consideri subiective,asta e problema ta.

Ai aminti despre intalnirea Mantuitorului cu Moise si Ilie(aici te-am prins,despre Ilie se spune ca a fost rapit la cer,despre Moise da de inteles ca a murit si a fost ascuns de Dumnezeu).Daca Moise a murit,de ce s-a intalnit cu Isus si de unde a venit daca tu ai spus ca pentru ca in moarte (pana la inviere) nu este "nici lucrare, nici stiinta, nici intelepciune, nici chibzuiala"?

Peetor, reciteste postarea mea. Am raspuns pe bucatele, ca sa nu faci confuzie.

Repostez raspunsul meu. Si astept sa-mi explici cum este cu cei care au inviat (desi tu sustii ca nu s-a intors nimeni) si nu au stiut sa spuna absolut nimic despre locul in care au fost:

Ba s-au intors foarte multi. Si inainte de Hristos, si in timpul umblarii pe pamant a lui Hristos (chiar Mantuitorul a facut cateva invieri) si dupa inaltarea Mantuitorului (invieri facute de Sfintii Apostoli). Este important sa stim de ce "acesti intorsi din locuinta mortilor" nu au spus absolut nimic despre locurile pe unde au fost.

Poti da vre-o explicatie de ce, cei inviati, nu au spus nimic despre trairea lor acolo unde au fost? Iti dau eu o varianta: nu au stiut nimic ce sa spuna, pentru ca in moarte (pana la inviere) nu este "nici lucrare, nici stiinta, nici intelepciune, nici chibzuiala" (spune Sfanta Scriptura).

Cat despre discutiile posibilitatii ca mantuirea ar fi posibila si dupa moarte,aceasta nu este biblica.Intr-adevar Isus a predicat celor din Inchisoare.Inainte de jertfa sa,toti oamenii dupa moarte ajungeau in Locuinta mortilor,ca o consecinta a pacatului.Isus nu a pacatuit,dar a luat pe umerii sai pacatele omenirii,de aceea si el a ajuns in Locuinta mortilor(sa zicem biblic,inchisoare),pentru ca apoi sa biruiasca moartea.Faptul ca se vorbeste despre inchisoare,ca Isus predica celor de acolo(cand condor ai spus ca "pentru ca in moarte (pana la inviere) nu este "nici lucrare, nici stiinta, nici intelepciune, nici chibzuiala"),este o alta dovada ca ideea ta condor este falsa.Exista ceva totusi si intre moarte si inviere.Acum e clar unde a plecat Isus dupa ce a murit unde a fost inainte sa invie si sa biruiasca moartea.Acum nu stiu daca s-a intors la Dumnezeu unul din duhurile carora Isus le-a vorbit,Cred ca Isus a vrut sa le arate ca se poate trai placut Domnului asa cum a facut si El.Nu stiu daca au fost mantuiti,iar celor care cred ca este posibila mantuirea dupa moarte(ceea ce neaga scriptura,daca citim bine,le spun ca Isus nu coboara in Locuinta mortilor(sau Inchisoare,in locul celor care mor in pacate)in fiecare zi.

Explicatia mea condor ti-am spus-o:oricum vom afla singuri.

Iti pun in fata doua variante, referitoare la intalnirea de pe muntele schimbarii la fata:

1. Mantuitorul s-a intalnit cu un om viu (Ilie care a fost rapit la cer, cand inca era in viata) si cu sufletul unui mort (Moise murise, inainte de intrarea in Canaan). Nu-mi explic de ce nu se vedea nici o diferenta intre cei doi. Nici cei trei ucenici prezenti nu au observat-o si au vrut sa le faca trei colibi (saracii, nu stiau ca sufletul unui mort nu are nevoie de coliba).

2. Mantuitorul s-a intalnit cu doi oameni vii: Ilie care a fost inaltat la cer cand inca era in viata si Moise care a fost inviat si inaltat la cer. Apostolul Iuda ne vorbeste despr o lupta intre Arhanghelul Mihail si diavol, pentru trupul lui Moise. Banuiesc ca se pregatea o inviere.

Ce accepti mai usor:
- faptul ca Domnul Iisus Hristos s-a intalnit cu Ilie cel viu si cu fantoma lui Moise (este cam riscanta acceptarea acestei variante. Il poti acuza pe Mantuitorul ca a comunicat cu mortii, fapt pentru care Saul a fost ucis.)
- faptul ca Mantuitorul statea de vorba cu doua persoane vii: una inaltata la cer in timpul vietii si alta inviata. "Domnul omoara si invie. El coboara in locuinta mortilor si El scoate de acolo" (Samuel 2:6)

Spune-mi ce varianta ai ales. Daca ai alta, explico.

Inseamna ca eu sunt chior. Te rog, fii intelegator si mai explica-mi o data, de ce,niciunul din cei inviati (inainte de Hristos, in timpul lui Hristos, dupa Hristos), nu a stiut sa spuna nimic despre locul pe unde au fost.

Pentru mine e clar, urmareste aceleasi cuvinte cheie aldine: Histos a inviat in Duhul, Acelasi Duh in care altdata S-a coborat pe pamant in vremea lui Noe, propovaduindu-le antedeluvienilor.

Scriptura spune ca omul atunci cand moare, duhul (spiritul sau suflarea de viata) se intoarce la Cel care l-a dat (la Dumnezeu). Acum teoria ta te baga in alta fundatura: ca Dumnezeu nu ar fi in Cer, ci in Iad acolo unde cica ar fi duhurile celor morti.

Duhul Sfant (in care a fost inviat si Hristos) le-a propovaduit contemporanilor lui Noe altadata (odinioara), cand se construia corabia - asta spune Petru.


Atentie, citezi eronat, doar ca sa-ti sustii teori falsa!
30. Căci la înviere, nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. (Matei 22)
Actiunea deci se va petrece in viitor, la inviere. La momentul actual, cei morti nu mai stiu nimic, nu sunt duhuri aemenea ingerilor.

Sa zicem, dupa mintea ta (nu biblic).


Tu tratezi cu superficialitate ceea ce spune Sfanta Scriptura (nu se potriveste cu teoria ta).
Iti dau cateva versete pentru limpezire. Sper sa le iei in serios si sa nu le desfiintezi cu vre-o filozofie pamanteasca.

Cel ce moare nu-si mai aduce aminte de Tine; si cine Te va lauda in locuinta mortilor? (Psalmul 6:5)

Oare pentru morti faci Tu minuni? Sau se scoala mortii sa Te laude? Se vorbeste de bunatatea Ta, in mormant si de credinciosia Ta, in adanc? Sunt cunoscute minunile Tale in intunerec si dreptatea Ta in tara uitarii?(Psalmul 88:10-12)

Nu mortii lauda pe Domnul si nici vreunul din cei ce se pogoara in locul tacerii.(Psalmul 115:17)

Cei vii, macar stiu ca vor muri; dar cei morti nu stiu nimic.(Eclesiastul 9:5)

Tot ce gaseste mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta! Caci, in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune. (Eclesiastl 9:10)

Toate aceste versete nu inseamna altceva decat ca cel mort sufleteste (ateul) nu mai poate face nimic pentru mantuirea sa dupa cuvantul Mantuitorului care zice: ,,Lasa mortii sa-si ingroape mortii lor, iar tu urmeaza Mie.,,,

La aceasta adresa gasiti multe din experientele Sfintilor rasariteni sau apuseni despre trecerea sufletului prin vamile vazduhului:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/suflet...vazduhului.htm

Iata cateva texte:
În Vieţile sfinţilor ortodocsi se află multe relatări -unele dintre ele foarte vii - despre felul în care trece sufletul prin vămi, după moarte. Cea mai amănunţită înfăţisare se află în Viaţa Sf. Vasile cel Nou (26 martie), care istoriseste trecerea prin vămi a Sfintei Teodora, asa cum o povesteste într-o vedenie chiar ea, unui ucenic al Sfântului, pe nume Grigorie. În această relatare sunt pomenite douăzeci de vămi, fiecare dintre ele cercetând câte un păcat oarecare. Episcopul Ignatie se referă la această povestire din destul (vol. III, pag. 151-158). Această istorisire se mai află într-o traducere engleză (Tainele vesnice de dincolo de mormânt, pag. 69-87), si nu cuprinde nimic semnificativ, care să nu se mai afle si în alte izvoare ortodoxe despre vămi, drept pentru care vom trece peste aceasta, dând alte izvoare care desi cuprind mai puţine amănunte, urmează aceeasi istorisire de bază a faptelor.
În relatarea soldatului Taxiot, de pildă (Vieţile sfinţilor, 28 martie), se povesteste că el s-a întors la viaţă după sase ore petrecute în mormânt si a povestit despre următoarea experienţă trăită:
„Când am murit, am văzut arătându-se înaintea mea niste etiopieni. Înfăţisarea lor era înfricosătoare; când îi vedeam, sufletul meu se tulbura. Atunci am văzut doi tineri minunaţi, si sufletul meu a sărit în braţele lor. Am început să urcăm încet spre înălţimi, ca într-un zbor, si am ajuns la vămile care păzesc urcusul si opresc sufletul fiecărui om. Fiecare vamă cerceta un păcat: o vamă cerceta minciuna, alta pizmuirea, alta mândria;
fiecare păcat îsi are vamesii săi în văzduh. Şi am văzut că îngerii ţineau toate faptele mele bune într-un cufăr mic; scoţându-le afară, le cântăreau cu faptele mele cele rele. Asa am trecut de toate vămile. Iar când ne apropiam de porţile raiului, am ajuns la vama păcatului trupesc. Cei care păzesc calea acolo, m-au oprit si mi-au arătat toate păcatele trupesti, săvârsite din copilăria mea până acum. Îngerii care mă duceau, au zis: ’Toate păcatele pe care le-ai săvârsit în cetate au fost iertate de Dumnezeu, pentru că te-ai pocăit pentru ele.’ La aceasta, potrivnicii mei au răspuns: ’Dar când ai plecat din cetate, în sat, ai săvârsit adulter cu femeia unui ţăran.’ Îngerii, auzind aceasta si neaflând nici o faptă bună care ar fi putut ierta păcatul meu, m-au lăsat si au plecat de la mine. Atunci, duhurile cele rele m-au apucat, si suflând peste măsură asupra mea, m-au aruncat jos, la pământ. Pământul s-a crăpat si am fost azvârlit acolo jos, prin povârnisuri strâmte, cu duhori spurcate, către temniţa iadului, de sub pământ.” (Sfârsitul acestei Vieţi, îl puteţi citi în limba engleză, în Tainele vesnice de dincolo de mormânt , pag. 169171. Vezi si Vietile sfinţilor, luna martie, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1995, pag. 402 – 404.).
Episcopul Ignatie mai dă si alte experienţe ale vămilor din Vieţile altor sfinţi: Sf. Mare Mucenic Eustratie (sec. al IV-lea, 13 decembrie), Sf. Nifon de Constantia (Cipru), care a văzut multe suflete urcând-se prin vămi (sec. al IV-lea, 23 decembrie), Sf. Simeon cel Nebun pentru Hristos al Emesei (sec. al VI-lea, 21 iulie), Sf. Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei (sec. al VII-lea, Prolog, 19 decembrie), Sf. Simeon al Muntelui Minunat (sec. al VII-lea, Prolog, 13 martie), si Sf. Macarie cel Mare (19 ianuarie).
Episcopul Ignatie nu cunostea multe dintre izvoarele ortodoxe timpurii din apus, care nu au fost traduse niciodată în limba greacă sau rusă; si acestea cuprind multe descrieri ale vămilor. Numele de „vămi” se pare că se mărgineste la izvoarele răsăritene, dar cele ce sunt înfăţisate în izvoarele apusene sunt asemenea.
Sfântul Columba, de pildă, întemeietorul mânăstirii de pe insula Iona din Scoţia († 597), a văzut de multe ori în viaţa sa războiul diavolilor din văzduh, pentru sufletele de curând plecate. Sf. Adamnan († 704) povesteste despre acestea în Viaţa Sf. Columba; iată o întâmplare:
Sf. Columba si-a chemat într-o zi călugării si le-a spus: „Să-i ajutăm acum prin rugăciune pe călugării Stareţului Comgell, care se îneacă în lacul Calf, în ceasul acesta; căci iată, chiar acum ei se luptă în văzduh cu puterile vrăjmase care încearcă să însface si să ducă departe sufletul unui străin care se îneacă împreună cu ei.” Apoi, după rugăciune, a spus: „Mulţumiţi-I lui Hristos, pentru că acum sfinţii îngeri au întâmpinat aceste suflete curate si l-au slobozit pe acel străin si l-au mântuit întru slavă, de dracii fiorosi.”15
Sf. Bonifatie, „apostol anglo-saxon al germanilor” din sec. al VIII-lea, prezintă într-una dintre scrisorile sale, istorisirea pe care i-a dat-o un călugăr al Mânăstirii Wenlock, care a murit si apoi a venit din nou la viaţă, după câteva ore. „Îngerii de o strălucire atât de minunată l-au purtat în sus, pe când pleca din trup, că el nici nu putea să se uite la ei ... M-au dus în sus, sus de tot, în înaltul văzduhului ..., a continuat el. Mai târziu, a povestit că în locul si în vremea cât s-a aflat în afara trupului, s-a adunat în locul unde era el, o mare mulţime de suflete, care si-au părăsit trupurile, si se gândise că era o mulţime cu mult mai mare de suflete decât socotea el că alcătuia întreaga suflare omenească de pe pământ. A mai zis că era o mulţime de duhuri diavolesti, dimpreună cu un cor slăvit de îngeri mai înalţi. Şi a zis că duhurile cele ticăloase si sfinţii îngeri au avut război aprig pentru sufletele iesite din trupuri, dracii aducând asupra lor povara păcatelor lor, îngerii usurând povara si aducând îndreptăţiri pentru acelea.
Sf. Adamnan, Viaţa Sfântului Columba, trad. De Wentworth Huyshe, London, George Routlege & Sons, Ltd. 1939, Partea a III-a, cap. 13, pag. 207.
Şi-a auzit toate păcatele pe care le săvârsise din copilărie si scăpase din vedere să le spună la spovedanie, ori le uitase, ori nu le cunoscuse ca păcate. Duhurile rele strigau la el, osândindu-l necruţător ... Toate cele câte le făcuse în toate zilele vieţii lui si nu purtase de grijă să le mărturisească si multe câte nu le cunoscuse că sunt păcate, toate acelea erau acum rostite cu strigăt mare către el, cu cuvinte înfricosătoare. În acelasi chip, duhurile cele rele adevereau patimile, osândind si purtând mărturie, numind ceasul si locul pentru fiecare păcat, au adus mărturiile pentru faptele cele rele ... Şi astfel, pentru toate păcatele lui adunate si socotite, vrăjmasii aceia de demult au hotărât că este vinovat si l-au tras fără milă la judecata lor.
Pe de altă parte,” a zis el, „puţinele fapte bune, lipsite de însemnătate, pe care le-am spus, au vorbit cu nevrednicie si neputincios în apărarea mea ... Iar îngerii, în iubirea lor fără de margini, m-au apărat si m-au sprijinit, în vreme ce faptele cele bune, mult sporite, mi s-au părut cu mult mai mari si mai minunate decât dacă s-ar fi săvârsit numai cu puterile mele.”16

Răspunsul obisnuit al unui om „luminat” din vremurile moderne, atunci când a întâlnit vămile după „moartea clinică” (care a durat 36 de ore), poate fi văzut în cartea pomenită mai sus, „De necrezut pentru mulţi dar de fapt o întâmplare adevărată”. Luându-mă de braţe, îngerii m-au dus în stradă, chiar prin peretele salonului de la spital. Se întunecase deja. Zăpada cădea linistit în fulgi mari. Vedeam tot ce era în jurul meu dar nu puteam simţi frigul, si în general diferenţa dintre temperatura din cameră si cea de afară. Era limpede că aceste lucruri nu mai aveau nici o însemnătate pentru trupul meu care era schimbat. Am început să urcăm repede. Şi din înălţimea la care ne ridicaserăm, cuprinsul se lărgea tot mai mult si se arăta
înaintea ochilor nostri, făcându-se necuprins, aducându-mi înfricosare, dându-mi seama că eram un nimic în acel pustiu nesfârsit ...
Mintea mea nu pricepea atunci ce este timpul, si nu stiu cât a durat urcusul nostru, că la un moment dat am auzit, ca venind de undeva, la început o gălăgie nedeslusită, mai apoi ţipete si un râs zgomotos al unor fiinţe urâcioase, care se apropiau de noi grabnic.
Duhurile rele! -am înţeles îndată si am socotit aceasta neobisnuit de repede, iuţime ce venea din spaima pe care o trăiam în ceasul acela, pe care nu o mai cunoscusem niciodată, mai înainte. Duhurile rele! O, ce dureros era! Cât de mult as fi râs din toată inima la toate astea, doar cu puţine zile în urmă! Chiar acum câteva ore, povestirea cuiva ar fi stârnit în mine aceeasi purtare, nu pentru că acela ar fi văzut duhuri rele cu ochii săi, ci doar pentru că credea în existenţa acelor duhuri ca fiind ceva foarte adevărat! Asa cum era potrivit pentru un om ’învăţat’ de la sfârsitul sec. al XIX-lea, am socotit că astfel de credinţe erau aplecări nebunesti, patimi în fiinţa omenească, si de aceea nici măcar cuvântul nu avea pentru mine semnificaţia vreunui nume, ci a unui termen care definea o noţiune abstractă oarecare. Şi îndată această ’noţiune’ de până acum, mi s-a arătat ca ceva foarte viu! ...
Împresurându-ne din toate părţile, cu ţipete si cu gălăgie mare, duhurile cele rele au cerut să le fiu dat lor. Au încercat să mă apuce si să mă scoată de la îngeri, dar n-au izbutit să facă asta. În mijlocul urletelor lor de neînchipuit si la fel de potrivnice auzului, cum era si privelistea aceea pentru mine, au ajuns uneori la urechile mele cuvinte si grăiri de ale lor. ’Este al nostru: s-a lepădat de Dumnezeu’ -au strigat îndată cu toţii, si ne-au lovit cu o asemenea îndrăzneală că pentru o clipă frica mi-a îngheţat curgerea gândurilor. ’E minciună! Nu este adevărat!’ -am vrut să strig, venindu-mi în sine; dar o aducere aminte binevoitoare mi-a legat limba. Într-un chip necunoscut mie, mi-am amintit îndată de o întâmplare scurtă si lipsită de însemnătate, care făcea parte dintr-o perioadă îndepărtată a tinereţii mele care, se pare că eu n-as fi fost în stare cu nici un chip să mi-o amintesc singur.”
Aici autorul istoriseste o întâmplare din anii de scoală: Odată, într-o discuţie filosofică, asa cum obisnuiesc studenţii, unul dintre camarazi si-a spus părerea: „De ce trebuie să cred? Şi, este imposibil ca Dumnezeu să existe?” La aceasta autorul a răspuns: „Poate că nu există.” Acum, vădit de dracii care-l acuzau, autorul îsi aminteste:
„Această grăire era în deplinul înţeles al cuvântului o ’afirmaţie neîntemeiată’: părerea fără judecată a prietenului meu n-ar fi putut stârni în mine îndoiala cu privire la existenţa lui Dumnezeu. Nu ascultasem în chip deosebit ce spusese el -si acum mi-a atras atenţia că această afirmaţie neîntemeiată a mea nu dispăruse fără să lase o urmă în văzduh. A trebuit să mă îndreptăţesc, să mă apăr de acuza care fusese îndreptată împotriva mea, si în chipul acesta, cele ce sunt spuse în Noul Testament s-au adeverit: Cu adevărat trebuie să dăm socoteală pentru toate cuvintele noastre nesocotite, dacă nu prin voia lui Dumnezeu, care vede ascunzisurile din inima omului, atunci prin mânia vrăjmasului mântuirii.
Acuza aceasta a fost de bună seamă, mărturia cea mai temeinică pe care au adus-o duhurile cele rele spre pierzarea mea. Acelea păreau să prindă puteri noi pentru a mă lovi, si acum s-au îndreptat spre noi cu strigăte mânioase, împiedicându-ne să mergem mai departe.
Mi-am amintit o rugăciune si am început să mă rog, chemând în ajutor pe sfinţii ai căror nume le cunosteam si care îmi veneau în minte. Dar aceasta nu i-a înfricosat pe vrăjmasii mei. Crestin numai cu numele, sărman nestiutor, se pare că pentru prima oară în viaţa mea, mi-am adus aminte de cea care este numită Mijlocitoarea crestinilor (Maica Domnului).
Şi este limpede că strigarea mea a fost atât de aprinsă, atunci când sufletul meu era cuprins de spaimă, căci, numai ce mi-am amintit si am rostit numele ei, când, deodată, s-a ivit o ceaţă albă între noi si duhuri, care, îndată a început să cuprindă laolaltă mulţimea cea urâcioasă a duhurilor rele. Ceaţa le-a ascuns de la ochii mei mai înainte ca ele să fugă dinaintea feţei noastre. Vorbirea lor gălăgioasă s-a mai auzit multă vreme, dar cu cât auzirea lor scădea treptat, mi-am putut da seama că urmărirea cea cumplită fusese dată uitării.”17

Nu stiu cum poti rastalmaci asa de urit Sfanta Scriptura , ce a facut Iisus? A propovaduit Evanghelia in vremea lui Noe.Cum poti sa zici asa mare tampenie doar ca sa iti justifici religia?

" Că spre aceasta s-a binevestit morţilor, ca să fie judecaţi ca oameni, după trup, dar să vieze, după Dumnezeu cu duhul. " 1 Petru 4:6

Vezi ca a binevestit mortilor cu trupul, nu viilor , si nu in trecut, le-a binevestit mortilor sa fie judecati ca vii, ca oamenii dupa trup, inca in viata.Asta inseamna ca s-a pogorit cu duhul in locuinta mortilor si a propovaduit celor de acolo, ca sa fie si ei judecati dupa Cuvantul propovaduirii , dupa evanghelie.A propovaduit DUHURILOR si MORTILOR nu viilor.

Nţ, nţ... Iar nu-i frumos ce faci! Răstălmăceşti tu cuvintele mele, nu eu Scriptura. Hristos fost înviat în/prin Acelaşi Duh în/prin care a fost coborât altădată/odinioară pe pământ să le predice antediluvienilor pocăinţa timp de 120 de ani:

3. "Dar Domnul Dumnezeu a zis: "Nu va rămâne Duhul Meu pururea în oamenii aceştia, pentru că sunt numai trup. Deci zilele lor să mai fie o sută douăzeci de ani!" (Facerea 6)

Acum ai înţeles ideea? Dacă e nevoie repet şi în alte cuvinte...

Condor,vad ca tii cu incapatinare sa iti sustii punctele de vedere desi,acestea scartie din toate incheieturile.Ti-am m-ai spus o data ca eu consider ca Inchisoarea facea parte din locuinta mortilor.Daca n-ar fi asa inseamna ca nu numai in Locuinta mortilor,pleaca cei decedati,ceea ce tu m-ai contrazis in alte comentarii ulterioare.Este parerea mea,tu ti-ai spus-o pe a ta si am respectat-o.Totusi,tu prin prisma teoriei tale ca sufletul nu mai exista dupa moartea trupeasca a omului si ca luand literar versetul din Eclesiastul 9:10:"Caci, in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune",nu ai cum sa explici acest fapt,si anume ca "Isus a predicat duhurilor din Inchisoare".Daca ar fi fost asa cum spui tu,atunci duhurile acelea,din "Inchisoare" ar fi trebuit sa fie cu adevarat "moarte",inexistente,inadmisibil de conceput prezenta lor.Isus insa le predica,ceea ce contrazice clar ceea ce ai inteles tu prin "Caci, in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune",nu exista toate acestea,dar asta nu inseamna ca nu exista nimic.Daca ar fi fost asa s-ar fi spus simplu:"In locuinta mortilor nu exista nimic"Ca exista ceva totusi intre moarte si inviere este tocmai acest pasaj.Isus a murit si a fost dus sau S-a dus in "Inchisoare".Deci exista un loc in care sunt dusi dupa moarte,cei care pacatuiesc .Isus nu a pacatuit,dar a luat vina pacatelor noastre asupra Sa,iar Dumnezeu Si-a intors fata de la El.Stim cu toti despre strigatul Mantuitorului pe cruce:"Dumnezeul Meu,Dumnezeul Meu,pentru ce m-ai parasit?".Isus dupa ce a murit nu a plecat la Tatal,in cer,ci in Inchisoare(eu personal cred ca este vorba despre un loc din Locuinta mortilor,dar se prea poate sa ma insel,biblia nu este clara in acest sens).Iar faptul asta ne spune Petru,ca sa nu mai vii tu sau altcineva si sa spuna contrariul.De ce a pogorat Isus in Inchisoare?Pentru ca avea asupra Sa pacatele noastre,iar ceea ce ne indeparteaza de Dumnezeu sunt pacatele noastre.Aceasta a fost exceptie universala.Nu se va mai intampla niciodata ca Isus sa coboare in Inchisoare,deoarece Isus a murit pentru noi o singura data,iar jertfa Sa este de ajuns pentru mantuirea noastra,daca credem in El.Isus a biruit moartea insa si in Apocalipsa ne spune ca a luat cheile Locuintei mortilor(curios lucru ca nu spune ca a luat cheile Inchisorii).
Acum ai venit cu posibilitatea ca Moise ar fi fost inviat.Biblia nu spune nimic clar.Intr-adevar stiu despre acea cearta intre Diavol si arhanghelul Mihail(pacat ca nu mi-ai dat citatul exact).Iti aduc eu versetul exact:Iuda 1:9 "Arhanghelul Mihail, când se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru TRUPUL lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: "Domnul să te mustre!"".Iuda spune clar ca s-a certat pentru trupul lui Moise,nu sufletul sau duhulca a fost inviat astea sunt"dupa mintea ta(nu biblic)"ca sa te parafrazez.Si as putea aduce o explicatie cu care ai putea fi sau nu de acord.De ce a ascuns Dumnezeu trupul lui Moise?Eu cred pentru ca evreii sa nu il transforme intr-un semizeu,dupa obiceiul egiptean si sa pacatuiasca astfel inaintea Lui Dumnezeu.Stim ce a fost Moise pentru poporul evreu,si stim cat de repede cadeau evreii in pacat.Doar cateva zile a lipsit Moise si ei au facut un vitel de aur si s-au inchinat lui,si asta cu aprobarea marelui preot Aaron.Se puteau foarte bine ca dupa moartea lui Moise,evreii sa i se inchine trupului acestuia(nu este exclus,daca vedem cat de repede au transformat un vitel de aur in idol).Desigur,sunt speculatii si aici poate sa ma contrazica oricine,asa cum pe tine te poate contrazice cand ai spus ca Moise a fost inviat.Nu avem dovezi biblice,dar nu stiu ce ne intereseaza pe noi aceste lucruri,ce are a face asta cu viata noastra,oare este atat de prioritara incat de asta depinde viata noastra?Si sa mai privim odata la momentul schimbarii la fata.Sunt de acord ca intamplarea nu se compara cu "chemarea"lui Samuel.In Matei 17 constatam ca ucenicii i-au vazut clar pe Moise si Ilie.Dar acum deducem ca Moise si Ilie sunt total diferiti de ce au fost pe pamant din punct de vedere al lucrurilor firesti,daca analizam substratul faptelor.Au trecut sute de ani de cand au plecat de pe pamant,dar sunt in viata(ma refer la Ilie despre care Biblia spune clar ca a fost rapit la cer si nu a cunoscut moartea),si nu imi imaginez sa aiba vulnerabilitatea trupului de pe pamant si nici ca Ilie va muri vreodata.In primul rand nu cred ca pot fi numiti oameni morti sau vii(asa cum tu i-ai clasificat)daca privim denumirea "Om" in sensul pe care noi i-l dam pe pamant.Despre om se tot spune ca este muritor,secatuit de boli,condamnat sa-si obtina painea prin truda.Moise si Ilie au devenit altceva,iar sa vorbim despre fantome asa cum te-ai exprimat nu stiu daca are rost(nu stiu de unde iti vin aceste idei).De aceea si ideea colibelor,asa cum tu ai constatat,este o idee puerila a ucenicilor.Probabil ca si ei au crezut ca Moise si Ilie sunt niste oameni asemeni lor.De aceea nu sunt de acord cu nici una dintre variantele tale si iti aduc o a treia varaianta:
Mantuitorul statea de vorba cu ceea ce si unii dintre noi putem deveni,daca facem voia lui Dumnezeu(desigur ca asta daca vom muri,inainte de inviere,de rasplata tuturor dupa faptele lor).
Oricum,recunosc ca si faptul ca Moise ar fi fost inviat este o idee,care ar putea fi adevarata,dar vad lucrurile din prisma scripturii.
Acum m-ai mai intrebat "de ce,niciunul din cei inviati (inainte de Hristos, in timpul lui Hristos, dupa Hristos), nu a stiut sa spuna nimic despre locul pe unde au fost".(spui ca scriu epistole,dar cum sa nu scriu mai mult,daca imi pui atatea intrebari?).Acum te intreb si eu :de ce Pavel nu a stiut sa ne descrie ce a vazut atunci cand a fost rapit la cer?Sunt lucruri dintr-o alta dimensiune,ca sa spun asa.Nu s-au inventat cuvinte pentru ceea ce este in afara noastra si e greu sa descrii in asa fel incat ceilalti din afara sa intelegem.Nu este specificat in Biblie pentru ca Biblia nu si-a propus sa fie o carte ezoterica,ascunsa,care sa dezvalue nu stiu ce taine din "lumea de dincolo".Biblia nu ne spune mai mult decat este necesar,pentru ca nu este treaba noastra sa stim aceste lucruri.Biblia nu si-a propus sa ne spuna ce sa facem "dincolo",ci ce sa facem acum,pe pamant,pentru ca de ce facem pe pamant depinde vesnicia noastra.Acum se mai stiu si marturii ale celor aflati in moarte clinica,care ni se par stranii si este normal sa fie asa pentru ca este vorba de o lume(ca sa ma exprim asa,pentru ca este impropriu spus lume) diferita de a noastra.
Mi-ai adus cateva citate pentru ca sa iti sustii teoriile,dar unde se vorbeste in toate aceste citate despre suflet?Eu sunt de acord cu toate(desi poate nu te asteptai).Odata cu incheierea vietii noastre,totul s-a terminat,nu se mai poate modifica nimic,ceea ce ai facut ramane pentru eternitate.Acest fapt pot sa il demonstrez chiar cu pilda bogatuluiu nemilostiv.Daca se putea schimba ceva dupa,bogatul in primul rand cerea iertare si ar fi vrut sa se intoarca la Dumnezeu sa fie alaturi de Lazar,dar nu mai este posibil.Pentru cei vii,da si de aceea isi face griji pentru ei.

Multi care sunt adeptii teoriei ca sufletul nu mai exista dupa moarte folosesc ceea ce ai folosit si tu la un moment dat,si anume Ezechiel 18:4:"Sufletul care pacatuieste,acela va muri".Foarte bun citat,dar de ce sa nu citim intregul pasaj?(tu oare de ce nu ai adus pasajul intreg?)
"Ezechiel 18:4 Iată că toate sufletele sunt ale Mele. După cum sufletul fiului este al Meu, tot aşa şi sufletul tatălui este al Meu. SUFLETUL care păcătuieşte, acela va muri.
Ezechiel 18:5 OMUL care este drept, care face judecată şi dreptate,
Ezechiel 18:6 care nu mănâncă pe munţi carne jertfită idolilor, şi nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinsteşte nevasta aproapelui său, şi nu se apropie de nevasta sa în timpul necurăţeniei ei,
Ezechiel 18:7 care n-asupreşte pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpeşte nimic, care dă din pâinea lui celui flămând şi înveleşte cu o haină pe cel gol,
Ezechiel 18:8 care nu împrumută cu dobândă şi nu ia camătă, care îşi abate mâna de la nelegiuire şi judecă după adevăr între un om şi altul,
Ezechiel 18:9 care urmează legile Mele şi păzeşte poruncile Mele, lucrând cu credincioşie, - omul acela este drept, şi va trăi negreşit, zice Domnul, Dumnezeu."
Acum sa-l analizam impreuna.
Avem 3 teorii si anume,prima:in context sufletul are sensul de persoana,individ,om.Asta o vedem prea bine pentru ca dupa ce spune ca "SUFLETUL care păcătuieşte, acela va muri.",Ezechiel continua:"OMUL care este drept, care face judecată şi dreptate s.a.m.d. va trăi negreşit, zice Domnul, Dumnezeu.".Cu alte cuvinte Ezechiel a vrut sa spuna ca omul care pacatuieste va muri,iar cel care nu pacatuiesti va trai(este vorba despre viata vesnica si moartea vesnica).Deci vedem prea bine ca nici pe departe Ezechiel nu s-a referit la ceea ce intelegem noi prin suflet.
A doua teorie:este vorba despre moartea vesnica,continua si pentru totdeauna a pacatosului,moartea spirituala(ca sa ma exprim asa,desi vad ca nu iti plac acesti termeni) si nu fizica(trupeasca).Sufletul deci va muri vesnic,continuu si iremediabil(aceasta teorie am sustinut-o si eu,dar citind cu atentie accept mai degraba prima teorie strans legata de cea de-a doua.
A treia teorie:este vorba despre moartea o data pentru totdeauna a sufletului,adica viata sufletului se incheie o data cu viata trupului(teorie sustinuta de tine).Sa zicem ca ai dreptate,facand acest rationament putem concluziona prin negatie:"SUFLETUL care NU pacatuieste,acela Nu va muri."E de la sine inteles aceasta,ca daca ar fi fost altfel Ezechiel ar fi spus simplu:"SUFLETUL va muri",fara sa faca o distinctie intre cel care pacatuiesc si cel care nu pacatuiesc.Oricum ar fi toate cele 3 teorii resping de fapt ideea adventista ca nu exista suflet dupa moarte.Ceea ce ai facut tu sau altii,pentru ca este posibil ca nici tu sa nu fi citit intregul pasaj, a fost sa scoti din context un verset(jumatate de verset mai bine zis) si asta nu e bine.
Nu inteleg de ce te tii cu dintii de o ideea cand sunt atatea fapte care o contrazice.Nu iti cer sa renunti la cultul adventist,iti cer doar sa renunti macar pentru putin timp la ochelarii dogmatici ai religiei adventiste si sa privesti rational ceea ce ne spune Sfanta Scriptura.Oare este mai important ce a spus Ellen White(sau alti fondatori ai religiei adventiste)decat ce spune Biblia?Adventistii spun ca nu exista suflet dupa moartea trupeasca a omului(cel putin asa am inteles,pentru ca atunci cand te-am intrebat,Isus zice:"Ce ar folosi unui om sa castige toata lumea daca si-ar pierde sufletul?"Adventistii spun ca nu exista iad vesnic,continuu,chinuri nesfarsite,Ioan zice:"Apocalipsa 20:10 Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi proorocul mincinos. Şi vor fi munciţi ZI SI NOAPTE IN VECII VECILOR".
Cine are dreptate?Nu te-ai intrebat niciodata despre posibilitatea ca fondatorii religiei adventiste(sau cine a pus aceste reguli)sa fi facut niste greseli omenesti de interpretare?Oare nu avem fiecare intelepciune sa discernem lucrurile fara sa ne luam puncte de repere in parerile celorlalti(altele decat cele ale Sfintei Scripturi?)Oare in Biblie nu scrie sa cercetam Scripturile?
Daca ai sta si ai medita la ceea ce am spus nu se poate sa nu iti pui aceste intrebari.Oricum ar fi,dincolo de aceste dogme,este foarte important sa faci ce a spus Mantuitorul si ce ne-a invatat El.Nu incerc aici sa stric reputatia unei religii,sa-mi bat joc de ceea ce altii cred.Vreau doar obiectiv sa spun lucrurilor pe lume si sa nu ai impresia ca ar fi o dorinta mlefica din partea mea,asa cum m-ai acuzat prudent,ba ca sunt mincinos,ba ca te-am dezamagit,ba ca sunt lipsit de onestitate.Sper sa intelegi aceste lucruri.

Scuze pentru greselile gramaticale:)

Ca sa nu se mai faca confuzii intre trup,duh si suflet imi permit,pe baza Scripturii sa fac o analiza a lor,desi limitata.
Trupul ca etimologie apare in Biblie ca :cuvant evreiesc-basor,grecesc soma\sarx,latin corpus.
"Basor" este folosit in Vechiul Testament cu referire la om si este tradus in mod obisnuit "carne"(Nu exista nici un cuvant evreiesc care este tradus in mod obisnuit "trup").Cuvantul evreiesc pentru trup este "nidhneh" cu sensul de "teaca" sau "acoperire"
"Sarx" se refera la trupul fizic(1 Corinteni 15:39 Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul păsărilor, altul al peştilor.;2 Corinteni 12:7 Şi ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să mă îngâmf.).In Noul Testament trupul este asemuit unui vas de lut(2 Corinteni 4:7 Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu şi nu de la noi.)si unei case pamantesti(2 Corinteni 5:1 Ştim, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă, care nu este făcută de mână ci este veşnică.)
Trupul este deci doar un acoperamant al omului interior si este pieritor(1 Corinteni 15:24 În urmă, va veni sfârşitul, când El va da Împărăţia în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire şi orice putere.;2 Corinteni 4:11 Căci noi cei vii, totdeauna suntem daţi la moarte din pricina lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor.)Trupurile pot fi ranite,bolnave si mor(Romani 8:23 Şi nu numai ea, dar şi noi, care avem cele dintâi roade ale Duhului, suspinăm în noi, şi aşteptăm înfierea, adică răscumpărarea trupului nostru.;2 Corinteni 4:11;1 Petru 1:24 Caci orice faptura este ca iarba, si toata slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usuca si floarea cade jos;Iacov 4:14 Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.;Geneze 3:19 Caci tarana esti, si tarana te vei intoarce)
Dupa moarte trupurile fizice,fara viata vor incepe sa se descompuna,dar la inviere,trupul crestinului va fi ridicat din mormant si schimbat cu un trup spiritual nemuritor(un astfel de trup este posibil sa fi avut si Moise si Ilie in timpul schimbarii la fata,adica unul nepieritor).
Asta ne spune Biblia in
1 Corinteni 15:42 Aşa este şi învierea morţilor. Trupul este semănat în putrezire, şi învie în neputrezire;
1 Corinteni 15:43 este semănat în ocară, şi învie în slavă; este semănat în neputinţă, şi învie în putere.
1 Corinteni 15:44 Este semănat trup firesc, şi învie trup duhovnicesc. Dacă este un trup firesc, este şi un trup duhovnicesc.
1 Corinteni 15:45 De aceea este scris: "Omul dintâi Adam a fost făcut un suflet viu." Al doilea Adam a fost făcut un duh dătător de viaţă.
1 Corinteni 15:46 Dar întâi vine nu ce este duhovnicesc, ci ce este firesc; ce este duhovnicesc, vine pe urmă.
1 Corinteni 15:47 Omul dintâi este din pământ, pământesc; omul al doilea este din cer.
1 Corinteni 15:48 Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; cum este Cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
1 Corinteni 15:49 Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, tot aşa vom purta şi chipul Celui ceresc.
1 Corinteni 15:50 Ce spun eu, fraţilor, este că nu poate carnea şi sângele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; şi că, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea.
1 Corinteni 15:51 Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi,
1 Corinteni 15:52 într-o clipă, într-o clipită din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi.
1 Corinteni 15:53 Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire.
1 Corinteni 15:54 Când trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
1 Corinteni 15:55 Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?"
Sufletul in biblie apare ca cuvant evreiesc "nepesh",grecesc "psuche".
Sfanta Scriptura ne spune ca Cuvantul Lui Dumnezeu poate desparti sufletul de duh.Diferenta dintre suflet si duh este foarte subtila.
Evrei 4:12 Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator decat orice sabie cu doua taisuri: patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheieturile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii.
Cuvantul pentru suflet este folosit diferit in pasaje diferite,adica cu mai multe sensuri,si anume:
-Sinonim pentru persoana,individ.
Faptele Apostolilor 2:41 Cei ce au primit propovaduirea lui, au fost botezati; si in ziua aceea, la numarul ucenicilor s-au adaugat aproape trei mii de suflete.
1 Petru 3:20 in care a fost scapate prin apa un mic numar de suflete, si anume opt.
Ezechiel 18:3 Sufletul care pacatuieste,acela va muri
-Sinonim pentru viata animala a omului ca si a animalelor de pe camp si pe care o pierde la moarte.
Referindu-se la vite Psalmul 78:50 spune: "nu le-a scapat sufletul de la moarte".Evident ca nu se poate vorbi despre suflet in cazul animalelor,aici referindu-se la viata.
Deuteronom 12:23: Numai, vezi sa nu cumva sa mananci sangele, caci sangele este viata (sufletul); si sa nu mananci sufletul impreuna cu carnea.
-Cuvantul grecesc pentru suflet se poate referi uneori la natura intelectuala a omului
1 Corinteni 2:14 Dar omul firesc nu primeste lucrurile Duhului lui Dumnezeu, caci, pentru el, sunt o nebunie; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuiesc judecate duhovnicesti
-Uneori cuvantul pentru suflet inseamna centrul sentimentelor noastre
Citim despre un suflet insetat (Psalmul 107:9 Căci el a potolit setea sufletului însetat, şi a umplut de bunătăţi sufletul flămând.),de asemenea despre un suflet amarat(Iov 30:25 Nu plângeam eu pe cel amărât? N-avea inima mea milă de cel lipsit? ),sau un suflet iubitor(Cantarea cantarilor 1:7 Spune-mi tu, pe care te iubeşte inima mea, unde îţi paşti oile, unde te odihneşti la amiază? Căci de ce să umblu ca o rătăcită pe la turmele tovarăşilor tăi? )
-Cuvantul suflet de cele mai multe ori inseamna un spirit nepieritor(de fapt la aceasta m-am referit pana acum)
Faptele Apostolilor 2:27 caci nu-mi vei lasa sufletul in Locuinta mortilor, si nu vei ingadui ca Sfantul Tau sa vada putrezirea.Aici este o referire la partea din Cristos care nu va muri,natura nemuritoare pe care o poseda toti oamenii.
De asemenea Isus spune in Matei 10:28 Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si sufletul si trupul in gheena(daca ai dreptate Condor ca sufletul moare o data cu moartea trupeasca,ce cauta in "gheena"?)
Totusi sufletul poate fi pierdut din cauza pacatului,( expresia "a ne vinde sufletele" fiind des intalnita) sau poate primi manuirea divina(Iacov 1:21 De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele.;Matei 16:26 Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?)
Se poate spune concluziona citind Matei 16:26 ca sufletul este mai pretios decat lumea intreaga.

Duhul ca etimologie apare in limba evreiasca ca "ruach",in limba greaca "pneuma" si in latina "spiritus".Pneuma inseamna literar "vantul".Cuvantul "duh" este un termen special care se refera in mod normal la acea parte din om care nu moare si care va supravietui mortii trupului
Faptele apostolilor 7:59 Şi aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea: "Doamne Isuse, primeşte duhul meu!"
Geneza 25:8 Avraam şi-a dat duhul, şi a murit, după o bătrâneţe fericită, înaintat în vârstă şi sătul de zile; şi a fost adăugat la poporul său.
Geneza 35:18 Şi pe când îşi dădea ea sufletul, căci trăgea să moară, i-a pus numele Ben-Oni (Fiul durerii mele): dar tatăl său l-a numit Beniamin (Fiul dreptei)(uite de ce exista o diferenta subtila intre duh si suflet,sunt locuri in Biblie in care par cu acelasi sens)
2 Corinteni 5:1 Ştim, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă, care nu este făcută de mână ci este veşnică.
Duhul este dat de Dumnezeu oamenilor Evrei 12:9 Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au pedepsit, şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, şi să trăim?
La moarte el se intoarce la Dumnezeu inapoi Eclesiastul 12:7 până nu se întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care l-a dat.
Separarea sa de trup inseamna moarte Iacov 2:26 După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.
De asemenea,Biblia vorbeste si despre Roada Duhului
Gal. 5:22-23 Roada Duhului, dimpotriva, este: dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia blandetea, infranarea poftelor. Impotriva acestor lucruri ne este lege
Se pot spune mult mai multe lucruri despre aceasta tema,dar nu vreau sa ma mai intind mai mult.Ca si un argument ca trupul,sufletul si duhul sunt entitati separate mai aduc doar
1 Tesaloniceni 5:23 Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şi: duhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru, să fie păzite întregi, fără prihană la venirea Domnului nostru Isus Hristos.
P.S.Multumesc lui nelu 28 pentru informatii si scuze de eventualele greseli gramaticale pt ca am scris in graba.

Off topic: Eu stiam ca acolo se vorbeste despre Duhul Sfant care ramane in inimile celor drepti in VT sau sfinti in NT. Unde spune ca Iisus a fost pe Pamant inainte de Potop propovaduindu-le oamenilor?

Uite chiar acolo. Și de ce n-ar fi fost posibil ca prin Duhul Sfânt să fi fost de față? El nu este limitat ca omul.

S-a iscat aici o discutie interesanta despre prezenta lui Isus in Vechiul Testament.Asta mi-a adus aminte de un pasaj Biblic din Ioan 8.Exact pe aceasta tema a avut loc o discutie intre Isus si iudei
Ioan 8:33 Ei I-au răspuns: "Noi suntem sămânţa lui Avraam, şi n-am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: ,Veţi fi slobozi!"
Ioan 8:34 "Adevărat, adevărat, vă spun", le-a răspuns Isus, "că, oricine trăieşte în păcat, este rob al păcatului.
Ioan 8:35 Şi robul nu rămâne pururea în casă; fiul însă rămâne pururea.
Ioan 8:36 Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.
Ioan 8:37 Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam; dar căutaţi să Mă omorâţi, pentru că nu pătrunde în voi cuvântul Meu.
Ioan 8:38 Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu; şi voi faceţi ce aţi auzit de la tatăl vostru."
Ioan 8:39 "Tatăl nostru", I-au răspuns ei, "este Avraam". Isus le-a zis: "Dacă aţi fi copii ai lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.
Ioan 8:40 Dar acum căutaţi să Mă omorâţi, pe Mine, un om, care v-am spus adevărul, pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n-a făcut.
Ioan 8:41 Voi faceţi faptele tatălui vostru." Ei I-au zis: "Noi nu suntem copii născuţi din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu."
Ioan 8:42 Isus le-a zis: "Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M-aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin de la Dumnezeu: n-am venit de la Mine însumi, ci El M-a trimis.
Ioan 8:43 Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu.
Ioan 8:44 Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
Ioan 8:45 Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeţi.
Ioan 8:46 Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeţi?
Ioan 8:47 Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu."
Ioan 8:48 Iudeii I-au răspuns: "Nu zicem noi bine că eşti Samaritean, şi că ai drac?"
Ioan 8:49 "N-am drac" le-a răspuns Isus; "ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi.
Ioan 8:50 Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută şi care judecă.
Ioan 8:51 Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veac nu va vedea moartea."
Ioan 8:52 "Acum", I-au zis Iudeii, "vedem bine că ai drac; Avraam a murit, proorocii de asemenea au murit, şi tu zici: ,Dacă păzeşte cineva cuvântul Meu, în veac nu va gusta moartea.'
Ioan 8:53 Doar n-ai fi Tu mai mare decât părintele nostru Avraam, care a murit? Şi decât proorocii, care de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că eşti?"
Ioan 8:54 Isus a răspuns: "Dacă Mă slăvesc Eu însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă slăveşte, El, despre care voi ziceţi că este Dumnezeul vostru;
Ioan 8:55 şi totuşi nu-L cunoaşteţi. Eu Îl cunosc bine; şi dacă aş zice că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi. Dar îl cunosc şi păzesc Cuvântul Lui.
Ioan 8:56 Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat."(interesant lucru de explicat la ce se referea Isus cand a spus ziua Mea.Daca se refera la ziua in care S-a nascut pe pamant,cum sustin unii teologi,aceasta este o alta dovada a vietii de dupa moarte,spatiu intre moartea trupeasca si inviere,deoarece "Avraam a saltat de bucruie ca are sa vada ziua Mea)
Ioan 8:57 "N-ai nici cincizeci ce ani", I-au zis Iudeii, "şi ai văzut pe Avraam!"
Ioan 8:58 Isus le-a zis: "Adevărat, adevărat, vă spun că, MAI INAINTE CA SA SE NASCA AVRAAM, SUNT EU."
Ioan 8:59 La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S-a ascuns, şi a ieşit din Templu, trecând prin mijlocul lor. Şi aşa a plecat din Templu.

Decat sa scrii nuvele, mai bine citeai cateva paragrafe din Biblie. Erai mai castigat si tu si eu. Vechiul Testament arata cat de mult se fereau evreii de oameni bolnavi (erau scosi afara din tabara). Cat despre cadavre (trupuri moarte)... ce sa mai spun. Iar tu vii cu trasnaia asta ca evreii ar fi tentati sa zeifice trupul mort a lui Moise.

In schimb, tie greu sa crezi ca Dumnezeu l-a inviat pe Moise, ca sa poata sta de vorba cu el ("nu avem dovezi biblice"). Bine ca ai dovezi biblice pentru aiureala cu "zeificarea trupului lui Moise".

Totusi, mai reflecteaza la acest verset:
"Domnul omoara si invie. El coboara in locuinta mortilor si El scoate de acolo" (Samuel 2:6)


Gata. Am inteles. M-am luminat.

Iar Scriptura nu te invata despre puterea lui Dumnezeu de a invia mortii? Probabil te invata despre zeificarea trupurilor mortilor, de catre evrei (poate imi arati un singur caz cand evrei au cutezat sa se gandeasca macar, sa zeifice un mort).



1. Pavel era viu (nu era mort). Si, a spus ceva despre locul unde a fost (vezi 2 Corinteni 12)
2. Exista cuvinte pentru a descrie (atat cat putem noi pricepe) ceea ce a pregatit Dumnezeu pentru noi. Sfantul Apostol Ioan a facut astfel de descrieri in Apocalipsa.

Repostez intrebarea: de ce nu au spus nimic cei inviati (inainte de Hristos, in timpul lui Hristos, dupa Hristos), despre locul unde au fost pe timpul mortii (pana au fost inviati)? De ce nu au spus macar ca au vazut ceva sau au auzit ceva ce nu poate fi povestit (cum a facut Pavel cel viu)?

Tu reflecteaza mai mult asupra acestui verset, pe care l-ai postat

Astept sa-mi dai un verset unde scrie ceva despre "sufletul nemuritor" (ca sa reflectez si eu.



1. Nu tin cu dintii de nici o idee (doar o sustin cu argumente biblice). Este treaba fiecaruia ce crede.

2. Pot renunta cu usurinta la biserica adventista (eu am facut un legamant cu Dumnezeu).

3. Te rog sa revii, si sa-ti ceri scuze, pentru expresia "ochelarii dogmatici ai religiei adventiste". M-ai jignit si pe mine si biserica adventista, in mod nefondat. Si insinuarile nejustificate sunt niste minciuni. Am ceva pretentii la tine.

4. Habar nu am ce a spus Ellene White, referitor la subiectul "sufletelor nemuritoare". Stiu doar ce spune Sfanta Scriptura.

Te-ai suparat cand am folosit expresia "ochelari dogmatici"?Cand am folosit aceasta expresie am vrut sa arat ca privesti totul cu deplina incredere cu ideile religiei adventiste,netinand cont si de contraargumentele lor.Dar nu am vrut sa te jignesc,nici pe tine nici pe Biserica adventista.Pai tot ce mi-ai spus tu sunt ideile sustinute de religia adventista.Pana si insinuarea,presupunerea invierii lui Moise.Ai spus ca eu scriu "nuvele" si ai respins vehement ideea mea ca Inchisoarea sa fie de fapt Locuinta mortilor,dar ideile tale nefondate biblic despre invierea lui Moise(desi Dumnezeu are puterea cum tu ai spus sa invieze mortii,dar asta nu inseamna ca gata,Moise a fost inviat)este sustinuta puternic.Este posibil,dar in Biblie nu se lasa nici macar un indiciu ca ar fi inviat Moise.Am spus "nuvela"despre Moise,privind in istorie nu numai la acea perioada.Stim si noi ca acum mormintele unor oameni au devenit locuri de pelerinaj,desi ar trebui sa privim doar spre Creator.Asa putea deveni si mormantul lui Moise.Este o ipoteza la fel de probabila ca si invierea lui Moise.
De la tine personal nu am auzit nimic al tau.Zi-mi si tu ceva de la tine daca spui ca nu tii cu dintii de nici o idee,pai spune-mi ceva nou,al tau.Cu oricare adventist as vorbi aceste chestiuni,mi-ar aduce argumentele pe care le aduci tu.Nu stiu cine a pus regulile referitoare la iad si suflet in Biserica adventista(asta ar trebui tu sa stii mai bine decat mine),am folosit exemplu Ellene White deoarece este mai cunoscuta,cel putin de mine dintre personalitatile adventiste.Si spune-mi ce vrei sa spui "prin insinuarile nejustificate sunt niste minciuni"?Ce insinuari am facut?Vad ca esti maestru in acuze,fara sa spui clar despre ce este vorba.Spune-mi si tu clar ca ti-am mai cerut asta ce "minciuni" spun.Cat despre versetul din Ezechiel,daca nici acum cand ti-am adus pasajul intreg tot sustii contrariul,nu stiu ce sa mai spun.Pai daca privesti obiectiv si detasat de orice convingeri,vezi clar ca s-a referit la oameni.Te consider totusi un om cult,cum este posibil sa nu iti dai seama?Cat despre versete despre"sufletul nemuritor" am umplut aici forumul de ele.Dar cine nu vrea sa vada,nu vede.
Iti mai aduc totusi inca un verset Matei 10:28 Nu va temeti de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide SUFLETUL; ci temeti-va mai degraba de Cel ce poate sa piarda si SUFLETUL si trupul in gheena.
Te-am intrebat doar ce sa caute sufletul in gheena,daca el trebuie sa moara odata cu terminarea vietii?
Te consider o persoana inteligenta,chiar nu intelegi cat de clar aici vorbeste despre existenta sufletului dupa moartea trupeasca?Am spus ca privesti totul din prisma a ceea ce sustine religia adventista(desi te-ai suparat,nu ma convingi ca ar fi altfel).Daca ai fi obiectiv,ai privi altfel lucrurile.

Iar cat despre Pavel,acesta spune clar despre locul in care a fost ca "a auzit cuvinte, care nu se pot spune, şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească. "2 Corinteni 12:14.Iar cat despre faptul ca ai spus ca era viu,iti aduc inca doua versete tot din 2 Corinteni:2 Corinteni 12:2 Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup nu ştiu; dacă a fost fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie).
2 Corinteni 12:3 Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie); De doua ori se intreaba daca a fost in trup sau fara trup.Nici el nu stie.Sa inteleg ca tu sustii ca a fost "in trup",Chiar nu imi dau seama de unde ai ajuns la concluzia asta.Pai explica-ne si noua.Daca a plecat cu trupul,era viu,pamantesc vorbind,daca a plecat "fara trup" inseamna ca a plecat cu sufletul sau cu duhul si deci trupul sau a ramas.Si cum se cheama un trup fara suflet si duh?Mort se cheama.
Iar cat despre cerinta ta sa aduc exemple cu cei care au avut experiente dupa ce au murit,ti-am spus ca sunt cu duiumul dar degeaba ti le spun,daca tu nu vrei sa crezi,nu crezi.Exista o serie de marturii ale celor care s-au aflat in moarte clinica,pe care stiinta nu le-a gasit explicatie.Iar de ce ele nu apar in Biblie,ti-am spus intr-o alta postare.Intr-adevar Ioan a incercat sa ne faca o descriere a cerului.Putin foarte putin ne-a fost prezentat pentru ca este vorba de o alta "dimensiune",ca sa zic asa.O "lume" diferita de a noastra.
Revenind iar la chestiunea Moise.Am spus ca chestiune cu zeificarea sa este o teorie si trebuie tratata ca atare(nu sustin ca este adevarat,sustin ca este probabila,tu in schimb sustii ca Moise a inviat suta la suta).Faptul ca nu s-a mai intamplat niciodata asa ceva in istoria Israelului,ce are a face?Asta inseamna ca nu se putea intampla niciodata?De unde garantezi tu ca nu se putea intampla?Dumnezeu stie mai bine de ce a ascuns trupul lui Moise.Chiar tu nu mi-ai dat nici o parere referitoare la aceasta chestiune:De ce a ascuns Dumnezeu trupul lui Moise?Moise este intemeietorul religiei mozaice.Daca privim la alte religii universale ,precum islamismul sau budismul,vedem ca mormintele lor sunt astazi locuri de pelerinaj.De ce nu s-ar fi intamplat la fel si cu mormantul lui Moise?El i-a poruncit evreilor sa nu se inchine zeilor straini si sa pazeasca poruncile si de multe ori nu au facut-o.
Ma mira faptul ca sustii cu atata zel ideea ca Moise a inviat,desi Biblia nu da nici un indiciu in acest sens,iar refuzi cu inversunare sa crezi ca sufletul este nepieritor,cand ni se dau atatea indicii.Sper sa nu fie asa pentru ca aceasta este pozitia oficiala a Bisericii Adventiste.

Mai Condore mai, tare incapatanat mai esti! :)

Astea sunt sufletele moarte despre care precizezi tu mai sus: mortii sufleteste care ii ingroapa pe cei care au murit la propriu, ca nu degeaba s-a scris versetul asta in Biblie:

Iar El i-a zis: Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor, iar tu mergi de vesteşte împărăţia lui Dumnezeu.

Uite si invierea in care credem noi, ortodocsii: este mutarea din moarte la viata inca din lumea asta a sufletelor moarte care pot sa invie, devenind inca de pe acum locasuri ale Imparatiei Cerurilor sau ale Lui Dumnezeu:

Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă.

Este evident ca Dumnezeu nu distruge fiintele create dupa Chipul Sau, adica printre altele nemuritoare, indiferent ca este vorba de ingeri sau de oameni. De unde ideea asta?!

Nu baga in seama "incapatanarea" mea. Sustin si eu o teorie in care cred. Asta nu insemna ca nu pot spune cu usurinta: "se pare ca am gresit; aveti dereptate". Numai ca veniti cu interpretari intortocheate (unele chiar se bat cap in cap), cu care nu puteti convinge.

"Sufletul care pacatuieste, acela va muri" (Ezechiel 18:29) Daca citesti acest verset in contextul lui, vei vedea ca "suflet" inseamna omul in intregime (cuvantul "suflet": este folosit cu mai multe intelesuri in Scriptura). Asa ca, mai bine asociai versetul postat cu cel din Facerea 2,7: "Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu."


Inviererea spirituala (intoarcerea omului catre Dumnezeu) nu inseamna mostenirea vietii vesnice, fara indoiala. Oricine poate cadea.

Mostenirea vietii vesnice este certa abia la revenirea Domnului Iisus Hristos si invierea mortilor. In versetul pe care l-ai postat, Domnul Iisus Hristos vorbeste despre o trecere de la moarte la viata vesnica. Nu-i nevoie sa te chinui sa-l explici in maniera ortodoxa, pentru ca il explica Insusi Mantuitorul, in maniera Sa:

"Voia Tatalui Meu este ca oricine vede pe Fiul, si crede in El, sa aiba viata vesnica; si Eu il voi invia in ziua de apoi."(Ioan 6:40)

"Uite si invierea in care credem si noi ortodocsii, este mutarea de la moarte la viata, inca din lumea asta" (cuvintele tale). Dar in invierea care va avea loc la revenirea Mantuitorului mai credeti? Sau, ati anulat-o cu aceasta inviere spirituala?


Dumnezeu nu l-a facut pe om nemuritor. L-a facut liber. I-a dat posibilitatea sa aleaga nemurirea. Pentru cei care vor alege moartea (moartea a doua), Dumnezeu le v-a respecta alegerea.

Ideea nemuririi omului este de la diavolul. "Negresit nu veti muri" spune satana (Facerea 3:4)

[quote=peetor;171857]
De la tine personal nu am auzit nimic al tau.Zi-mi si tu ceva de la tine/QUOTE]

Din biserica adventista am copiat maniera de abordare a Sfintei Scripturi. Multe dintre teoriile pe care le sustin, le-am descoperit doar cu ajutorul lui Dumnezeu (obisnuiesc sa ma rog inainte de a cerceta Sfanta Scriptura). Merg pe ideea ca Biblia se explica cu Biblia.

Vrei sa auzi ceva al meu? Sa fac si eu afirmatii originale, asa cum ai facut tu ("locuinta mortilor nu mai exista", "evreii puteau zeifica trupul unui mort", etc).? Sau sa inventez ceva despre tine si confesiunea ta religioasa? Nu pot.

Trebuie sa recunosc ca versetul acesta nu stiu sa-l explic (pot doar bolborosi niste ipoteze). Din Sfanta Scriptura am de invatat si de descoperit toata viata.

Totusi, se obserava ca , in final trupul si sufletul merg in acelasi loc (in gheena). Deci, au aceeasi "soarta". Acum ce facem? Spunem ca si trupul este nemuritor? Sau acceptam ideea ca gheena este reprezinta "moartea a doua" si omul cu pacate neiertate moare definitiv? "Iazul de foc este moartea a doua." (Apocalipsa 20:14)

In loc sa-mi explici de ce, cei inviati, nu au stiut sa spuna absolut nimic despre locul unde au fost, tu imi vii cu fenomene neelucidate. Insinuezi ca cei care au suferit de "moarte" clinica, au murit cu adevarat si au fost inviati de Dumnezeu?

Vezi ca explicatiile referitoare la faptul ca cei inviati nu stiu nimic despre perioada cat au fost morti, le gasesti chiar in Sfanta Scriptura:


Oare pentru morti faci Tu minuni? Sau se scoala mortii sa Te laude? Se vorbeste de bunatatea Ta, in mormant si de credinciosia Ta, in adanc? Sunt cunoscute minunile Tale in intunerec si dreptatea Ta in tara uitarii?(Psalmul 88:10-12)


Cei vii, macar stiu ca vor muri; dar cei morti nu stiu nimic.(Eclesiastul 9:5)

Tot ce gaseste mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta! Caci, in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune. (Eclesiastl 9:10)

Sa nu o dai iar cu explicatii gen "moarte spirituala" sau nu mai stiu eu ce inventie de a ta. In versetele de mai sus se vorbeste despre moarte si morti, in toata plinatatea cuvantului.

Condore , lasa-l pe dracu si cauta-l pe Dumnezeu.

In psalmul 87 , 88 al tau, vedem ca insusi David se intreaba despre asta.Acela este un psalm sfant nu am sa-ti vorbesc despre el pentru ca nu consider ca meriti , in schimb am sa-ti demontez versetele pe care le tot aduci in discutie cu insistenta.Nu imi place sa vad pe cei necurati ca folosesc cele sfinte cu alte intelesuri si le murdaresc , ei sunt la fel ca vrajitorii.

In capitolul Ecclesiastul , imparatul Solomon vorbeste despre soarta pe care o au toti oamenii buni,rai , intelepti nebuni.Sa analizam aceste versete deocamdata:

4. Oare cine va rămâne în viaţă? Pentru toţi cei vii este o nădejde, căci un câine viu este mai de preţ decât un câine mort.
5. Cei vii ştiu că vor muri, dar cei morţi nu ştiu nimic şi parte de răsplată nu mai au, căci numele lor a fost uitat.
6. Şi dragostea lor, ura lor şi pizma lor a pierit de mult şi nu se vor mai bucura niciodată de ceea ce se face sub soare.

Desigur ca cei in viata stiu un lucru cert ca vor muri , ca toti oamenii mor, dar cei care au murit nu mai stiu nimic din ce se va intampla cu ei.Si asa a si fost pana la Hristos.Toti mureau si nimeni nu se mai intorcea inapoi in lumea asta.Cei ajunsi in locuinta mortilor nu mai stiu nimic cu privire la cele ce au sa se intample cu ei.Cat timp omul e in viata stie un lucru cert, ca , cu siguranta va muri , caci toti oamenii mor , dar dupa moarte , in viata de dincolo nu se mai stie nimic , si acolo nu e ca aici.O data mort omul nu mai poate face nimic pentru sufletul sau, ca sa-si imbunatateasca starea sa, de aceia e mai multa speranta pentru un caine viu , sa faca ceva pentru sufletul sau decat pentru un caine(leu) mort.Caci cel mort nu mai poate face nimic pentru sufletul sau, si nu mai ia nimic din toate bunurile lumesti , ci doar faptele sale, cu acelea merge omul in locuinta mortilor.Iar omul mort nu mai are nici o parte la ceea ce se face sub soare dupa moartea lui.

9. Bucură-te de viaţă cu femeia pe care o iubeşti în toate zilele vieţii tale celei deşarte, pe care ţi-a hărăzit-o Dumnezeu sub soare; căci aceasta este partea ta în viaţă şi în mijlocul trudei cu care te osteneşti sub soare.
10. Tot ceea ce mâna ta prinde să săvârşească, fă cu hotărâre, căci în locuinţa morţilor în care te vei duce nu se află nici faptă, nici punere la cale, nici ştiinţă, nici înţelepciune.

De aceia Solomon ne indeamna sa facem tot ce tine de noi sub soare , pentru bucuria noastra si nu doar pentru asta ci si pentru sufletul nostru, caci odata plecat din lumea asta nu mai poti face nimic pentru sufletul tau dincolo.De aceia acolo nu este fapta, si nici punere la cale(planuire) caci nu se mai poate face absolut nimic pentru sufletul tau , si nici stiinta , ca sa cunosti ce se intampla cu tine acolo , nici inteleptciune sa dejoci planul lui Dumnezeu.Asta a zis si psalmistul prin cuvintele : " Doamne , cine este omul sa traiasca si sa nu vada moartea si sa-si scoata sufletul sau din locuinta mortilor".Caci nu este nici intelepciune , nici stiinta si nici planuire cu care vreun om sa poata sa-si scoata sufletul sau din locuinta mortilor.Caci pana sa vina Hristos toti ajungeau in locuinta mortilor , in Hades , si nu stiau ce se va intampla cu ei si care este planul lui Dumnezeu.

28 Şi a zis către ei: Voi ştiţi că nu se cuvine unui bărbat iudeu să se unească sau să se apropie de cel de alt neam, dar mie Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat. (Fapte 10)

Condor in sfarsit am un motiv sa ma bucur de aceste discutii cu tine.In sfarsit ai recunoscut si tu ca din prisma valorilor,ideilor,religiei adventiste totusi unele lucruri nu pot fi explicate.Aceasta am vrut sa iti spun de la bun inceput.Si daca nu pot fi explicate,totusi se pune problema ca aceste idei sustinute de religia adventista sa fie cel putin indoielnice(e logic aceasta).
Acum iar te-ai legat de "originalitatea" mea.Eu mi-am spus punctul de vedere,am vrut sa fiu obiectiv,fara sa tin cont de dogma vreunei religii.Am spus ca "Locuinta Mortilor" nu mai exista,raportandu-ma la versetul din Apocalipsa care spune:
Apocalipsa 1:17 Când L-am văzut, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Şi-a pus mâna dreaptă peste mine, şi a zis: "Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă,
Apocalipsa 1:18 Cel viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu TIN cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor.
Dupa cum vezi m-am raportat la biblie.Analizand acest citat este posibil sa am dreptate.Este o teorie,dar cand am cerut eu ca aceste teorii sa fie considerate adevarate suta la suta?Tu cel putin asa ai lasat impresia ca orice spui tu este adevarat suta la suta.
Si n-as zice ca aceasta teorie este originala,poate ca mai sunt unii care cred in ea,inainte de mine.Eu nu tin atata mortis sa zici ca e adevarata,sunt constient ca pot sa ma insel.
Cat priveste problema legata de Moise,recunosc ca ideea imi apartine.Este o simpla teorie,n-am cum sa o demonstrez pe baza scripturii si nici nu tin mortis sa fac asta.Cand m-am gandit la ea am avut in vedere si alte religii.Oricum ar fi un lucru iti spun aproape sigur:Daca mormantul lui Moise exista,acum ar fi fost multi care s-ar fi inchinat la mormantul lui Moise si nu lui Dumnezeu.Asta e insa o idee si ai tot dreptul sa o contesti.Nu ma supar,ba ma bucur,pentru ca nu imi plac oamenii care cred tot ce zice cineva fara sa cerceteze,chiar daca acel cineva face bine.Cand te-am intrebat de ce a fost ascuns trupul lui Moise si de ce a existat o lupta pentru trupul sau,nu ai stiut ce sa-mi spui,sustinand doar ca Moise ar fi inviat.Ai adus ca argument versetul din Samuel 2:6"Domnul omoara si invie. El coboara in locuinta mortilor si El scoate de acolo".Eu nu stiu de unde ai dedus tu cititind acest verset ca Moise ar fi inviat.Toti stim ca Dumnezeu este atotputernic,il putea invia pe Moise,dar de ce sa o faca?Daca Moise ar fi inviat,de ce nu ar fi inviat si Avraam si ceilalti patriarhi,de ce doar Moise?
Este si asta o idee ca Moise ar fi inviat,doar o simpla idee ci nu un fapt,de aceea nu trebuie sa fie considerata ca un lucru real.Noi trebuie sa judecam totul prin Scriptura,ceea ce nu are baza in scriptura sunt idei,nu fapte reale,dar noi nu trebuie sa ne intemeiem credinta pe idei,pe lucruri improbabile,ci pe fapte concrete.
Vad ca tot sustii ca "cei inviati nu au stiut sa spuna absolut nimic despre perioada cat au fost morti".Eu te intreb acum:Ai stat vreodata de vorba cu cineva care a inviat?Ca Biblia nu spune aceste lucruri asta nu inseamna ca cei inviati nu au vazut nimic.Mi se pare mie sau tragi cu usurinta concluzii?Pai daca s-ar fi scris tot ce vrem noi sa stim din acea perioada in care s-a scris Biblia,nu ar fi de ajuns toate bibliotecile sa le cuprinda cartile.Dar Biblia asa cum ti-am mai spus nu ne spune mai mult decat este necesar.Se axeaza pe lucrurile importante ale noastre.Inainte nu apareau carti pe banda rulanta ca acum.Cand cineva scria ceva o facea atunci cand dorea sa spuna un lucru important.Eu personal nu consider acest aspect atat de important pentru oameni,nu de el depinde mantuirea noastra.Cu toate acestea s-au spus destule lucruri si in aceasta privinta,cum ar fi pilda bogatului nemilostiv,si unele din aceste lucruri ni le-a spus Hristos Insusi.
Cat despre asa numitul fenomen al mortii clinice iti pot spune ca in cazul unora au fost declarati de medici morti(si medicii aia cred ca stiau ce inseamna un mort),pentru ca apoi sa "invie",adica sa isi revina miraculos.Este ca si cum ar fi inviat.S-au facut si experiente stiintifice in acest sens.Dar daca tu nu vrei cu orice chip sa crezi,asta e,eu nu sunt un fanatic care sa ii oblig pe altii sa creada in ceea ce cred eu.Fiecare are liber arbitru si are dreptul sa creada ce vrea,dar trebuie sa tinem cont de Scriptura.
Iar mi-ai mai adus acele citate despre moarte.Ti-am m-ai spus ca sunt de acord cu ele.Dupa moarte nimic din ceea ce avea importanta pe pamant nu isi mai are rostul.Ca daca dincolo ar fi la fel ca si pe pamant atunci care ar fi diferenta?Ti-am mai spus ca "in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune" (Eclesiastul 9:10),dar unde scrie ca acolo nu mai este nimic.Ceva totusi exista,ceva intr-adevar diferit de ce este pe pamant.Si normal ca "Cei vii, macar stiu ca vor muri; dar cei morti nu stiu nimic.(Eclesiastul 9:5)",nu stiu pentru ca inca nu a venit Marea Judecata,nu a fost pronuntata "sentinta"ca sa zic asa.Cel mai important este cum traiesti pe pamant,pentru ca de cum iti duci viata de ea depinde vesnicia ta.Si daca tu ai trait cum ai trait,ce rost mai au in Locuinta mortilor minunile(Oare pentru morti faci Tu minuni?)laudele la adresa lui Dumnezeu(Sau se scoala mortii sa Te laude?),felul cum esti(Se vorbeste de bunatatea Ta, in mormant si de credinciosia Ta, in adanc?).Toate nu isi mai au locul pentru ca vremea lor a fost atunci cand ai trait pe pamant.
Caci, in locuinta mortilor, in care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune. (Eclesiastul 9:10),dar asta nu inseamna ca "in Locuinta mortilor nu este nimic".In Locuinta mortilor nu mai sunt lucruri pamantesti,ca daca ar fi care ar mai fi diferenta intre ea si viata de pe pamant?
Iti pun in fata 3 variante:
1.Solomon a facut bine cand a afirmat ca dincolo nu mai exista nimic(asa cum crezi tu,ca Solomon nu a afirmat asta) si Isus a gresit cand "l-a contrazis" prin pilda bogatului nemilostiv.
2.Solomon a gresit cand a afirmat ca dincolo nu mai exista nimic(desi repet ca Solomon nu a afirmat asta,ci doar sa spunem prin absurd ca ar fi facut-o) si Isus a avut dreptate ca dincolo mai exista ceva prin pilda bogatului nemilostiv(dar nu numai prin ea ci si prin alte cuvinte ale sale,unele dintre ele chiar ti le-am adus Matei 10:28)
3.Solomon de fapt nu a afirmat ca dincolo n-ar fi nimic si nu l-a contrazis pe Isus.
Ce varianta alegi?
Referitor la intrebarile tale legate de citatul din Matei 10:28 iti spun ceea ce si tu stiai ca trupul pamantesc nu este nemuritor(Biblia este clara in acest sens).La inviere,atat cei drepti cat si cei pacatosi vor primi alte trupuri,numai ca unii pentru slava,iar altii pentru pedeapsa vesnica.Nu are rost sa mai vorbim despre trupul pamantesc dupa moarte.Sufletul in schimb nu moare,ca daca ar muri asta ar trebui ca dupa moarte cel condamnat la moarte vesnica n-ar mai fi constient,si atunci eu ma intreb,de unde plans si scrasnire a dintilor,despre care vorbeste Isus?Plansul si scrasnirea dintilor este o consecinta a dezamagirii,a tristetei,dar ca sa fii dezamagit trebuie sa stii ce ai facut in trecut.Ori tocmai sufletul face posibila aceasta constienta.Dupa moarte noi vom fi constienti indiferent de destinatia noastra.Dovada sta tot niste cuvinte ale Mantuitorului:

Matei 25:34 Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: ,Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.
Matei 25:35 Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M-aţi primit;
Matei 25:36 am fost gol, şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.'
Matei 25:37 Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ,Doamne, când Te-am văzut noi flămând, şi Ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut?
Matei 25:38 Când Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat?
Matei 25:39 Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?'
Matei 25:40 Drept răspuns, Împăratul le va zice: ,Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.'
Matei 25:41 Apoi va zice celor de la stânga Lui: ,Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui!
Matei 25:42 Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau;
Matei 25:43 am fost străin, şi nu M-aţi primit; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.'
Matei 25:44 Atunci Îi vor răspunde şi ei: ,Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit?'
Matei 25:45 Şi El, drept răspuns, le va zice: ,Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintr-aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.'
Matei 25:46 Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică."

Din aceste cuvinte constatam ca atat cei rascumparati,cat si cei nemantuiti sunt constienti,insa un trup nu are cum sa fie constient.Sufletul este cel care da viata trupului asa cum am mai aratat in postarile ulterioare.
Acum sa nu imi vii cu "inventii" asa cum imi spui mie si sa pui la indoiala cuvantul Domnului.
Iar cat despre asa numitele "inventii"ale mele desi esti surprins nu sunt ale mele ci de fapt inventiile Bibliei(asta excluzand ideea mea referitoare la Moise,deoarece eu singur am spus ca nu se poate proba biblic si nici nu am insinuat asta dupa cum vrei tu sa arati).