Asta am încercat să zic şi eu. Omul are nevoie şi de o vorbă bună, de ajutor, când e la ananghie... Teorie şi reproşuri sunt sigură că a auzit destule.

Eu zic ca mustrarea s-o faca parintele ei duhovnic iar noi sa ne abtinem deoarece chiar si cu cele mai bune intentii putem sa-i ranim pe acesti oameni care au nevoie de un ajutor imediat nu de lectii.
Dar asa se intampla si la mine in familie,cand eram copil ,de alergam si ma loveam ,de intram siroind de sange in casa in loc sa ma bandajeze intai sa opreasca sangele ei imi faceau capul calendar ca nu sunt atenta ba uneori mai primeam bonus si vreo palma...

Asa , asa aveti, si voi dreptatea voastra.
Dar iata ca ea scrie aici din ianuarie 2011, la perioade de timp, si de atunci tot isi plange de mila si nu vrea sa se trezeasca , sa se scuture de trecut si sa porneasca increzatoare spre o viata curata. Si noi aici ce am facut in astia trei ani? i-am alimentat starea fara a o canaliza spre ce este bun.

Hartford , asta tot incerc sa ii spun si eu, ca se va descurca si fara el, nu e nevoie nici sa-l ponegreasca si nici sa planga la nesfarsit ca el nu ii da nimic pentru copil.

Yasmina, sunt 3 ani de cand noi ii tot oblojim ranile dar la ea rana nu se vindeca. Nu vezi ca noi am administrat medicamentul gresit?

Eu am sfatuit-o asa: sa se spovedeasca , sa asculte de un duhovnic si sa mearga sa isi ceara iertare de la membrii familiei ei. Credeti ca e gresit? Daca nu face asta, va continua, aici pe forum, inca 12 ani de acum incolo pana face copilul 18 ani, sa planga si sa isi hraneasca propriul ego ranit. Eu stiu ce inseamna greutatile si stiu bine ce vorbesc. Pana nu am pus punct lamentarilor si plansul de mila mea, nu mi s-a schimbat viata. Pana nu am recunoscut , in genunchi lui Dumnezeu ca am gresit fara indreptatiri, viata nu mi s-a schimbat. Si si eu am dus acest greu 15 ani nu 6 ani ca Maria.

Eu zic decat sa o ajutam cu sfaturi mai bine cu fapta un ajutor financiar ceva cat de mic acolo sa se puna pe picioare si va iesi din impas. Asa citeste aici cum o certam si intra mai rau in depresie. Noi oamenii sintem diferiti unii trecem mai usor incercarile altii mai greu sau poate niciodata.

Imi pare normal ca sa se planga,pana la urma nu este decat o mama singura care macar a avut curajul sa lase copilul sa se nasca si nu a ales cea mai usoara cale pt ea-avortul! Macar daca a pacatuit si a cazut o data nu a lasat sufletul sa-i alunece si mai jos.
Iata ca isi ispaseste pacatul crescand singura un copil fara tata,zbatandu-se material sa faca fata,sa termine facultatea,sa plateasca chiria,gradinita.
Sa vedem asadar cine este aceasta femeie,ce face,ce doreste?Cum o putem ajuta?
Nu stim care este situatia ei in familie...Daca nu are ajutor la propriu si toti i-au intors spatele pe motivul ca este treaba ei ca a desfranat inainte de casatorie(SA INTELEG CA DACA AR FI FOST CASATORITA ar fi stors mai multe lacrimi si ar fi primit ajutor ??)

Este normal sa urmeze si partea educationala a pacatului,indreptarea ei,cainta,pocainta...dar noi nu putem decat sa-i sugeram,s-o trimitem fara a-i mai pomeni ca a avut relatii inainte de casatorie ,asta o sa-i explice parintele.

Si in vest este aceiasi poveste, stai linistita. Poti sa numeri pe degete tatii care au custodie intreaga sau jumate. In unele tari legile sunt si mai dure decat in Ro. Mai ales ca miscarea feminista a patruns mult mai mult in societate. Eu am vazut mai peste tot situatia asta. Mama ia copilul, tatal da pensia alimentara si se milogeste sa isi vada pruncul. E adevarat ca sunt si cazuri fericite, nu e ceva generalizat. Si in vest legea e de partea mamei de celele mai multe ori.

Iar cand vine vb de violenta domestica si viol, in vest legile sunt mult mai tari. De cate ori ati vazut voi in Ro ca un barbat a ajung la puscarie ptr. ca si-a batut nevasta? Sau ca a violato? (stiti ca exista si viol in casatorie)

Re:
 

E in regula, multumesc. Pana la urma, sunt benefice si astfel de conversatii.

O sa ma straduiesc mai mult sa imi fac ordine in viata si in prioritati, si de asemenea voi incerca sa fiu un crestin mai bun. Si pentru ca atat saptamana aceasta, cat si cea viitoare sunt speciale, o sa meditez mai mult la greselile mele si la modalitatea prin care pot porni din nou la drum.

Promit ca de acum inainte nu ma voi mai smiorcai pe aici. Pana la urma, sunt doar problemele mele, insa aici ma simteam mai in siguranta sa spun ce ma framanta, considerand ca sunt printre prieteni. Am in minte cateva optiuni de viitor, nu sunt chiar cele mai usoare, insa sper sa reusesc sa le aleg pe cele mai bune, ca sa ma pot descurca pe picioarele mele asa cum imi doresc de mult.

Multumesc pentru intelegere. :)

Mi se pare mie, sau site-ul si forumul sunt impanzite de reclame? Mi se tot deschid ferestre de reclame...

Dar cine te-a suparat ?

Citeste topicul.

Ma refeream la useri.Care dintre useri a suparat-o.