"Toate neamurile" nu înseamnă nimic pentru Domnia ta. Da' v-a ferecat bine minţile necuratul! Oameni care ar putea fi isteţi, zac în neagra orbire.

Acu' nici cu citat nu eşti convins. Vai de cel ce te dosădeşte, da' vai şi că te laşi!

"48. ... Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.
49. Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic şi sfânt este numele Lui." (Sfânta Evanghelie după Luca)


Îţi mai las citatul o dată, cu buna speranţă că-l vei pricepe şi vei vedea câte şi câte mai există încă. Bineînţeles, cu ochi despovăraţi, de vei putea.

Observ că nivelul de nervozitate e cam crescut... propun să căutaţi în linişte şi când aveţi răspunsul să-l postaţi.

Apropos, da, toate neamurile o fericesc. Vă fac plăcerea şi o fericesc şi eu: da e fericită că L-a născut pe Mântuitorul! Dar nu-mi cereţi să fac temenele şi semne înaintea picturii ei, vă rog frumos!

[quote=osutafaraunu;434269]Observ că nivelul de nervozitate e cam crescut... propun să căutaţi în linişte şi când aveţi răspunsul să-l postaţi.

Ha? Şi asta o vezi pe dos, dară?

Îi bun, îi bun...

Acum permite-mi să mă retrag, nu pot face tovărăşie (ori cârdăşie?!) cu minţile ce nu vor a se deschide.

Retragere plăcută şi căutare cu folos! La bună vedere!:103:

nu este suficient "sa faceti temenele si semne inaintea picturii ei", trebuie sa-i cereti sa medieze la Mantuitor si Acesta la Dumnezeu, pentru problemele dvs; sau poate ar fi mai bine sa rugati un sfant sa roage pe Maica Domnului ca aceasta sa roage pe Mantuitor ca Acesta sa va prezinte problema Tatalui.

Aşa, cu treburile terminate, v-aş ruga să vă uitaţi mai bine asupra verbului " a ferici":

FERICÍ vb. v. binecuvânta, felicita, glorifica, lăuda, mări, preamări, preaslăvi, proslăvi, slăvi.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

FERICÍ, fericesc, vb. IV. 1. Tranz. A considera, a socoti pe cineva fericit. ♦ Refl. (Fam.) A se socoti mulțumit, satisfăcut (pentru cele făcute); a se felicita. ♦ (Rar) A felicita. ♦ (Înv.) A slăvi, a proslăvi, a glorifica. 2. Tranz. și refl. A face sau a deveni fericit. – Din ferice.

Aşteptaţi ce aţi primit deja, nu ştiu cum se face.

Păi se face că n-am primit ce am cerut, dar în lipsă de altceva, desigur veţi bate monedă pe textul acesta unic şi irelevant.


Bun. Dacă pentru ortodoxul siveco (?), a ferici înseamnă "a proslăvi", oare pentru evanghelistul Luca însemna aceleaşi temenele, cruci, pupatul icoanei ei (nemaivorbind că în vremea aceea icoana era o urâciune înaintea Domnului), aprinderea candelei, plus importanta menţiune a dlui Profet?

Şi dacă totuşi aveţi îndrăzneala a răspunde cu "da", faceţi aceleaşi temenele, cruci şi pupături înaintea icoanei lui Lia? :

Domnule "luca e evanghelist, nu apostol", amestecaţi lucrurile, bălmăjiţi ce-i ăla apostol, ce-i aia o FERICIRE, învăţămintele le puneţi în cazanu' cu smoală şi le trageţi fierturi după fierturi. Mai are rost, ce spuneţi?

Bineînţeles că nu are.
Însă interesul sectarilor e să fie băgaţi în seamă, din asta se hrănesc.