Maxima dragoste si smerenie a Lui este ca El care este bun a ales sa fie om, facandu-se mai om decat sunt eu.
Iar eu care ma cred om nu ma zbat sa ma faca bun, si tot El trage de mine prin omenitatea Lui. Eu Il caut in dumnezeirea Lui si El imi raspunde din omenitatea Lui.

Of, cand voi invata si eu caderea asta in smerenie a Lui, voi putea zice ca sunt om. Pana atunci Sophia, eu zic: numai El este om deplin.

In loc sa te doboare tonul, mai bine ia aminte la mesaj. Daca te raneste un cuvant bineintentionat, cat o sa te raneasca un cuvant rau intentionat?!?
Femeia sa nu se bazeze pe simtire, ci pe ratiune. Sa nu fim mimoze... ci arbori, pe care nici un vant puternic nu ii doboara.

Cred ca ne refeream la aspecte diferite :)

Atunci de ce o fi spus parintele Arsenie ca femeia este inima iar barbatul mintea? Eu cred ca femeia trebuie sa se bazeze pe simtire nu pe ratiune. :1: Privesc la exemplul Maicii Domnului. Oare nu tocmai pentru ca are inima de MAMA sta de-a pururi ingenucheata in fata Fiului Sau si mijloceste pentru noi? Mi-a placut mult povestea icoanei din Athos. Cea in care, Fiul sau i-a acoperit gura cu manuta Ea totusi a vorbit, ajutand astfel pe calugarii aflati in primejdie. Cred ca tocmai simtirea, dragsotea, sensibilitatea a determinat-O sa ajute. Daca gresesc Stapana iarta-ma! A fi rationali sta mai mult in firea barbatilor..parerea mea.

Poate se referea la cei casatoriti....ca pina atunci si femeia trebuie sa aibe ceva ratiune ,mai ales cind isi alege barbactul...o parere,nu-i musai sa fie asa.

Da la cei casatoriti se referea. Dar ratiunea de care pomenesti tu o primim oricum de la Hristos.. este una din virtutile pe care le primim la nastere. Acum depinde de noi cum o vom folosi. Eu nu am vrut sa spun ca trebuie sa traim ca niste romantice...ca stii tu (doar esti Sherlok_Holmes) romantismul este 'scuza" pacatelor ce vor urma..ci ca femeia (prin natura ei) este mai sensibila si mai aplecata spre iubire, iertare, ajutor. Nu ca voi barbatii ati fi niste insensibili..ci doar putini prea rationali?!..:4:
Scuze de offtopic Sophia.:77:

Ei, Jenica, nu cred ca e chiar asa. Mie cel putin nu mi se potriveste ;-) Pentru mine ratounea e foarte importanta (ceea ce nu inseamna ca simtirea nu este). De altfel nici tu nu stai de loc prost cu logica.
Cred ca deosebirea dintre barbati si femei e mult mai subtila si tainica. Cum incerci sa o prinzi, iti scapa.

Salutari in Hristos

Din punct de vedere psihologic, cred ca diferenta e undeva intre simtire si perceptie. Barbatii sunt putin mai inclinati spre perceptie, adica prin filtrarea prin ratiune a senzatiilor, in timp ce pare ca femeile sunt mai "senzoriale" - lucru natural, ma gandesc, avand in vedere nasterea.

Foarte frumos explica la un moment dat Paul Evdokimov intr-o carte dedicata femeii, ca exista doua arhetipuri: Maica Domnului si Ioan Botezatorul. Culmea iubirii si jertfei feminine si culmea barbatiei crestine. Intre aceste doua arhetipuri ne miscam: barbatii indeosebi spre lupta (Ioan Botezatorul), femeile indeosebi spre jertfa (Maica Domnului).
De aceea doar impreuna barbatul si femeia formeaza omul complet. De unde si evidenta faptului ca monahii sunt o imbinare intre cele doua arhetipuri. Ei formeaza omul complet prin darul lui Dumnezeu, reunind la unirea trupeasca. De aceea in monahism barbatii capata inima jertfelnica, iar femeile barbatia luptei.

Asta zice Paul Evdokimov si mie mi se pare corect. Si invatatura asta intrece pe cea psihologica (senzatie - perceptie) prin aceea ca este profund crestina, cu iz de intelepciune, iar nu inteligenta (sic).

Intru totul de acord cu tine, Jenica.

[COLOR=darkred]Barbatul esta capul, adica mintea, iar femeia este trupul, adica simtirea, inima.[/COLOR] Aceasta se vede in toata randuiala firii, pana in cele mai mici detalii ale naturii. Femeia are o tandrete pe care barbatul nu o poate avea, decat rareori sa se poate apropia de aceasta. Iar barbatul are o minte inclinata spre gandire, filosofare si teoretizare a lucrurilor.

Mai toti filosofii au fost barbati. [COLOR=darkred]Barbatul este deci minte.[/COLOR]
Copii au fost crescuti intotdeauna de mame. [COLOR=darkred]Femeia este deci inima, simtire.[/COLOR]

Ceea ce ma bucura mult este ca si statul recunoaste acest lucru, indirect. Anume, un barbat nu poate infia un copil. O femeia insa poate infia un copil. [COLOR=darkred]Minunata ratiune a firilor celor doi, una are ceva, iar celalalt are altceva. [/COLOR]Se completeaza reciproc, doar impreuna ei formand omul complet.

[COLOR=darkred]Exceptii.[/COLOR] Asta nu inseamna ca femeia nu gandeste, iar barbatul nu simte. Sunt femei mai patrunzatoare decat anumiti barbati, si barbati mai simtitori si mai sensibili decat anumite femei.

Windorin - exista si barbati care cresc copii singuri, si chiar care adopta (in alte tari au voie). Si exista si femei fara suflet, mame fiind si femei cu multa minte si barbati cu mai mult suflet, cum spui si tu.
Nu se poate vorbi pausal.
Eu as fi definit altfel: barbatul si femeia sunt fiecare jumatatea corpului, cu minte si suflet cu tot. Corpul taiat longitudinal, de la crestet la talpi. Amandoi formeaza un corp intreg, un suflet si o minte si fiecare singur nu poate exista.