Şi partea a II-a, cu mila Domnului :

"Drept aceea, omorâţi mădularele voastre, cele pământeşti: desfrânarea, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este închinare la idoli. Pentru care vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării." - Coloseni 3, 5-6.
Aceştia sunt idolii, frate drag, nu Sfintele Icoane. De ce vrei să te faci şi să rămâi, fiu al neascultării ?

Cum să nu fie Duhul Sfânt în Sfintele Icoane ? Cum să nu fie Duhul Sfânt în heruvimii chivotului legii, în şarpele de aramă, în toiagul lui Moise, în toiagul lui Aaron, în Sfintele Moaşte ale lui Elisei, vedem la 4 Regi, apoi în Sfintele Moaşte de azi, ale Sfinţilor lui Hristos. Cum să nu fie Duhul Sfânt în prosoapele pe care le-a folosit Pavel, în umbra lui Petru ?

Cât de înşelaţi să fim să nu credem Adevărul şi să nu vrem să ne mântuim ? Doamne Iisuse Hristoase...

Astfel, respingând Adevărul, doctrinele neo-protestanţilor, toate se fac mincinoase, fiecare în parte, sunt grupări ce se numesc biserici, dar e întuneric în mijlocul lor, sunt demoni care-i conduc, hristos mincinoşi care i-au chipul îngerilor de lumină în minţile lor, ca să îi ţină departe de Biserica lui Hristos, de Ortodoxie, de Sfânta Liturghie, de pocăinţa cea adevărată prin lacrimi, milostenie, zdrobire, de dragostea slavei, a iertării, a curăţirii, luminării şi îndumnezeirii, a îmbunătăţirii.
Acestea nu sunt glume !
E mântuirea !
Oricine stă de vorbă despre altceva decât acestea, îşi pierde timpul ! Se duce-n fundu iadului, care creşte înăuntrul lui şi se face unealtă a demonilor, care imită şi ei blândeţea, şi bunătatea, cum spun Scriptra că va fi antihrist, îl va imita pe Hristos, dar duhul lui, va fi al satanei, căruia-i slujeşte antihrist, cum mulţi şi azi sunt antihrişti, atunci unul din cei mulţi va conduce mulţime de oameni.
Asta creşte şi în cel din afara Bisericii, care nu cugetă la învăţătura Bisericii, prin Noul Testament, prin Sfinţii lui Hristos, care învaţă şi aduc mântuirea !
Ţi le spun acestea cu blândeţe şi dragoste, dar cu durere mare în inimă, pentru atâtea miliarde de oameni, în rătăcire şi întuneric, ce urăsc pe Domnul şi pe noi... Şi nu vor mântuirea, nu vor Împărăţia Cerurilor, fiindcă o resping făţiş, sau cred că pot ajunge acolo, fără Biserică, fără Sfinţi, fără Maica Domnului...
Of ce vor mai plânge la judecată, când îi va trimite Domnul, afară din Împărăţie ! Fiindcă n-au trăit-o în Biserică, Împărăţia, încă de aici de pe pământ...

E biblic să te crezi mântuit deja? Spune: "cel ce rabdă până la sfârşit, acela se vsa mântui." Spune: "cu frică şi cu cutremur lucraţi la mântuirea voastră". Spune: "doar cel ce se sileşte pe sine, va moşteni Împărăţia Cerurilor". Şi altele.
A fi creştin, înseamnă a merge pe "calea cea strâmtă, îngustă şi grea pe care puţini o află", dar nu înseamnă că am ajuns de ja la odihnă, la răsplată, ci mergem spre ea, pe calea care duce la Ceruri, la mântuire, dar nu suntem mântuiţi deja, suntem păcătoşi. "Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi" spune Scriptura. Şi atunci ? "Nimic necurat nu intră în Împărăţia Cerurilor". Te crezi mântuit? Dar eşti un păcătos notoriu, ca să fi mântuit, înseamnă să fi alături de Hristos şi de Sfinţii Lui, Ioan Gură de Aur şi toţi ceilalţi, în Ceruri. Ori asta va fi după ce mori, după adormirea întru nădejdea Învierii, dacă se va milostivi Domnul să te pună în Ceruri, după viaţa în Hristos care ai avut-o, plină de iubire.
E împotriva Bibliei şi împotriva creştinismului şi a Bisericii şi împotriva Sfinţilor şi mântuirii tale, să spui că eşti mântuit deja.

Nu, iubitul meu frate, eu nu mai caut pe Dumnezeu, eu L-am găsit ! Am găsit pe Domnul ! N-am nevoie să-L văd, ştiu că e aici. "Fericit cel ce n-a văzut şi a crezut". Domnul e în Biserică, ştiu că vine la Sfânta Liturghie, ştiu şi văd şi simt relaţia Miresei Sale, Biserica cu Mirele Preadulce şi Preaiubit, Sfinţii Lui, în unirea intimă, cea fără păcat şi fără întinăciune, se bucură de Domnul Dumnezeu Treime, Savaot Iubire. Ce minunată e Biserica Ta, Doamne, ce minunaţi sunt Sfinţii şi Sfintele lor Moaşte, ce minunată e Împărăteasa Fecioară Maria, Mama Ta şi Rugătoarea noastră cea mare înaintea scaunului Tău şi ce întuneric e peste toţi cei care nu sunt cu noi, ci împotriva noastră... Ce milă şi dor mă cuprinde pentru ei...
Da, greşesc, dar mă lupt, mă silesc, fiindcă e o luptă teribilă între carne şi duh, între trup şi suflet. Depinde pe cine hrăneşti mai mult şi pe cine oboseşti mai mult.

Iar eu, am văzut Lumina cea Adevărată, am primit Duhul ce ceresc, am aflat Credinţa cea Adevărată, nedespărţitei Treimie, închinându-ne, că Aceasta ne-a mântuit pe noi. Amin...

Întrebările mele sunt pentru tine, pentru voi, cei care căutaţi, care vă îndoiţi, sunt întrebări retorice, de ajutor, de sprijin, să vă limpeziţi în căutările voastre, să vă smeriţi mai uşor, să iubiţi mai puternic, să vă rugaţi mai fierbinte, mai blând şi mai curat, să veniţi pe cărare, în Biserică, să deveniţi şi voi mădulare şi mlădiţe, cu rodul cel bun, plăcut Domnului, cum suntem noi, cei ce iubim Biserica, Sfinţii, slujbele, privegherile, iubim pe cei ce au lăsat nebuniile lumii şi sau călugărit la Mănăstiri, sau au plecat prin peşteri, scorburi de copac, crăpăturile pământului, au devenit pustnici, mâcând ce găseau, ca Sfântul Ioan Botezătorul, ei de care lumea nu este vrednică, cum spune la Evrei.

Vino şi tu, vino şi vezi ce bun este Domnul. Vino în numele Domnului ! Vino, iubitul meu frate, pune-te pe calea mântuirii. Vino !

Atunci să ai grijă la ce umor foloseşti, fi chibzuit, fi responsabil, învaţă de la Hristos, că e blând şi smerit cu Duhul, ne spune.
Nu e nimic, nici misogin, nici ultra misogin în ce am spus, e doar părerea ta, analiza cuvintelor mele, prin ochii tăi şi mintea ta.
Ba da susţii virtutea prin lupta pentru trezirea omului, pentru vindecarea patimilor lui, pentru curăţirea şi poate luminarea lui, îi porţi slăbiciunile, îl sprijini în ridicare şi altele bune spre mântuirea amândurora.
Cât timp nu devii mai blând, mai plin de dragoste, cât timp nu te rogi cu zdrobirea inimii şi nu citeşti din Noul Testament şi din scrierile Sfinţilor Părinţi, te aglutinezi cu ispitele demonice ce-ţi sunt dăruite din belşug şi rămâi numai în off-topic.

Nu e Duhul Sfânt în Sfintele Icoane ? Nu a fost în heruvimii de pe chivotul legii, în şarpele de aramă, în toiagul lui Moise, a lui Aaron, în prosoapele lui Pavel, în umbra lui Petru, în haina lui Hristos, nu ?

Cu mint în ce spun ? Cu ce minte Biserica ? Iar dacă nu mint, de ce amăgeşti şi minţi ? De ce înşeli şi te laşi înşelat şi minţit, frăţior iubit ? Şi tu eşti ca cei rătăciţi ?

Uite, de asta e prigonită Biserica, din cauza necredinţei, neiubirii, nepăsării, hulirilor noastre, din interior şi exterior. Şi fiindcă nu ne cunoaştem credinţa, şi suntem mândri şi aroganţi, credem că le ştim toate, când ni se arată şi ni se explică Adevărul, nu vrem să credem, ne încăpăţină, ridicăm nasul pe sus, ne întărim cerbicele şi lovim în minţile celor slabi. De asta suntem prigoniţi. Fiindcă înainte de orice, noi singuri ne prigonim. Merităm.

Nu te ruşinezi, Aline ? Ştiu că nu-ţi este ruşine, dar trebuie să-ţi spun, fiindcă la judecată voi fi întrebat, dacă am văzut şi am ştiut, de ce nu am făcut nimic? Mă străduiesc la maxim să fac tot ce pot. Şi ştiu că nu e de ajuns. Dar când ajung fraţii de credinţă creştină, să se îndoiască, să nu creadă, şi să şi spună în gura mare asta, atunci suntem sub orice critică şi suntem în pericol.

Mă înspăimânt, pentru ce va veni... Fiindcă singuri ne otrăvim prin neiubire, prin necredinţă, prin îndoială, prin făţărnicie, necercetare, neîmplinire, lene şi desfrânare, şi multe alte spurcăciuni !

Vai de poporul ăsta, a lui Hristos, români, ruşi, greci, bulgari, sârbi şi alţii, poporul lui Hristos, vai ce va veni peste noi, dacă mai zăbovim mult în cele ale demonilor.

Iertaţi-mă şi pomeniţi-mă, că nu pot nimic. Hristos a înviat, să nu uitaţi asta, Hristos a înviat !

Nu.

Duhul Sfant este Persoana nu cine stie ce energie, se salasluieste in persoane, nu in obiecte.

Dar poti sa dovedesti ca gresesc.

Gasesti in FA cap. 6 expresia: "bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfânt " dar la cat de expert esti tu in Sf. Scripturi, sunt sigur ca ai sa gasesti citate de genul "toiagul lui Moise, plin de Duh Sfant"

Astept.

Duhul Sfânt e o Persoană infinită, e Duh, nu e materie, nu are formă, nu are spaţiu şi timp. Intră şi în oameni şi în obiecte, fiindcă "Duhul suflă unde voieşte". Intră în oameni, fiindcă merită. La fel cum demonii, care sunt duhuri, intră în oameni, fiindcă aceia le slujesc demonilor, sau intră în porci. Duhul Sfânt intră şi în animale, dacă trebuie, vedem la Numeri, că măgăriţa a vorbit, ca să-l îndrepte pe prooroc.
Deci intră şi în oameni şi obiecte, altfel nu ar fi putut acel toiag al lui Moise şi prosoapele lui Pavel şi altele azi, să facă minuni, să vindece sau Sfintele Moaşte, nu ar putea să învie morţii, cu de la sine putere, ci de la Duhul Sfânt, care era în ele.

Cam asta e si starea ta, prietene.

Dar cat mai ai inca suflare, nu dispera, exista speranta si pentru sufletul tau trudit.
Stiu ca e greu acum, in starea asta de exaltare mistica, dupa ce iti imaginezi ca deja L-ai gasit pe Domnul si esti deja cineva. Dar prin pocainta si multe nevointe inca te poti mantui. Doamne ajuta!

Cu conditia sa pui astazi hotar drept vietii tale. "Iată acum vreme potrivită, iată acum ziua mântuirii".
Uite vezi?
Fara sa-ti dai seama ai luat un citat din Simon Magul l-ai facut culcus vietii tale.
Fugi cat te tin picioarele de asa inselare si mandrie desarta!!

Nu, frăţiorul meu drag, starea lui Simon Magul, primul eretic, este starea oricui nu i-a binecuvântare de la cei mai mari: "Fără de nici o îndoială, cel mai mic ia binecuvântare de la cel mai mare." - Evrei 7, 7. Orice om care nu-şi apleacă capul să ia binecuvântare de la preotul lui Hristos, de la episcopul lui Hristos, acela este în înşelare şi când pleacă acasă, răzvrătit şi nemulţumit, cu făţărnicie în inimă, ridică mâinile şi în stări de exaltare, şi şi-a imaginat că primeşte har şi pe Duhul Sfânt, aşa a fost şi cu Charles Fox Parham în 1873 şi cu William J. Seymour pe strada Asuza din Boston, S.U.A., în 1906, care au pus temeliile penticostalismului, ei au fost ca şi primul eretic, Simon Magul, în anii 40, nu se supun Bisericii lui Hristos şi nu se vor mântui, pentru neîndreptarea lor, ereziile vechi şi noi care le învaţă şi se mint şi mint pe alţii îndepărtându-i de Adevăr. Nu spun cu bucurie, ci cu plânset în inimă, cu dor după ei, cu dragoste, îi iubesc, pe toţi ereticii, ateii, păgânii, gnosticii, pe toţi oamenii, îi iubesc nespus.

Există vindecare pentru oricine vrea să vină să fie mădular al Bisericii lui Hristos, numită politic Ortodoxă, dar e Biserica cea adevărata, e unica Biserică. Cei ce sunt în ea şi se sfinţesc, se mântuiesc, ceilalţi care cad şi nu vor să se mai ridice, se odândesc. Dar toţi cei care sunt afară de ea, "sunt singuri de sine osândiţi" - Tit 3, 11 şi orice numesc ei adevăr, eşte înşelare demonică.

Trezeşte-te, până nu e prea târziu. Vino acasă. Vino în Biserică.

Nu ştim cât mai ai de trăit, pune început bun vieţii tale şi pune pocăinţă în fiecare zi, în Biserica lui Hristos, nu în erezii.

În calitate de creştin, care nu am şi nu învăţ erezii, în calitate de membru şi mădular al lui Hristos, te chem la Domnul, să lepezi ereziile, fiindcă sunt înşelări demonice, să intri şi tu pe calea cea strâmtă, îngustă şi grea, care puţini o află, dar care duce la viaţă.
Vino şi lasă hristoşii mincinoşi.

Vino la Sfânta Liturghie, cere rugăciunile Preacuratei Maicii Domnului şi ale tuturor Sfinţilor şi precum Moise care era mort de sute de ani, a venit lângă Hristos, pe muntele Taborului, la schimbarea la faţă, aşa va veni şi Maica Domnului în Biserica unde vei merge la Sfânta Liturghie şi se va ruga pentru tine. Şi alţi Sfinţi, cărora le vei mai cere rugăciunile.

Viu este Dumnezeu că ce îţi scriu aici, este Adevărul, este Hristos ! Vino la Hristos şi vei birui în Hristos orice înşelare şi vei fi viu, frate preaiubit.
Nu pentru mine cel mic şi gol, ci pentru Hristos, pentru dragostea ta către Domnul.

Domnul Dumnezeu Treime te iubeşte. Biserica te iubeşte. Vino la Viaţă, la Cale, Adevăr, la Uşă, Cheie, la Pâine, la Mântuitorul şi Răscumpărătorul nostru, Hristos Iisus şi vei învia, te vei vindeca şi ţi se va să vindeci şi pe alţii.

Hristos a înviat...

Am inteles prostioarele care le sustii, intrebarea e alta, le poti sustine cu citate din Sf. Scriptura?

Sau chiar invatatura ortodoxa?

Mai exact...?

Nu am spus prostii, în nimic din ce am scris.
Nu sunt destule versete aici în topic ? Nu îţi sunt de ajuns ? Le ignori total pe cele care sunt scrise deja ? De ce e atât de slabă credinţa ta ?
Pentru cel credincios şi iubitor, un singur verset, îi este de ajuns să-şi schimbe viaţa.
Ce versete vrei ? Spune-mi ce anume vrei să dovedesc. Şi voi reposta versetele, ori de câte ori va fi nevoie.

Ce anume să dovedesc: concret: "vreau să dovedeşti că toiagul lui Moise e făcător de minuni", de exemplu şi repostez versetele, din nou. Nu-i nicio ruşine că n-ai fost atent sau obosit şi n-ai putut citi tot...

Şi da, aştept şi eu răspuns de la frăţiorul risipitor în învăţătura mincinoasă penticostală, să-mi spună care citat de la Simon Magul, primul eretic, am dat eu şi mi l-am făcut culcuş vieţii mele, Doamne fereşte...

Îmi doresc sincer să se trezească... Oare se va trezi scumpul meu frate ? Oiţa rătăcită...

Versetele sunt una, "talmacirile' tale sunt alta.

Ca si neoprotestantii, nu poti face diferenta intre una si alta.

De fapt imi cer sa cred in abilitatile tale de a oferi talmaciri adhoc.

Ceea ce, dupa cum ai demonstrat si in trecut, nu se poate.

Scrie mai sus, ai invatat sa vorbesti mult si fara rost, dar de citit ... se pare ca nu prea.

Nu, ci ca asa cum ai afirmat tu "Toiagul lui Moise avea Duhul Sfant" si restul aiurelilor.

Daca vrei sa fii cu adevarat convingator, iti sugerez sa tii acest exaltat, pasionat si nebulos discurs... in fata oglinzii.
Doar daca te vei lasa convins si-l vei implini tu primul, il voi lua si eu in considerare.
Lasa-te de prozelitism, ca nu ai stofa!

Poftim, spun şi eu ca Pavel: "sunt gunoiul lumii, măturătura tuturor" (I Corinteni 4, 13) şi sunt prost. Poate eşti mai breaz ca mine, uite :

"Aşa zice Domnul: Din aceasta vei cunoaşte că Eu sunt Domnul: iată, cu acest toiag, care e în mâna mea, voi lovi apa din râu şi se va preface în sânge" - Ieşirea 7, 17.

"Zis-a Domnul către el: "Ce ai în mână?" Şi el a răspuns: "Un toiag!" Şi a zis Domnul către Moise: "Întinde mâna şi-l apucă de coadă!" Şi şi-a întins Moise mâna şi l-a apucat de coadă şi s-a făcut toiag în mâna lui." - Ieşirea 4, 2-4.

"Toiagul acesta, care a fost prefăcut în şarpe, ia-l în mâna ta, căci cu el ai să faci minuni". - Ieşirea 4, 17.

"Fiecare din ei şi-a aruncat toiagul şi s-a făcut şarpe. Dar toiagul lui Aaron a înghiţit toiegele lor." - Ieşirea 7, 12.

"Atunci a zis Domnul către Moise: "Spune lui Aaron: Întinde-ţi toiagul tău cu mâna şi loveşte ţărâna pământului şi vor fi ţânţari pe oameni, pe vite, pe Faraon şi în casa lui şi pe slugile lui; toată ţărâna pământului se va face ţânţari în tot pământul Egiptului". Şi au făcut ei aşa: Aaron şi-a întins toiagul cu mâna sa şi a lovit ţărâna pământului şi s-au ivit ţânţari pe oameni şi pe vite. Toată ţărâna pământului s-a făcut ţânţari în tot pământul Egiptului." - Ieşirea 8, 16-17.

"Deci şi-a ridicat Moise toiagul său asupra pământului Egiptului şi a adus Domnul asupra pământului acestuia vânt de la răsărit toată ziua aceea şi toată noaptea şi, când s-a făcut ziuă, vântul de la răsărit a adus lăcuste." - Ieşirea 10, 13.

"A doua zi a intrat Moise şi Aaron în cortul adunării şi iată toiagul lui Aaron, din casa lui Levi, odrăslise, înmugurise, înflorise şi făcuse migdale." - Numeri 17, 8.

Deci eu sunt prost, nu ştiu, ce tâlcuire mai au nevoie aceste versete ?

Nu era Duhul Sfânt în toiagul lui Moise şi în toiagul lui Aaron, nu ? Oare cât vei mai huli pe Duhul Sfânt ?

Nu mai huli pe Duhul Sfânt. Alin, opreşte-te. În numele Domnului, opriţi-vă. Şi tu şi toţi neo-protestanţii, nu mai huliţi pe Duhul Sfânt, că sunt păcate care nu se vor ierta niciodată, spune Scriptura.

Cu ce îmi ajută la mântuire să fac ce mi-ai spus ? Nu, eu nu vreau să fiu convingător, nu vreau să convertesc, ci vreau să mărturisesc pe Hristos şi să apăr Biserica şi turma lui Hristos de întunericul învăţăturilor demonilor din neo-protestantism.

Dacă pe Hristos şi pe Apostoli, nu i-am crezut şi i-au omorât şi i-au alungat? Atunci cu atât mai mult pe noi, creştinii de rând, iubitori de Hristos.

"Şi dacă într-un loc nu vă vor primi pe voi, nici nu vă vor asculta, ieşind de acolo, scuturaţi praful de sub picioarele voastre, spre mărturie lor. Adevărat grăiesc vouă: Mai uşor va fi Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia." - Marcu 6, 11.

"Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, şi cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine." - Luca 10, 16.

În numele lui Hristos vorbesc, în numele lui Hristos te chem: vino în Ortodoxie, lasă ereziile, lasă minciunile, vino la Sfânta Liturghie, în comuniune, vino în Biserică, căci numai Una e Biserica, iar alţi oameni ce se numesc biserici, sunt slujitorii hristoşilor mincinoşi şi nu se vor mântui pentru neiubirea lor.

Vino cât mai ai timp de trăit. Pocăieşte-te, că s-a apropiat Împărăţia Cerurilor, "penticostal tradiţional", pocăieşte-te şi cere Maicii Domnului şi tuturor Sfinţilor să se roage pentru tine, şi neîntârziat se vor ruga.

Vino la mântuire...

Nu stiu de ce dar imi aduci aminte de un episod biblic in care Simei il blstema pe regele David. Desigur ca eu nu seman cu David dar mie tare mi se pare ca tu cam aduci a Simei.

5 Iar când a ajuns regele David la Bahurim, ieşea de acolo un om din neamul casei lui Saul, cu numele de Şimei, fiul lui Ghera. El mergea şi blestema,*
6 Aruncând cu pietre asupra lui David şi asupra tuturor robilor lui David; Iar poporul tot şi toţi oamenii de luptă erau la dreapta şi la stânga regelui.
7 ÂŤPleacă, pleacă, ucigaşule şi nelegiuitule, zicea Şimei, blestemând pe rege.*
8 Domnul a întors asupra ta tot sângele casei lui Saul, în locul căruia te-ai făcut tu rege şi a dat Domnul domnia în mâinile lui Abesalom; fiul tău; şi iată tu eşti în necaz, pentru că eşti băutor de sângeÂť.
9 ÂŤPentru ce acest câine leşinat blesteamă pe domnul meu, rege?, a zis Abişai, fiul Ţeruiei. Mă duc să-i iau capulÂť.*
10 ÂŤFiii Ţeruiei, a zis regele, ce ne priveşte aceasta pe mine şi pe voi? Lăsaţi-l să blesteme, căci Domnul i-a poruncit să blesteme pe David. Cine deci poate să-i zică: ÂŤDe ce faci tu aşa?Âť*
11 Apoi David a mai zis lui Abişai şi tuturor slugilor sale: ÂŤIată, dacă fiul; meu, care a ieşit din coapsele mele, caută sufletul meu, cu atât mai vârtos fiul unui veniaminean. Lăsaţi-l să blesteme, căci Domnul i-a poruncit.*
12 Poate va căuta Domnul la umilirea mea şi-mi va răsplăti cu bine pentru acest blestem al luiÂť.*
13 Şi s-a dus David şi oamenii lui în drumul lor, iar Şimei mergea pe coasta muntelui în preajma lui, mergea şi blestema, aruncând spre el cu pietre şi cu praf.*

Da.

Nu vad de ce ar fi.

Tu nu esti "Duhul Sfant".
Nici macar un predicator mai de soi.

Sau macar cineva care sa dea dovada ca n-a trecut degeaba prin facultatea de teologie.

E vorba de har, Duhul Sfant nu intra in oameni sau obiecte, doar harul. Daca ar fi chiar Duhul Sfant atunci acel obiect ar deveni parte din Divinitate. Am dat de foarte multe ori pasajul din catehism care spune ca atunci cand scrie de Duhul Sfant e vorba de fapt de harul Duhul Sfant. Da, harul poate fi in sfintele moaste, icoane sau oameni.
http://catehism.ortodoxiatinerilor.ro/?p=361

Aline, frăţiorul meu drag, iartă-mă şi pomeneşte-mă. Că vezi şi tu că nimic nu pot. Şi nu vreau să pot ceva fără Dumnezeu, aş fi în minciună să cred că pot ceva fără Domnul.
Păcătuiesc mult înaintea Domnului, prin puţina mea dragoste şi rugăciune şi smerenie şi virtute, te rog pomeneşte-mă.

Da, minunat spune la Catehism, ai grijă Cătăline, nu scoate doar ce îţi place ţie, scrie tot:

"Daca ar fi chiar Persoana Sfantului Duh, atunci ea s-ar face o proprietate a noastra (şi am fi din Fiinţa lui Dumnezeu, notă editor), sau noi ne-am face una cu Duhul Sfant. Unde se vorbeste de Duhul, e vorba de lucrarea Duhului. Dar intrucat unde e lucrarea e si cel ce lucreaza, se poate spune ca Duhul Sfant insusi e in noi si lucreaza in noi, fara ca lucrarea insasi sa fie persoana Lui. Dar de aici se vede totodata ca lucrarea aceasta nu e nici ceva creat, nu e o faptura, cum zic romano-catolicii, ci porneste din fiinta Lui si prin urmare ne uneste nemijlocit cu Dumnezeu."

Deci reafirm, să nu fie ceva greşit: Duhul Sfânt este în noi dar nu ne confundăm cu Duhul Sfânt fiindcă nu cuprindem necuprinsul nu mărginim infinitul nu suntem asemenea fiinţei Duhului Sfânt Dumnezeu, ci în şi prin Duhul Sfânt, pentru urmarea lui Dumnezeu, ne sfinţim şi primim lucrarea harului, harul cu care lucrăm.

Poţi separa harul de Duhul Sfânt care izvorăşte harul? Nu fiindcă nu suntem eretici romano-catolici. Harul nu este o persoană aparte, separată, creată, cum spun ei, ci este energia Duhului Sfânt,şi este necreată, fiindcă izvorăşte din Persoana Duhul Sfânt, neputând exista harul înafara Duhului Sfânt şi neputând exista persoana sau obiectul cu har înafara Duhului Sfânt.

Dacă persoanele şi obiectele au har, este pentru că Duhul Sfânt este în ele. Prezenţa Duhului le dă harul, cu care omul lucrează, sau harul care schimbă proprietăţile unui obiect (lemnul devine şarpe, devine viaţă), la fel harul din Sfintele Moaşte, dau viaţă unui om mort, sau vindecă.

De asemenea versetul Scripturistic, amintit şi de Alin: "bărbaţi dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfânt". - Faptele Apostolilor 6, 3.
De asemenea duhurile demonilor intră în oameni, deci şi Duhul Sfânt intră să dea harul, cu care lucrează omul, fără ca omul să se confunde sau să se contopească cu Duhul Sfânt, că nu e din fiinţa Lui.
De asemenea şi în obiectele prin care Dumnezeu lucrează, toiagul, prosoapele lui Pavel, Sfintele Icoane, este Duhul Sfânt care lucrează asupra creaţiei, prin harul Său, energiile Sale necreate. Nu separăm harul de Duhul Sfânt Dumnezeu care izvorăşte harul.

Frăţior, eu nu te-am blestemat, eu te iubesc, fie că crezi sau nu. Domnul spune: binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă. De ce te-aş blestema, când eşti atât de ocărât şi batjocorit de diavoli? Nu-i destul? Tu te gândeşti la blesteme, eu mă gândesc ce rău îmi pare după tine, să nu te mântuieşti.
Nu vreau să-ţi fac niciun rău, fiindcă suficient rău ţi-ai făcut de-a lungul vieţii în învăţăturile mincinoase penticostale, eşti singur de sine osândit, singur te blestemi, singur te arunci afară din Biserică, din har, din mântuire, din Rai.

Domnul să aibe milă de tine, de voi toţi penticostalii, baptiştii, adventiştii şi care mai sunteţi...

La fel ca toţi romano-catolicii, protestanţii şi neo-protestanţii de orice gen, adică care împreună se numesc eretici.
Nu fiindcă-i urăsc le spun aşa, ci fiindcă îi iubesc şi doresc vindecarea lor.
La fel şi ateii, păgânii, gnosticii sau alţii, sunt singuri de sine osăndiţi, cum spune Scriptura, mi-e milă de ei, îi iubesc nespus şi dacă va fi posibil, aş face orice, orice pentru mântuirea lor.
Nu ştiu cât timp mai ai, dar îţi doresc să te trezeşti înainte de a muri. Fiindcă apoi, fără ca Biserica să se roage pentru tine, va fi în zadar când vei merge la Viaţă şi te va arde dragostea în care nu ai trăit din viaţa aceasta, a Hristosul lui Dumnezeu şi Dumnezeu Adevărat, pe care nu l-ai vrut prin Biserica Sa, prin diaconi, preoţi şi episcopi, prin binecuvântarea noastră şi comuniunea din Sfânta Liturghie.

Probabil ai vrut să spui altceva decât a ieșit. N-am auzit ca romano-catolicii să spună că harul ar fi o persoană.

În ereziile franco-latinilor, în Apus (autonumiţi "romano-catolici"), ei spun că harul şi energiile Duhului Sfânt, sau graţiile, le numesc ei, sunt create, deci sunt creaturi, sunt persoane ce sunt trimise de Duhul Sfânt să lucreze pentru mântuirea oamenilor...

Greţiile sunt trimise la "papa", episcopul Romei, care Îl înduplecă pe Duhul Sfânt, fiind vicarul lui Hristos pe pământ şi apoi el dă graţiile harului, prin faptele bune, oamenilor, prin indulgenţele, care le cumpără oamenii.

Episcopul eretic al Romei, n-ar mai putea susţine indulgenţele dacă ar spune că harul şi energiile (darurile) Duhului Sfânt, nu sunt create, că el n-ar mai putea să lucreze prin ele.

Ei afirmă, după câte știu, că harul este energie creată, dar nu afirmă că este persoană; asta am subliniat.

Colegul va răspunde cînd va dori, însă sînt și eu curios. Bănuiesc că e vorba de rîndul acela cu ”am aflat nu-știu-ce, am văzut nu știu ce, etc.”. Sună ca o trufire strașnic de narcisistă. Nu trageți, dădui cu părerea, nu cu katiușa.

„Am văzut lumina cea adevărată, am primit Duhul cel ceresc, am aflat credința cea adevărată, nedespărțitei Sfintei Treimi închinându-ne, că Aceasta ne-a mântuit pe noi.” – se cântă la liturghie, imediat după împărtășirea credincioșilor.

Toma de Aquino spune că harul este creat şi la fel ca energiile Duhului Sfânt, sunt duhuri ale Duhului Sfânt, un fel fel ca îngerii, un fel de arhanghelii, un fel de serafimi, sau heruvimi, dar numiţi graţiile Duhului Sfânt, fiecare din cele 7 daruri ale Duhului Sfânt, este un duh creat de Duhul Sfânt, şi asemenea tuturor energiilor, alături de har, sunt date vicarului lui Hristos pe pământ ("papa" se consideră vicarul lui Hristos, nu Duhul Sfânt) care le... vinde oamenilor, numindu-le indulgenţe.

Dacă n-ar spune că harul şi energiile, darurile Duhului Sfânt sunt create şi sunt creaturi cu care "papa" lucrează, şi-ar pierde rădăcina doctrinei mincinoase a indulgenţelor, şi desigur, nu vrea asta. Indulgenţele, sau iertarea păcatelor pe bani, sunt practicate şi azi, în apusul eretic franco-latin.

Fiecare păcat, în funţie cât de grav e, are o altă sumă care trebuie plătită. Prima dată apare practica asta, în Franţa în anul 1204, indulgeneţele se plăteau cu livre tournois, o livră era o monedă de 8,12 grame de aur.
Dacă omorai un episcop al "papei", cardinal, plăteai 36 de livre tournois, adică 300 de grame de aur. Atât valora pentru episcopul eretic al Romei, viaţa unui cardinal de-al său...
Dacă omorai un preot al "papei", erau 18 livre tournois, dacă avortai, erau 4 livre tournois, etc.
Am mai scris despre asta...

Azi, sumele ce trebuiesc plătite sunt confidenţiale, iar cel ce divulgă sumele, păcatele i se vor întoarce şi nu îi vor mai putea fi iertate...

Te doar capu ce întuneric e la Toma De Aquino... Ce face mândria din om, ce lovită a fost Biserica, prin căderea Apusului...

Ce dor mi-e de ei...

Poate va veni vreun catolic să ne lămurească chestiunea, pentru că e clar că n-ai înțeles bine ce spune Toma d'Aquino. Va fi spus, sau nu, „duhuri” cu privire la energiile Duhului Sfânt, însă duh nu înseamnă neapărat persoană; poate însemna și suflare.

E harul, chiar tu ai sarit prima parte:
Citez: "Chiar persoana Duhului Sfant e aceea prin care vedem pe Hristos si ne unim cu El?
Nu. Daca ar fi chiar persoana Sfantului Duh, atunci ea s-ar face o proprietate a noastra, sau noi ne-am face una cu Duhul Sfant."
Nu este Persoana Duhului Sfant, este lucrarea Sa, adica harul. Harul este o energie necreata ce izvoraste din Dumnezeu, prin care Domnul lucreaza in lume. Nu poate avea nimeni Fiinta Sa, pentru ca ar deveni Dumnezeu.
Se face comparatia cu soarele, noi primim lucrarea sa, lumina si caldura, nu insusi Soarele, pentru ca ne-am arde. Si avem expresia" stam la Soare", la asta se refera ce ai subliniat.

Ei spun ca harul este o energie creata, tocmai pentru ca nu pot face diferenta intre lucrare si Fiinta lui Dumnezeu. Nu stiu cum ai inteles tu de duhuri ale Duhului Sfant.

Şi Duhul Sfânt nu e Persoană ? Sigur că e. Am avut impresia că tu ai studiat teologie, iartă-mă că ţi-am răspuns teologic fără să cunoşti, îţi voi vorbi mai simplu, ca celorlalţi fraţi.
Şi noi, fiecare în parte suntem persoane, cum şi demonii sunt persoane şi sunt organizate pe ierarhii, vedem la Efeseni 6, 12.
Ce e erezie e când spui că harul este creat, şi ar fi persoană independentă de Duhul Sfânt. Asta-i o gogoaşă :) de la ereticul Toma de Aquino.

Cătălin, noi nu avem treabă cu deosebirea dintre Persoana Duhul Sfânt Dumnezeu şi Persoana Hristos Mântuitorul Dumnezeu, ci cu harul şi Duhul Sfânt, anume unde e harul e şi Duhul Sfânt, altfel harul nu ar exista prin sine, ci izvorăşte din Duhul Sfânt.
Deci când spunem că Sfintele Icoane au har, fiindcă Duhul Sfânt este în ele, Care aduce harul şi Sfintele Moaşte învie alt om vedem în Biblie, Sfintele Moaşte ale lui Elisei şi toiagul lui Moise făcea minuni tot prin harul care era în toiag, adus de Duhul Sfânt care era în toiag, altfel harul nu-i persoană aparte, separată de Duhul Sfânt, prosoapele lui Pavel, umbra lui Petru, făceau minuni fiindcă aveau harul Duhului Sfânt care era în ele. Şi unde e harul e şi Duhul Sfânt care dă harul şi omul prin credinţă şi dragoste, lucrează cu harul Duhului Sfânt.
Chiar tu să nu fi atent ? :)

Poftim, reciteşte în Catehism, mai ales ce-i subliniat :

"Daca ar fi chiar Persoana Sfantului Duh, atunci ea s-ar face o proprietate a noastra (şi am fi din Fiinţa lui Dumnezeu, notă editor), sau noi ne-am face una cu Duhul Sfant. Unde se vorbeste de Duhul, e vorba de lucrarea Duhului. Dar intrucat unde e lucrarea e si cel ce lucreaza, se poate spune ca Duhul Sfant insusi e in noi si lucreaza in noi, fara ca lucrarea insasi sa fie persoana Lui. Dar de aici se vede totodata ca lucrarea aceasta nu e nici ceva creat, nu e o faptura, cum zic romano-catolicii, ci porneste din fiinta Lui si prin urmare ne uneste nemijlocit cu Dumnezeu."

Aşa am înţeles eu la ereticul Toma de Aquino, că la el harul şi energiile şi darurile Duhului Sfânt, sunt persoane create, sunt nevăzute, sunt duhuri, se manifestă în lumea materială nevăzut, la fel ca demonii, dar de partea binelui... :) Atunci de ce mai există Duhul Sfânt, mă întrebam. E incapabil Duhul Sfânt să facă treaba "duhurilor harului, energiilor, darurilor ? E o debitaţie. Nu mi-a plăcut deloc, are nişte afirmaţii foarte ciudate şi deplasate total de la învăţătura Părinţilor, în Patristică. E un nou creştinism, e inovaţie şi e minciună.

M-a lămurit Sfântul Vasile cel Mare, la Tratatul despre Duhul Sfânt Dumnezeu, că harul este necreat şi parte integrală ce izvorăşte din Duhul Sfânt şi nu poate exista înafara Lui. Exact ce spune în catehism şi exact ce spuneam şi eu păcătosul.

Igoare, da' aghiasma contine si ea "Duh Sfant"?

Conţine? E o compoziţie chimică? Sau culinară cu ingrediente? Da, sigur că Sfânta Aghiasmă "conţine" Duhul Sfânt care o sfinţeşte cu harul Său.
Să nu-l mai pui în ghilimele pe Domnul Dumnezeu Duhul Sfânt, că înseamnă că mintea ta Îl înjoseşte. Fi mai receptiv, mai iubitor, nu aşa ironic, că te vei vedea superior mereu şi vei înjoşi şi pe alţi oameni în mintea ta.

Dar regula e aceaşi, porunca Domnului. Păcatele alungă Duhul Sfânt şi harul Său. Sfintele Icoane se sfinţesc, e invocat şi chemat Duhul Sfânt şi adus harul peste obiectul liturgic sfinţit sau alt obiect care-l ajută pe om la mântuire, dar când omul păcătuieşte şi supără pe Domnul, harul şi deci şi Duhul Sfânt, va pleca. Sfânta Icoană, va trebui resfinţită, la fel cum o Biserică se resfinţeşte când este batjocorită de cei puţin credincioşi. La fel şi Sfânta Aghiasmă Mare mai ales, dar şi cea Mică, se sfinţeşte sau se resfinţeşte, se umple de harul Duhului Sfânt, deci şi harul şi Duhul Sfânt care izvorăşte harul.

Orice are har, are şi Duhul Sfânt. Nu există una fără alta.
Citeşte de la Sfântul Vasile cel Mare, Tratatul despre Sfântul Duh.

Când o să simţiţi harul, o să ştiţi ce este şi că nu poate veni fără Duhul Sfânt, eu câteodată simt harul şi îl pierd foarte repede şi-mi pare tare rău că-l pierd...

De acord că e gogoașă; dar partea subliniată e gogoașa ta. Partea lui d'Aquino este doar prima, aceea că harul este creat. Sau poate găsești citatul unde spune că harul este persoană.

Nu cred că voi mai găsi citatul, am citit Toma la seminar, la biblioteca facultăţii, perioada când l-am citit şi pe Calvin şi Luther şi Origen, dar nu-mi ocup biblioteca personală cu eretici. Însă dacă voi găsi citatul, îl voi pune.

Prietene, iti pot da filmul unui omolog al tau din lumea penticostala. Vorbiti cam aceeasi limba chiar daca sunteti din confesiuni diferite: https://www.youtube.com/watch?v=te5V1eN0LxI

Orice vi-aş spune, e în zadar, am scris acest topic, cu atâtea dovezi din Biblie, şi pentru voi, neo-protestanţi, e în zadar.

Nădăjduiesc ca măcar câţiva din cei ce vor trece pe aici, să se trezească şi să-şi deschidă inima spre har, spre Domnul Hristos, spre Biserica Sa, ca să se pună pe drumul mântuirii.

Domnul să aibe milă de voi în ziua Judecăţii, de toţi ceilalţi care nu vă treziţi şi care muriţi în ereziile de orice fel neo-protestante sau altele.

Iar noi, Biserica, dacă noi ne îndoim şi nu cunoaştem şi nu trăim, ce pretenţii să avem să nu răpească demonii turma?

Ne aşteaptă mai mari răpiri a demonilor, în erezia ecumenismului, în apostazie şi schismă.

Doamne... Biserica Ta... Doamne... ai milă Doamne... Turma cea mică suferă, e răpită, e doborâtă, împrăştiată, slăbită... Păstorii sunt bătuţi de demoni iar oiţele se risipesc în întuneric...

"Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt." - Ioan 17, 9.

Doamne... Biserica Ta... Mireasa Ta... ai milă de noi Doamne...

E vorba de har, Duhul Sfant e Dumnezeu, nu intra in materie. Harul este o energie necreata, e tot de natura divina. Tocmai de aceea este invatatura despre har, pentru a nu fi implicata Fiinta divina. Mai mult decat ce scrie in acel citat nu am ce sa spun.

Nici o sansa sa-l faci pe Igor Emilian sa priceapa altceva decat si-a pus deja in cap.

Vorbeste de smerenie dar e prea fudul sa inteleaga ceva chiar si cand greseste flagrant si spune enormitati cu iz blasfemiator.

Si totusi de ce in ghilimele? Ai inceput sa sesizezi eroarea?

Pai simplu, cand il pierzi, il bei si intra la loc, o data cu aghiasma.

Nu, pe ala din capul tau il pun un ghilimele, pentru ca altfel s-ar injosi Cel Adevarat.

4 ani de teologie, ca sa devii un soi de panteist/animist.
Ce pierdere de vreme.

Ia sa vedem cate aberatii sunt in videoclipul cu pricina:

"Cand pacatuim si cerem iertarea pacatului, el ne iarta deplin. Este ca si cand nu am pacatuit niciodata".

Cate minciuni sunt aici? Ia sa vedem.

Daca fumezi si te imbolnavesti de cancer, te rogi sincer sa fii iertat, si totusi mori de cancer, inseamna ca n-ai fost iertat, din moment ce nu a fost ""ca si cand nu am pacatuit niciodata"?

Alcoolicii de exemplu, oare scapa instantaneu de dependenta?

Si care sunt de fapt conditiile iertarii?

1. Pocainta sincera, dovedita prin FAPTE (reparatii daca e cazul pentru pacatul savarsit) Degaba ai credinta, daca n-ai fapte (Iacov) Dar stim, "epistola de paie", vorba inaintasului.
2. Ca sa fii cu adevarat iertat, trebuie sa te lasi de pacate, Scrie si asta, dar cu caractere mici, sterse, la sfarsitul reclamei ("binevoieste sa te intorci de la faptele moarte")

Ia sa vedem ce ni se mai spune?
"...religiile si diavolul intervin..iti cer sa faci "lucrari bune" si iti pun teluri imposibile, sa te controleze".

Hm, pai ia sa vedem, "binevoieste sa te intorci de la faptele moarte" nu e un tel cam imposibil? Ca cine se poate lauda ca s-a intors definitiv de la orice pacat?
Pe urma, lucrari bune n-or fi si ceea ce se cere la sfarsit, "citeste Biblia", "vorbeste cu Dumnezeu in rugaciune in fiecare zi", "fii botezat, inchina-te, ai paratasie, serveste ...spune altora.." astea ce or fi?

Parca lucrurile trebuiau sa fie simple, ai nevoie de credinta si atat.

Sau e ca la faza "nu mai platiti Papei indulgente, dati-ne noua 10% din venit sa va bagam in Rai, ala in care intri fara sa faci nici o fapta buna"?

Poate doar altele.
Neoprotestantii nu au nicio erezie.
Daca vrei erezii tre' sa le cauti in alta parte.
Nu era pentru tine ci intru luminarea fratiorului Igor.
Dar daca reuseste sa provoace un subiect de discutie, tot e ceva :1:
Corect.
Darnicia este reactia omului credincios.
Raiul nu poate fi castigat nici prin zeciuiala nici prin parastasele pentru trecerea vamilor.
Poti intra in rai fara sa faci fapte bune DOAR daca n-ai mai avut posibilitatea sa le faci.

Prin Sfânta Treime, Duhul Sfânt a creat materia, cum să nu poată să intre în materie? Chiar la citatul din Catehism spună să nu despărţim harul ce Duhul Sfânt. Plus că la Faptele Apostolilor spune de "bărbaţii plini de Duhul Sfânt", care erau aleşi diaconi. Te rog frumos să fi mai atent, să nu scoţi doar ce îţi place ţie, că nu eşti eretic neo-protestant unele versete să le iei şi altele să le ignori.


La fel de mari sunt ereziile neo-protestante ca şi ereziile franco-latinilor din Apus sau "romano-catolici" cum se denumesc ei, doar că diferite a lor de a voastre, iar ale voastre sunt mai multe. Depărtarea voastră de creştinism şi de Biserică a mai mare faţă de a lor, dar ca şi ei tot depărtare şi lepădare se numeşte.

Însă o mână tăiată şi pusă la 2 centimetri, sau la 20 de metri, tot tăiată se numeşte. Îmi ceri indirect să le numesc şi să le arăt, ereziile neo-protestante. Poftim:

1. Erezia negării ierarhiei în Biserică, nerecunoaşterea ierarhiei Bisericii, cu episcopi, preoţi şi diaconi.

2. Erezia respingerii celor 7 Sfinte Taine ale Bisericii şi valorii lor mântuitoare.

3. Erezia nerecunoaşterii puterii şi valorii de nătăguit la mântuire, a Sfintei Cruci.

4. Erezia neînsemnării şi nemărturisirii creştine a Sfintei Cruci.

5. Erezia respingerii botezului copiilor şi respingerea încreştinării copiilor şi deci repingerea mântuirii copiilor şi nerecunoaşterea botezului săvârşit deja înainte de Biserică pentru cei convertiţi la ereziile neo-protestante şi repetarea botezului.

6. Erezia nerecunoaşterii rugăciunilor Sfinţilor Bisericii din Ceruri şi respingerea cererii rugăciunilor Sfinţilor Domnului ai Bisericii şi respingerea prezenţei Sfinţilor din Ceruri pe pământ şi a implicării mântuitoare în rugăciunile lor către Hristos.

7. Erezia respingerii rugăciunilor Bisericii de amintire şi pomenire a celor adormiţi în Hristos.

8. Erezia nerecunoaşterii importanţie, însemnătăţii şi valorii Sfintei Tradiţii, care a fost înaintea Bibliei şi din care s-a născut Biblia.

9. Erezia negării tâlcuirilor Sfinţilor Părinţi a Bibliei sau Sfântei Scripturi şi negării prezenţei Duhului Sfânt în ei şi călăuzirii tâlcuirii lor.

10. Erezia necinstirii, nepreţuirii şi nepomenirii, Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Doamnă şi Împărăteasă a Cerului şi chiar hulirea şi ponegrirea ei.

11. Erezia necinstirii şi nerecunoaşterii Sfintelor Moaşte ale Sfinţilor Domnului şi negării prezenţei harului Domnului şi a Duhului Sfânt în ele şi nerecunoaşterea, înjosirea şi hulirea minunilor şi prezenţei lor în Biserică.

12. Erezia nepracticării, respingerii, negării şi batjocoririi monahismului, pustniciei şi isihasmului.

13. Erezia negării, nerecunoaşterii şi necinstirii Sfintelor Icoane în Biserică şi în casele creştinilor şi hulirea Duhului Sfânt din ele şi nerecunoaşterea minunilor Duhului Sfânt prin ele şi alte obiecte în care sunt arătaţi Sfinţii sau care au aparţinut Sfinţilor Domnului şi prin care Dumnezeu, Care se dăruieşte numai prin Comuniunea ce Uneşte prin Sfintele Icoane şi alte obiecte pline de har şi Duh Sfânt, Biserica.

14. Erezia nerecunoaşterii valorii şi negării şi hulirii comuniunii şi importanţei mântuitoare a Sfintei Liturghii şi a oricăror alte forme de slujire prin Sfintele Slujbe ale Bisericii.

15. Erezia negării flexibilităţii Sfântului Post, după puterea şi sănătatea omului.

16. Erezia respingerii tămâiei, cădelniţelor, candelelor, lumânărilor şi obiectelor bisericeşti de slujire care le cere Dumnezeu.

17. Erezia impunerii obligate a zeciuielii lunare.

18. Erezia respingerii veşmintelor de slujire la slujitorii Domnului, felonul şi altele.
1
19. Erezia schimbărilor de traducere, sens, semantică, înţeles, a Bibliei sau Sfintei Scripturii, începând de la Luther.

20. Erezia negării minunilor Sfintei Lumini de la Ierusalim şi a Sfintei Aghiasme.

21. Erezia necinstirii Sfinţilor Mucenici ai lui Hristos şi neamintirea şi nepomenirea vieţilor lor şi ale vieţilor marilor
Sfinţi, episcopi, preoţi, diaconi sau mireni, creştini obişnuiţi, pleiada şi familia Bisericii Domnului.

22. Erezia nerecunoaşterii, respingerii şi hulirii Sfintei Treimi, a Dumnezeirii lui Hristos, la martorii lui iehova, şi cinstirea sâmbetei exagerată, în stil evreiesc, fără discernământşi cu habotnicie şi nerecunoaşterea nemuririi sufletului la adventiştii de ziua a şaptea, a manifestărilor fizice şi lingvistice nebuneşti şi exagerate la penticostalii herismatici, a implicării în politica statului la baptişti, inventarea unei a doua cărţi de valoarea Bibliei şi poligamia la mormoni şi alte erezii la alţi neo-protestanţi.

22. Erezia nerecunoaşterii, respingerii şi hulirii Sfintelor Canoane şi Sfintelor Dogme ale Bisericii, din secolul I până azi şi nerecunoaşterii valorii mântuitoare a lor.

23. Erezia respingerii ierurgiilor şi a tuturor formelor de rugăciuni scrise şi moştenite, pentru creştin sau episcop, preot, diacon.

24. Erezia hulirii Duhului Sfânt, că e incapabil să se ofere pe Sine şi harul Său episcopilor, preoţilor, diaconilor Bisericii, Sfintelor Icoane, Sfintelor Moaşte.

25. Erezia tâlcuirii Bibliei sau Sfintei Scripturi, libere şi nesăbuite după capul oricui vrea, în orice chip şi formă doreşte.

26. Erezia respingerii, negării, nerecunoaşterii şi hulirii a oricărei învăţături sănătoase şi mântuitoare care a dat-o şi o dă Biserica din secolul I, până azi.

27. Erezia schimbării totale a Evangheliei, a Bisericii, a Credinţei Creştine, care a fost timp de peste 1500 de ani până la ereticul Luther şi nerecunoaşterii valorii mântuitoare a ei, de până atunci.

Iar Duhul Sfânt prin Pavel spune: "Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o – să fie anatema!" (Galateni 1, 8)

Deci la fel ca Sfinţii Părinţi la cele 7 (sau 9) Sfinte Sinoade Ecumenice ale Bisericii celei Una, care a fost atunci, este şi astăzi şi va rămâne veşnic Una, cum ei au numit ANATEMA pe eretici cu ereziile lor, pentru că "Hristos este Acelaşi azi, mâine şi în veci", în numele Sfinţilor Părinţi plini de Duhul Sfânt, amintesc că sunteţi ANATEMA, adică sunteţi departe pe mântuire, sunteţi singuri de sine osândiţi, pe drumul blestemului şi al iadului, înşelaţi de demoni care au luat chip de îngeri de lumină, chip de hristoşi, dar hristoşi mincinoşi, sunteţi departe de Împărăţia Cerurilor, de Domnul Iisus Hristos Mântuitorul şi Mirele Bisericii, departe de Sfânta Treime şi sunteţi lepădaţi de Biserica lui Hristos, fiindcă aşa alegeţi voi de bună voie, în libertatea dată vouă, la fel cum sunt şi cum fac şi franco-latinii din Apus, care v-au născut pe voi şi din care a-ţi ieşit, din "romano-catolici".

Pentru aceste erezii şi altele, singuri se condamnă la iad, toţi care sunt în toate cultele sau spus teologic corect toate ereziile protestante şi neo-protestante.

Nu Hristos şi Sfinţii Bisericii Sale care vor judeca lumea inclusiv pe toţi ereticii, pe toţi ateii, păgânii, gnosticii (I Cor. 6,2) vă vor condamna la iad, ci Hristos şi ai Lui, vă vor arăta ceea ce voi a-ţi ales deja, încă din viaţa aceasta !

Nu am timp sa le citesc pe toate, ca plec sa vad finala la niste preteni.
Dar din cate inteleg, e vorba in principal de erezia respingerii ereziilor ortodoxe.

Neoprotestantismul NU are nicio erezie in raport cu Biblia, prietene.
Cu Invatatura Apostolilor. Vizavi de adaugirile ulterioare, are multe "erezii".

Emiliane, Biserica Romano Catolica nu este eretica, ci perfect ortodoxa, iar tu, care ii hulesti pe Sfintii ei si ii denigrezi invataturile, numind Adevarul erezie, te faci vinovat de pacat impotriva Duhului Sfant. Pocaieste-te, ca sa nu-ti pierzi mantuirea sufletului. Pocaieste-te, si vei fi viu.