De aia se numeste parabola, ptr ca nu se interpreteaza literal. Dar nici acolo nu am inteles-o asa. Dar ptr ca inrpretarea nu coincidea cu parea dvs ati venit cu diversiunea asta. Am spus eu la dupa ce ii judeca Dumnezeu ii baga in inchisoare? Dau ca exista chinuitori? Nu. Doar ca neavand un raspuns ati creat o mica diversiune.

Stati linistit ca exista destui care au o viziune despre Rai apropiata cu asta. Poate nu cu droguri si tutun, dar macar niste mici, bere si manele tot or fi.

Nuuuuuuu. Nu se poate. E clar ca iar si-a bagar un ortodox coada. Cum adica "şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor"? Nu exista asa ceva. Nu isi inceteaza existenta?

Iar folositi tehnica diversiunii? Va rog sa raspundeti la intrebare si sa nu duceti discutia intr-o alta zona. Dupa discutam si de moaste daca vreti. Deci unde scrie in Sf Scriptura ca Moise a inviat?
Cand aveti dreptate, va dau dreptate chiar daca unii ortodocsi afirma lucruri care nu tin de invatatura Bisericii. Nu o fac de fiecare data ptr ca iar s-ar spune ca vreau doar sa ma contrazic. Desi ar fi bine pentru a nu fi induse alte persoane in eroare, dar....
Ilie si Enoh au fost ridicati cu trupul la Cer.
http://www.crestinortodox.ro/stiri/c...ul-125550.html

Corect.

Si sa raspund celor care spun ca vor fi chinuiti cu foc si pucioasa:

"Şi diavolul, care-i amăgise, a fost aruncat în iezerul de foc şi de pucioasă, unde este şi fiara şi proorocul mincinos, şi vor fi chinuiţi acolo, zi şi noapte, în vecii vecilor."

cine-i chinuie pe toti astia? ingerii lui Dumnezeu? ca nu vad altcineva, demonii sunt in iezer, pacatosii tot acolo, Iadul acolo, Moartea acolo....de ce nu intelegeti ca acel "chin" este metaforic, asa cum chinul "prostituatei"care sta pe ape multe nu poate fi literar asa cum nu este vorba de o prostituata adica femeie.

in Apocalipsa se vorbeste strict la acele suflete (de martiri) care dupa ce vor muri (la timpul potrivit) vor merge in cer. Am zis eu ca acele sufeletele martirilor care au refuzat sa se inchine fiare sunt ACUM in cer? Asta se va intampla in viitor.Asta nu insemna ca in cer nu sunt si alte suflete. Sanul lui Avraam nu este folclor, poate doar in cel adventist. Josephus Flavius, istoricul iudeu care i-a cunoscut pe apostoli, scria în Discursul lui Josephus către greci despre Sanul lui Avraam. Dar cand nu ne convine noua ceea ce scrie in Biblie si ne contrazice convingerilie religioase bagam versetele biblice la "expresii poetice " si la "metafore". Nu-i asa prietene? Doamne ajuta!

In Biblie nu se precizeaza cine sunt chinuitorii, dar ei exista. Cand unui om ii ia foc casa si el arde impreuna cu casa sa, mai are nevoie de chinuitori in acel foc ca el sa se chinuiasca? Focul nu e suficient? Chinul din iezerul de foc nu e metaforic

adica tu afirmi ca in iezerul de foc pacatosii di demonii vor fi distrusi, adica isi vor inceta existenta? Doamne ajuta!

Ba da, e suficient, dar cine intretine focul?

Nici pomeneală ca parabola să se ocupe de starea omului în moarte! Aceasta este o parabolă dată pentru a ilustra adevăratul spirit al iertării. Disperat trebuie să fie cineva ca să caute argumente în aspectele periferice ale unei parabole...

Iar mă aburiţi cu Codex Gigas! Adică acest melanj perfid de Scriptură, filosofie grecească şi învăţătură diavolească. Dacă vă cer să-mi aduceţi dovezi scripturistice pentru fiecare propoziţie, iar o s-o daţi pe după cireş.

Sufletul este omul viu, rezultanta trupului + suflarea de viaţă de la Dumnezeu. Acesta nici nu "se desprinde", nici nu coboară nici nu urcă. Cred că o să mai treacă ani de zile până mi se va răspunde la întrebarea unde se găseşte în Biblie "nemurirea sufletului"? şi unde scrie de desprinderea sufletului de trup la moarte?

Când spun "prea multe prostii" de bună seamă că trebuie să fiu un prost. Deşi nu neg că aş fi un prost, cred totuşi că debitez o cantitate rezonabilă de prostii.:39:

Dar acest lucru e valabil pentru amândoi... deci nu văd de ce am mai discuta aspectul acesta... Singura diferenţă dintre noi este faptul că "îndoctrinarea" mea s-a petrecut cu acceptul meu, eu făcând în prealabil pasul teoretic al trecerii de la ortodoxie la adventism. Dumneavoastră aţi parcurs cumva acest drum în sens invers?

Aham. Viaţa veşnică o dă Dumnezeu celor mântuiţi, iar celor pierduţi le dă existenţa veşnică. Mă între cum vor sesiza această diferenţă teologico-lexicală cei aflaţi în tormentele eterne. Cred că vor zice printre scrâşnete, vorba aia din bătrâni: "tot un drac!".

Cred că n-am înţeles mare lucru din ce-mi explicaţi. Să ne înţelegem: pedeapsa o dă Dumnezeu, nu diavolul. Focul din cer peste cei nedrepţi îl coboară Dumnezeu, iar acesta survine după învierea lor (a celor nedrepţi), nu în secunda următoare a morţii. Chiar dacă momentul respectiv e perceput ca secunda următoare (datorită lipsei conştienţei în timpul morţii). Pedeapsa celor răi nu este spre "satisfacţia" lui Dumnezeu, ci spre satisfacerea dreptăţii în Univers (pentru oameni şi pentru restul Universului afectat cel puţin emoţional de către păcat).

Ei vedeţi, aţi descoperit acum o altă diferenţă majoră între conceptele noastre teologice. Noi adventiştii şi protestanţii în general considerăm că mântuirea se capătă prin har. Dumneavoastră susţineţi că se capătă [şi] prin fapte. Harul este mâna întinsă a lui Dumnezeu către toţi oamenii. "Oaia pierdută" în prăpastie trebuie să accepte această mână întinsă, nu să-i întoarcă spatele. Toată grămada de "nevoinţe" omeneşti este egală cu zero în procesul mântuiri... căci până şi faptele bune sunt date tot de Dumnezeu "ca să umblăm în ele" (Efes.2,10). "Şansa" de care vorbiţi este acordată tuturor oamenilor care cred (care vor să creadă), cei ce ce aleg opusul... vor pieri. Asta spune cel mai important text al Bibliei: Ioan 3,16.

Îmi pare rău, dar eu ştiu mai puţine ca dumneavoastră în acest domeniu. Tot ce ştiu e că Dumnezeu e drept şi va răsplăti/pedepsi pe fiecare conform dreptăţii Sale. Presupun că va fi chin fizic (foc) şi chin sufletesc (regret pentru pierderea Cerului, remuşcare pentru răul făptuit, durerea despărţirii de Dumnezeu), amănuntele nu le cunosc. Ceea ce nu accept, este că demoni cu copite şi cozi îi vor învârti în cazanele cu smoală, ori că acest chin va dura atât cât va dura bucuria celor mântuiţi. De altfel, ce bucurie sadică ar fi să auzi în eternitate urletele celor din Iad, unii dintre ei poate fiinţe iubite pe pământ!