ei, unde ati vazut voi capcana?
Doi dintre psalmi ii sunt atribuiti lui Solomon: 71 si 126.
Un alt nume sub patronajul caruia sunt pusi mai multi psalmi este cel al fiilor lui Core, cantareti si portari la templul din Ierusalim, precum rezulta din II Cronici 20, 19. Acestora le sunt atribuiti psalmii: 41-48 ; 83-87.
Intre autori mai sunt mentionati si Heman si Etan Ezrahitul, ambii fiind leviti randuiti de David sa conduca cantarea la cortul sfant (Date despre ei vezi in Gen. 38, 30 ; I Reg. 4, 31 ,- I Cronici 6, 33; 15, 17; 16, 41 ; 25, 1). Fiecare dintre ei au scris cate un psalm, primul - psalmul 87, iar al doilea - psalmul 88.

Si numele profetilor Agheu si Zaharia apar mentionate intre ale autorilor de psalmi. Lor li se recunoaste paternitatea asupra psalmilor 145-148. Intre autori este trecut si Moise cu psalmul 89, precum si Solomon cu psalmii 71 si 126.

Sincer, n-am stiut de Solomon. Eu am auzit de David, Asaf, Moise, Etan, Heman, fiii lui Core, Ezechil, Ezra si restul anonimi.

Psalmii 2-9, 11-32 ; 34-41; 51-65; 68-70; 86; 95; 101;103;108-110; 122; 124;; 131; 133;138-145)- David
Psalmii 50; 73-83- Asaf
Psalmii 42; 44-49; 84-;85;87 (Asir ,Elkana ,Abiasaf,Tahat ,Uriel,Uzia ,Saul- fiii lui Core)
Psalmii 89- Etan
Psalmul 88- Heman
Psalmul 90 Moise
Psalmii 72 si 127 – poet necunoscut
Psalmii 42-89 revizuiti de Ezechil
Psalmii 90-150 revizuiti de Ezra

iti dau crezare :)

Psalmul 71 și 126 (72 și 127 în versiunile traduse după TM), conțin în preambul subtitlul "pentru Solomon" - interpretat de unii "al lui Solomon". Probabil de aici incertitudinea...

pasez mingea in terenul vostru.
Poate s-o preia cine vrea:)

Daca tot am vorbit de templul iudaic, va intreb: ce se afla in Sfanta? (nu trebuie sa dati citate din Regi)
incidiu: va puteti uita si la schita postata anterior

În locul numit “Sfânta”, în partea dreaptă, se afla masa pâinilor, simbolizând dependenţa omului de Dumnezeu, atât în ceea ce priveşte pâinea corporală, cât şi cea spirituală. La stânga se afla sfeşnicul, făcut din aur bătut (Ieșirea 25,31), simbolizând Biserica lui Dumnezeu, care a ajuns înfloritoare datorită loviturilor primite în diferite încercări pe care avea să le înfrunte. În faţa perdelei (Ieșirea 30,6-8) se afla altarul tămâierii al cărui fum se urca spre tronul lui Dumnezeu şi simboliza rugăciunea credincioşilor. Tămâia reprezenta meritele Domnului Iisus Hristos, fără de care nicio rugăciune nu are şanse să fie ascultată (Apoc. 8,3-4; Ioan 1,6.23).

O mică corectură: era un singur candelabru cu 7 brațe: Menorah.

Întrebare: ce se păstra în chivot? (întrebare cu 2 răspunsuri)

În Templul de la Ierusalim exista același tip de sfeșnic cu 7 brațe (prezent și astăzi pe stema Israelului). Aşa cum se arată pe Arcul lui Titus (cel care a dus la Roma mobilierul Templului după cucerirea Ierusalimului) şi confirmat de Josefus Flavius (Antichități III, 6.7), „sfeşnicul” consta dintr-un ax vertical din care se înălţau trei perechi de braţe (Ieșirea 25,35), până la aceeaşi înălţime. Tare mă tem că schița aceea provine dintr-o sursă masonică (am tras concluzia aceasta-poate greșită- din denumirile prezentate acolo).

e corect ce ai spus, doar ca in templul erau 10 sfesnice, in cort era unul singur, la acest aspect m-am referit.