este fin voalata de catre cei care strecoara tantarul si inghit camila!! nu mai conteaza cei care intr-adevar, nu vor sa vada!

Douazeci de pricini pentru care traiesc oamenii
http://www.calauzaortodoxa.ro/calauz...aiesc-oamenii/

Desi in casa ta esti roman si traiesti dupa cum ai invatat de la strabunii si parintii tai, “afara”, in public, esti “european”, cu haine “nemtesti” si cu pretentia ca ai institutii europene. Dar istoria a mers inainte, si acum ne aflam intr-un alt stadiu. Cine mai crede ca ne aflam stazi intr-o situatie de tipul “formelor fara fond” se insala. Revolutiile, reformele, si mai ales comunismul, au spart acest perete protector al vietuirii private traditionale, al trairii macar in intimitate a celor mostenite de la parinti. Astazi ne aflam in stadiul “omului celui nou”, stadiul “reformatului“, al reeducatului. Astazi fondul insusi este pervertit, pentru ca s-a ajuns la tinta – la sufletul omului.

Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/2007/...n-actualitate/ )

mda.... cel mai fin voalat esti tu domle, prin acele fine remarci cu "partea electronica cea mai tare"!!! acolo da persuasiune :1:
cel mai rau e sa nu vrei sa vezi pe unde calci

Crezi că lepădarea de Hristos poate fi numai una conştientă, aşa cum susţin AlinB şi Ioanna?

Tot pe alaturi.
Nu reusim sa ne obisnuim sa vedem cum ni se toarna in cap texte duhovnicesti pentru a acoperi incompetenta, mistocareala si proasta crestere.

Fantastic.

Cum, voi nu vedeti lucrurile ca mine?
Dar e asa simplu, este asa natural, atat de profund..cum doar eu sunt capabila.

si cand ne trimiti in padure ce fel de crestere demonstrezi :1:

este, atata vreme cat distingi inceputul manipularii: ecumenismul si unificarea tuturor religiilor, a unei singure moede mondiale (si aia de neatins), incat cipul RFID pare copil mic!

Fără să vrei confunzi acel tip de suferință de care vorbești cu posedarea, sau închinarea la idolul actual(același ca și cel viitor) de confort și comoditate.
Suferința este veșnic mântuitoare, pe când cea deșartă este posesie față de bunurile și siguranța acestei lumi(cum bine spui) și este spre osândă; așadar sper că ești de acord că nu e suferință, ci posedare pentru că se face în detrimentul suferinței mântuitoare.

cred ca in fiecare zi ne lepadam de Hristos! a fi perfect constient de lepadare chiar cred ca trebuie inteles in primul rand, trecerea peste interesul propriu, peste voia proprie, peste pareri, desi nu-mi convine (la propriu ) :D! ca atata vreme, cat eu ma gandesc la binele meu material, degeaba fac milostenie, degeaba ma duc duminica la biserica, degeaba citesc Biblia.... daca nu-L simt pe Hristos in viata mea, nici n-am cum sa ma lepad de El!