Nu este un paradox ca in subforumul "Nunta" sa se ajunga mereu la razboiul sexelor ?

Nu cred că este paradox. Sunt ispitele din Postul Mare.

...:) Nu, Mihnea. E doar un prag, pe care putem sa il trecem, inainte sau inapoi...:)
Asa-i mereu, cred.

Nu stiu despre ce vorbiti! Hai nu fiti malitiosi.
Eu i-am dat o replica colegului si prietenului de forum Cezar Ioan,cu privire la responsabilitatea morala a avorturilor.

Este vremea sa acceptam, ca pacatul desfranarii este in egala masura condamnat si nesuferit lui Dumnezeu,atat la femei cat si la barbati.
Fara razboiul sexelor,ispite din Postul Mare si alte enormitati.

In cazurile de avort, evident ca o mare parte din vina o are si barbatul (doar pentru conceperea unui copil este nevoie de un barbat si o femeie).

Consider ca reprezinta o mare lasitate din partea unui barbat a face o femeie sa se indragosteasca de el, sa il iubeasca si sa o lase insarcinata, iar apoi sa o paraseasca, sa o faca sa sufere si daca o lasa o lasa insarcinata sa o determine sau sa o impinga a face si avort.

Bineinteles- reciproca este valabila si in cazul femeilor (evident mai putin partea cu sarcina)!


Legat de iubire si atractia fizica. Când iubesti pe cineva, este normal sa iubesti pe aceea persoana pentru tot ceea ce este ca om- pentru caracterul sau, pentru modul de comportament si firea sa, pentru modul in care gandeste, pentru principiile si ideile care le are, dar si pentru cum arata din punct de vedere fizic.
Este adevarat ca o data cu trecerea timpului omul imbatraneste, si frumusetea fizica din tinerete nu mai este acceiasi. Insa asta nu inseamna ca o data cu varsta iubirea adevarata ar disparea- am vazut oameni in varsta care se comporta si se inteleg unul cu altul la fel cum faceau si la 20 sau 30 de ani.

Daca iubesti cu adevarat o femeie, o iubesti cum arata si când se trezeste dimineata din pat, si cum arata când face treaba in gospodarie, si cum arata când merge la o petrecere in rochie de seara, si când pleaca la serviciu intr-o tinuta office, etc.

Pe de alta parte, nu este mai putin adevarat ca orice om (indiferent ca este femeie sau barbat) trebuie si este normal a se ingriji si de propriul sau corp (dar in mod decent si normal, nu excesiv).

A utiliza un deodorant (sa nu miroase urat dupa cineva), a te spala, a-ti aranja parul, a te barbieri (in cazul barbatilor) sau a utiliza (atunci când situatia sau locul in care te afli este potrivit) un ruj sau machiaj discret (dar nu in exces), a te epila (in cazul femeilor),etc., sunt lucruri absolut firesti.

La fel si lucrurile care tin de igiena intima.

razboiul sexelor este mereu in top...din pacate

Care sex dom'le? Acu' nu-i post?:107:

Da ce suntem frate? electrocasnice sa ne puneti pe bancul de probe? Solutia este mai simpla decat sa treci prin suferinta unui "banc de probe". Se discuta dinainte tot ce este nevoie pentru o casnicie spre mantuire, iti place cum gandeste fata, mergi mai departe, nu-ti place, las-o, dar nu accepta sa treceti amandoi prin suferinta asta cu "probele". Tocmai "bancul de probe" si lipsa comunicarii reprezinta problemele esentiale ale unei relatii esuate si a suferintelor. Si nu va asteptati ca o casnicie sa fie perfecta, dar nici un camp de bataie nu trebuie sa fie.

decat in probe, mai bine deloc

Sunt doua aspecte aici.

1. Este adevarat ca inainte de a casatori cu un om trebuie sa-l cunosti. Acest lucru se poate realiza si prin discutii, dar prin discutii nu poti afla cum se comporta un om in diverse situatii- mai ales in cele mai grele sau mai dificile (in caz de imbolnaviri, necazuri, accidente, etc).
Asa in discutii un om poate spune ca va fi alaturi de cineva toata viata, dar pana când nu se confrunta cu o situatie mai dificila, la modul practic, concret, nu poti sti cum se comporta când da de greu.
Bineinteles- caracterul unui om se poate afla si din discutii, dar si prin comportamentul sau de zi cu zi, in societate.


2. Pe de alta parte, intradevar, un om nu este o masina electrocasnica sau un robot! Omul are suflet, are sperante, asteptari, se ataseaza si ajunge sa iubeasca pe cineva, isi face planuri de viitor, etc!

Este un lucru absolut anormal si cinic sa-i dai sperante unui om, sa stai cu el/ea o anumita perioada de timp, sa il faci/sa o faci sa se ataseze/apoi indragosteasca de tine, dupa care sa spui ca nu merge relatia.

Asa ceva nu trebuie facut nicioadata.

Oricum, aici treburile sunt foarte sensibile si delicate- si trebuie mult tact si inteligenta, dar mai ales bune intentii si o atitudine cu adevarat crestina.

Subscriu!
Oricum, concubinajul probează şi oferă ca certitudine doar păcatul şi nu-ţi oferă nici o garanţie că, dacă, la tinereţe, te înţelegi (aparent) bine 3-4 ani, într-o relaţie incompletă, gata, până la adânci bătrâneţe totul va fi lapte şi miere!
Tinerii creştini au în vedere respectarea Cuvântului lui Dumnezeu, căci de acolo ne vin certitudinile.
Am găsit în cartea "Cuvinte către tineri" a Părintelui Teofil Pârâian un fragment care mi-a plăcut tare mult:

"În al doilea rând, as vrea să vă atrag atentia asupra unei rugăciuni de la Cununie. De ce de la Cununie? Pentru că, în general, Cununia se face pentru tineri. Se mai face câte o Cununie si pentru câte un bătrân, dar nu-i firesc. Doar nu-i normal să mai zicem "ca să se veselească ei la vederea fiilor si a fiicelor lor" si ei sunt de 70 de ani! Nu mai merge! Oamenii fac ei niste lucruri, trăiesc o viată întreagă necununati, si apoi s-au socotit că le-au spus preotii că trebuie să se cunune, si apoi se duc să audă: "Dă-le lor bucuria nasterii de prunci buni" si asa mai departe! Nu mai merge, nu se mai potriveste! Asta este pentru tinerii care au capacitatea de a se angaja în maternitate, în paternitate.
La Cununie este ceva în legătură cu viitorul; toată Cununia, de fapt, este cu deschidere spre viitor, dar în cuprinsul ei este o rugăciune care spune: "Binevoieste (se vorbeste cu Domnul Hristos despre cei doi care se căsătoresc) să-si trăiască viata lor fără prihană si să ajungă bătrâneti fericite cu inimă curată, împlinind poruncile Tale!".
Fratilor, eu vă spun, cu cât sunt mai bătrân, cu atâta mă bucur mai tare de lucrurile acestea! De ce? Simt mai mult valoarea lor, m-am sensibilizat pentru ele. Deci: "Binevoieşte să-şi trăiască viaţa lor fără prihană". Ce înseamnă "fără prihană"? - fără pată - în chip ireproşabil, să ducă o viaţă de care să nu le fie ruşine nici înaintea oamenilor, nici înaintea lui Dumnezeu, deci fără prihană.
Si "să ajungă bătrâneti fericite". Cine ajunge bătrâneti fericite? - cine are tinereti cinstite, cine stă sub oblăduirea lui Dumnezeu, cine trăieste într-o viată paralelă cu viata lui Dumnezeu sau într-o viată în care intră viaţa lui Dumnezeu. Deci, să "ajungă bătrâneţi fericite" şi spune cum: "Cu inimă curată, împlinind poruncile Tale".
Fără împlinirea poruncilor lui Dumnezeu să stiti că nimeni nu se pregăteste real si în chip fericit pentru un viitor bun. Cine tine seama de Dumnezeu, cine stie Legea lui Dumnezeu, cine stie poruncile lui Dumnezeu, cine se angajează la poruncile lui Dumnezeu, cine desfiintează în el toate negativele câte le stie si câte le află, acela, cu ajutorul lui Dumnezeu, ajunge la isihie, la limpezime, la limpezimea din lumea aceasta. Si cu limpezimea aceasta, .......îsi pregăteste tot mai mult liniştea si bucuria în viitor.
Sunt niste sugestii; poate că voi stiti mai multe sau vă vin în minte alte gânduri în legătură cu aceasta. Dumnezeu să vă ajute să înmultiti gândurile bune si să aveti folos si din ce v-am spus eu si din ce veti mai descoperi voi si veti împlini în viata voastră.
....
Se spune că se scrie în cartea veşniciei, se scrie în cartea vieţii ceea ce am făcut noi. Fiecare dintre noi suntem şi cartea vieţii noastre, pe care o putem citi noi înşine, dacă luăm aminte la noi însine, şi, cu ajutorul lui Dumnezeu lucrurile se înscriu în noi. Si dacă în noi se înscriu numai lucruri bune - si de asta trebuie să avem grijă - atunci cartea vietii noastre va fi plăcută si pentru noi, si pentru altii, si pentru Dumnezeu. Iar dacă băgăm în sufletul nostru lucruri necuviincioase, nefiresti, neconforme cu voia lui Dumnezeu, atunci sigur vom avea plata păcatelor noastre!
.....
Vă doresc în continuare folos din postul care urmează şi după aceea să ajungem cu toţii la bucuria Sfintei Învieri. "