Sfantul Ioan Gura de Aur
 

Povestea spune ca un rege african avea un prieten foarte bun din copilarie. Acest prieten avea obiceiul ca indiferent de situatia in care se afla (pozitiva sau negativa) sa reactioneze la fel: “E foarte bine!”

Intr-o zi, regele si prietenul sau se aflau la vanatoare. Prietenul incarca si pregatea armele pentru rege. Dintr-o greseala, o arma s-a descarcat si i-a retezat regelui buricul degetului mare. Examinand situatia, prietenul a remarcat ca de obicei: “E foarte bine!” .

La asta regele a replicat: “Nu, nu e bine deloc!” si a ordonat ca prietenul lui sa fie aruncat in inchisoare.

Un an mai tarziu, regele vana intr-o zona periculoasa. A fost capturat de canibali, care l-au dus in satul lor. L-au legat de un protap si se pregateau sa-l “prepare”.

Unul dintre canibali care vroia sa dea foc a observat ca regele nu avea buricul degetului mare. Fiind superstitiosi, aveau ca regula sa nu manance pe nimeni care nu era….intreg. In concluzie l-au eliberat pe rege. La intoarcerea acasa, regele si-a reamintit de intamplarea de la vanatoare cand isi pierduse degetul si, cuprins de remuscari, a ordonat ca prietenul lui sa fie eliberat.

”Ai avut drepate”, i-a spus prietenului proaspat eliberat. “A fost foarte bine ca mi-ai retezat buricul degetului.” Si a inceput sa-i povesteasca patania cu canibalii..

“Imi pare foarte rau ca te-am trimis la inchisoare atata vreme. A fost urat din partea mea sa fac acest lucru.”

“Nu “, a replicat prietenul , “Este foarte bine!”.

“Ce vrei sa spui cu asta, “Este foarte bine?!?” Cum poate fi bine sa-ti trimiti prietenul la puscarie un an?”.

“Daca n-as fi fost in puscarie, as fi fost cu tine.”

Indiferent in ce situate te afli, depinde de tine si de atitudinea ta daca este o situatie buna sau una rea.

Foarte buna povestea! multumim, Daniel. :25::1:

Desteptati-va, va rog, desteptati-va si sa ascultam cu ravna cele spuse! Am trait cu trupul, sa traim si cu duhul! Am trait in placeri, sa traim si in fapte de virtute! Am trait in trandavie, sa traim si in pocainta! "Pentru ce te trufesti, tina si cenusa?" (Sirah 10,9). Pentru ce te mandresti, omule? Pentru ce te falesti? Ce nadajduiesti de la slava lumii si de la bogatie? Sa ne ducem la morminte, va rog, si sa vedem tainele de acolo. Sa vedem pe om descompus, oasele roase, trupurile putrezite. Daca esti intelept, priveste! Daca esti priceput, spune-mi: Cine e imparatul, cine e ostasul? Cine e stapanul, cine e robul? Cine e inteleptul, cine e neinteleptul? Unde-i frumusetea tineretii? Unde-i fata cea frumoasa? Unde-s ochii cei stralucitori? Unde-i nasul cel bine intocmit? Unde-s buzele cele arzatoare? Unde-i frumusetea obrajilor? Unde-i fruntea cea luminoasa? Nu-s toate praf? Nu-s toate cenusa? Nu-s toate pulbere? Nu-s toate putreziciune?
Gandindu-ne la acestea, fratilor, si aducandu-ne aminte de ziua noastra cea din urma, sa ne intoarcem, cat mai avem timp, de pe calea noastra cea ratacita. Am fost cumparati cu Sange scump. Pentru aceasta Dumnezeu pe pamant S-a aratat. Pentru tine, omule, Dumnezeu pe pamant S-a aratat si nu avea unde sa-Si plece capul. Vai, ce minune! Judecatorul vine sa fie judecat pentru cei vinovati! Viata gusta moarte! Creatorul este palmuit de creatura! Cel ce nu poate fi privit de Serafimi este scuipat de rob, gusta otet si fiere, este impuns cu sulita, este pus in mormant! Si tu, spune-mi, te trandavesti, dormi, dai din umeri cu dispret, omule? Nu stii ca, de ti-ai varsa sangele tau pentru El, nici asa n-ai facut ce erai dator sa faci! Ca altul e sangele Stapanului, si altul sangele robului. Pocaieste-te si intoarce-te inainte de iesirea sufletului, ca nu cumva sa vina moartea si tot leacul pocaintei sa fie fara de folos. Ca aici, pe pamant, are putere pocainta; si numai aici; in iad n-are nici o putere. Sa cautam pe Domnul, cat avem timp! Sa facem binele ca sa scapam de iadul cel fara de sfarsit ce va sa fie si sa ne invrednicim de Imparatia cerurilor, cu harul si iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia slava si puterea in vecii vecilor. AMIN.

Din Sfantul Ioan Gura de Aur - "Omiliile despre pocainta"

http://www.librariasophia.ro/carti-O....-so-1204.html

Ce facem atunci cand simtim ca suntem incercati la maximum?
 

"orice s-ar intampla cu noi in viata, bun sau rau, prima reactie a noastra trebuie sa fie: „Doamne!“, sub orice forma,"
Pr. R.Noica

Multumim Jenica ! Da , mult adevar in spusele lui si ce apreciez in mod deosebit sunt cuvintele simple , sincere ce merg direct la suflet . Indiferent cate incercari vin asupra noastra , sa nu slabim in credinta , sau sa punem la indoiala iubirea lui Dumnezeu , asa cum ne indeamna si Parintele Noica , care el insusi a trecut printr-o astfel de ispita , framantare , incercare . Doamne ajuta !

"Nu ocoli plecarile genunchilor! Caci plecarea genunchilor inchipuie caderea pacatului de la noi si prilejuieste marturisirea lui; iar ridicarea inseamna pocainta, inchipuind fagaduinta unei vieti intru virtute"

Sfantul Teolipt

Comentariu Parintele Staniloae: "Ridicarea dupa ingenunchere exprima fagaduinta celui ce s-a cait de a duce de aici inainte o viata dreapta prin virtuti. Cel ce s-a ridicat nu trebuie sa uite ca s-a ridicat nu pentru a duce iarasi o viata straina de Dumnezeu, ci pentru o viata activa daruita lui Dumnezeu, pentru a nu mai pacatui. El mentine in starea lui in picioare pomenirea numelui lui Hristos si prin aceasta se mentine legatura cu El"

Milostenia - Sf. Ioan Gură de Aur
 

Porunca milosteniei nu a fost dată numai pentru cei bogaţi , ci şi pentru cei care au puţin , ba chiar şi pentru cei care abia reuşesc să-şi câştige pâinea cea de toate zilele. Pentru că nimenh nu este atât de sărac, încât să nu aiăbă cei doi bani ai văduvei din Evanghelie ( Marcu 12 , 42 ) . Celui care dă ceva din puţinul pe care îl are , se poate să i se socotească mai mult decât celor care dau mult , din multele lor bogăţii. Valoarea milosteniei nu depinde de cât dăm , ci de gândul cu care dăm. De aceea, nu trebuie să ne uităm la văduvă, care a dat numai doi bani, ci la faptul că deşi nu i-a mai rămas nici un ban, nu i-a părut rău pentru jertfa ei. În felul acesta , ea şi-a dat toată averea.

Daca nu ne cunoastem cum ne-a facut Dumnezeu, nu ne vom cunoaste cum ne-a facut pacatul.

Sfantul Grigorie Sinaitul

Andrei sau altcineva , hai sa deslusimn putin acest citat , pentru ca partea cu " nu ne vom cunoaste cum ne-a facut pacatul " eu n-o prea inteleg ( din cauza stresului , oboselii ) - sincer