Criteriul este foarte simplu: toate religiile spun ca noi suntem chemati la asemanarea cu Dumnezeu si spun ca Dumnezeu este iubitor. Cele care nu spun asta ci umbla cu diavolul le puteti elimina din start (ca de exemplu secte sataniste, sau vrajitori care umbla cu necuratul si altii asemenea, ii intrebati si va spun ei singuri de care parte sunt). Din cele ramase, vedeti care invata la o iubire cat mai mare (ca cea a lui Dumnezeu) si ofera si mijloace pentru a atinge aceasta iubire. In momentul cand ati stabilit in care religie dvs. puteti ajunge sa iubiti cel mai mult pentru a va apropia cel mai mult de asemanarea cu Dumnezeu la care sunteti chemat, opriti-va la aceea si lucrati cat maj mult iubirea ajutandu-va de mijloacele puse la dispozitie de religia respectiva. Si facand asa o sa aflati raspunsul cu o asa mare incredintare ca nu veti mai avea nevoie sa intrebati pe forum. De acum deci... la lucru! ;)

Atunci care ar mai fi rostul intruparii Cuvantului daca mantuirea se poate obtine si fara exemplul si Jertfa lui de pe Cruce? Este ea inutila? Dumnezeu s-a intrupat, a indurat firea noastra cea cazuta, a trait neputintele noastre, si a mers la moarte doar dintr-un capriciu? Dupa cum spui tu pe baza legii morale respectiv pe baza legii lui Moise omul putea foarte frumos sa-si constientizeze pacatul(iaca botezul cu apa si cu Duh Sfant + impartasire cu Trupul si Sangele, tate condensate si mult mai simple)
De ce Mantuitorul trimite asupra apostolilor Duhul Sfant dandu-le puterea de a ierta pacatele(si chiar ii indeamna sa faca aceasta pe unde vor merge) si trimitandu-i la toate neamurile pentru propovaduire.
Daca ar fi cum spui tu Matuitorul n-ar fi insistat pe aceasta(si inca in mai multe randuri), le-ar fi spus luati-o mai lejer nu va omorati prea tare cu propovaduirea ca lumea e deja luminata, oamenii se mantuiesc si fara mine. De ce pleaca Toma in India, daca India hindusa se afla in adevar?
De ce vine Andrei in Tracia, Scitia daca tracii si dacii se aflau in adevar sau Marcu in Africa, sa nu mai vorbim de suferintele indurate de Pavel culminate cu martiriul datorita propovaduirii Evanghelie in aproape toata lumea greco-romana?

nu vad cum crestinismul este o religie a dragostei daca asta presupui... eu sunt Hristos si daca nu credeti in mine va voi pedepsi in vecii veciilor in Iad, in gheena, gunoi, unde viermii nu dorm, unde e intuneric, unde focul nu se stinge si unde e scrasnirea dintilor...

Pt Adriana3
 

Orbul din Ioan 9 era orb din nastere.Cand ucenicii au intrebat :"Invatatorule, cine a pacatuit: omul acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb?" Hristos a raspuns: ,,N-a pacatuit nici omul acesta nici parintii lui; ci s-a nascut asa, ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu.".Daca stam si ne gandim ce a vrut sa spuna se misca camera cu noi cand relizam ce inseamna suveranitatea divina absoluta si modul cum ea se manifesta.

Bartimeu,alt orbul,a cerut sa-si capete vederea.Ce i-a spus Hristos:"Du-te, credinta ta te-a mantuit."Cum adica,doar aceea clipa de credinta,de predare in grija Lui, a contat atat de mult?DA.

Mai mult,da daca spun ca i-a iertat unuia pacatele pentru credinta altora? Slabanogul din Capernaum: ,,Si iata ca I-au adus un slabanog care zacea intr-un pat. Isus le-a vazut credinta si a zis slabanogului: "Indrazneste, fiule! Pacatele iti sunt iertate!"

Dar daca afirm ca a inviat un om doar din cauza tristetii mamei lui,care era vaduva?Tanarul din Nain: ,,Domnului, cand a vazut-o, I S-a facut mila de ea si i-a zis: "Nu plange!" Apoi S-a apropiat si S-a atins de racla. Cei ce o duceau s-au oprit. El a zis: "Tinerelule, scoala-te, iti spun!" Mortul a sezut in capul oaselor si a inceput sa vorbeasca. Isus l-a dat inapoi maicii lui.

Dar daca afirm de vindecari in serie,fara nici o diferentiere?Dupa vindecarea soacrei lui Petru: ,,Seara, au adus la Isus pe multi indraciti. El, prin cuvantul Lui, a scos din ei duhurile necurate si a tamaduit pe toti bolnavii"

A contat ce facusera in viata amaritii astia,ultimii nenorociti,pleava si dispretul societatii? NU.Scopul era altul, il spune Apostolul Matei citand din Isaia: ,,ca sa se implineasca ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: "El a luat asupra Lui neputintele noastre si a purtat bolile noastre."(Matei 8:17).

Isaia 53....

Si tutusi si atunci era valabila Imparatia caci desavirsirea era posibila , oare sa nu fi existat sfinti si prooroci? Ilie era deja in Imparatie chiar daca Iisus a spus despre el (venit ca Ioan Botezatorul) ca ar fi mai mic decit cel mai mic inger asa incit in ochii oamenilor sa ramina un singur pastor si nu doi.

Iisus a venit , a spalat, a adus in noi ceva transformari spirituale la nivelul intregi rase omenesti care au necesitat si iertare insa o singura spalare nu-i deajuns.
Spui ca legea era ceva exterior , legea nu-i deloc exterior ci doar interior , intotdeuna a fost doar ca era prea partial cunoscuta , ca unii o aplica formalist este altceva insa uni au luat-o in serios cum a fost Iov si altii.
Legea este mult mai vasta si ea este legata de toate calitatile noastre care trebuiesc intr=un final desavirsite la capacitatea lor deplina,

la un moment dat in VT scrie ca Sluga Mea nu va obosi pina cind nu va aseza Legea pe tot pamintul.
Este astazi asezata pe tot pamintul? nu este , atunci inseamna ca va fi in viitor . Intuiesc ca aici este vorba strict de moralitate.
Mai este si alt vester prin care Domnul le spune evreilor ca Sluga lui Dumnezeu se va aseza si va turna Legea in inimile lor asta inseamna ca ii va curata si (si pe noi odata cu ei) si ii va mai inalta spiritual incit sa respecte legea de la sine.
Legea se mai numeste legea firii pentru ca este in firea buna a omului insa totusi intre legea firii respectata de oameni de la sine si legea in intregime care este in noi mai sint mici diferente care tin de calitatile ce tin de partea harica-esoterica. Aportul harului si al trezviei-introspectiei vigilente/disciplinei de sine se insumeaza unul cu altul insa atunci cind ajungi la o usurinta in respectarea moralitatii crezi ca harul face totul si ca nu mai ai nevoie de lege de care te simteai incorsetat insa caracterul tau elevat o face si nu doar harul care purifica si protejaza calitatile intro anume masura. Asta au simtit Apostolii fiind special alesi dintre cei mai rasariti moraliceste in privinta potentialului si binecuvintati suplimentar insa oare citi dintre noi simt starea despatimita chiar si in prezenta harului?
pe de alta parte legea este in noi in masura cizelarii calitatilor noastre, daca mai "torni lege" atunci calitatile cresc.

Orice transformare este vizibila cel putin in ceea ce priveste interiorul individual privit de omul insusi,
Apostolii au simtit prea multe transformari harice ca sa mai poata deosebi interior ce a venit strict de la har (si de la prezenta Lui intre ei) si ce ar fi venit strict prin lucrarea lui Iisus pe cruce insa Iisus nu a adus legea in inima ci mai degraba capacitatea de a ierta ( si de a fi iertati) si de a gindi mai elevat, de a avea conceptii mai curate incluisv la nivel potential.



Moise nu s-a straduit degeaba, a corectat tendintele rele ale acelei generatii ca sa poata crea un mediu moral social care sa permita viitoarei generatii o aprofundare a moralitatii in caracterul lor asa incit acestia din urma sa intre in Tara Fagaduintei cu o baza morala puternic incetatenita care sa dainuiasca ulterior multe generatii.

Spuneti ca religia islamica este data de un inger iar noi spunem ca cea crestina este data de Dumnezeu insusi venit pe pamant. Dumnezeu este mai mare decat ingerul, ca atare ne invata iubirea pana in panzele albe, adica pana la iubirea de vrajmas in timp ce cea islamica invata la fel ca si iudaismul: ochi pentru ochi si dinte pentru dinte.

Acum ca ati auzit argumentele mele, as dori sa le aud si eu pe ale dvs.

Iisus nu a scris nimic.

Niciodata nu a zis Iisus asa ceva. Va rataciti pentru ca nu cunoasteti Evanghelia.

Imi pare rau.. o religie a dragostei nu pedespeste in mod tenebru si sinistru o eternitate suflete omenesti...

Nici arhanghelul Gabriel nu a scris nimic.