raspunsul este in Evrei 7, 12-13
Dacă deci desăvârşirea ar fi fost prin preoţia Leviţilor (căci legea s-a dat poporului pe temeiul preoţiei lor), ce nevoie mai era să se ridice un alt preot după rânduiala lui Melchisedec, şi să nu se zică după rânduiala lui Aaron?
12. Iar dacă preoţia s-a schimbat urmează numaidecât şi schimbarea Legii.
preiei mingea!

Care era preotia lui Melchisedec?

Pentru că ai invocat Sfânta Scriptură, te rog să dai versetele noutestamentale care indică instituirea acestei preoții sacramentale (desființată în prealabil de Hristos așa cum s-a arătat).

Consider aceasta o întrebare regulamentară :3: și încerc varianta scurtă de răspuns:
Era preoția ante-livitică a [Ieru]Salemului, prototip al preoției Domnului Hristos.

,,Artaxerxe: „De fapt, e vorba de Xerxe I (486-465 î. Hr.), care a moştenit de la Darius I un imperiu gigantic, atestat documentar ca întinzându-se din India până în Etiopia, împărţit în douăzeci de satrapii şi numeroase provincii. El se intitula regele cel mare, regele regilor, regele largului şi-ntinsului pământ (a fost, totuşi, înfrânt la Salamina). În Textul Ebraic: Ahaşveroş”. Nu e întrutotul sigur, însă, că ar fi vorba despre Xerxes I, deşi ipoteza e cea mai probabilă. Suveranul din Cartea Estera e numit de Septuaginta Artaxerxis, de Biblia Hebraica Ahaşweroş, iar de Vulgata Auserus: „Ultimele două variante ale numelui suveranului pers reprezintă transcrierea greşită a persanului Hsajarsa.

Greaca clasică a transliterat acest nume sub forma cea mai cunoscută astăzi: Xerxes. Numai că Septuaginta îl numeşte pe suveran Artaxerxes, fapt care a suscitat discuţii aprinse în rândul comentatorilor. Unii l-au identificat pe suveranul din Cartea Esterei, după tradiţia ebraică, cu Xerxes I (486-465 î. Hr.), alţii, ca J. Hoscander şi A. T. Olmstead, urmând părerile lui Eusebiu al Cezareii şi ale lui Ieronim, l-au identificat cu Artaxerxes II Mnemon (405-362 î. Hr.). În fine, NRSV înclină să vadă în acest Artaxerxes pe Artaxerxes I (465-424 î. Hr.). Prima variantă [vizând pe Xerxes I] are în sprijinul ei un argument forte, deşi sub forma unei absenţe din text: relatarea biblică, altfel atât de amănunţită, trece inexplicabil de la anul al treilea a domniei suveranului pers (1,3) la cel de-al şaptelea an (2, 16). Dacă regele din Cartea Esterei este Xerxes I, cei patru ani despre care nu se spune nimic în Biblie sunt chiar cei în care s-a plănuit şi a avut loc marea campanie împotriva Greciei (483-480 î. Hr.), timp în care regele a lipsit din Persia”.

Artaxerxes domnea pesteo sută douăzeci şi şapte de ţări, de la India până în Etiopia: „Este întinderea maximă a Imperiului pers din timpul lui Darius I, tatăl lui Xerxes. ♦ Numărul provinciilor pare simbolic: (12 x 10) + 7, indicând stăpânirea universală a regelui pers. Acelaşi număr apare în Daniel 6, 2 (Septuaginta)”. (Sursa:,,Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti" autor:Preot Ioan Sorin Usca)

Lore, inainte de preotia levitica, stabilita dupa randuiala lui Aron, in Biblie se mentioneaza de Melhisedec, preot a Lui Dumnezeu. ( Facere 14:18-19)
Preotia lui Hristos se mai numeste si dupa randuiala lui Melhisedec, adica primita direct de la Tatal.

@osutafaraunu: despre preotia sacramentala s-a discutat pe alte topice in detaliu. N-are sens sa reluam tema aici, ca stricam firul intrebarilor. Inteleg ca dmv., ca apartinator al cultului adventist, aveti alte opinii.

@lore: Inainte de preotia levitica, stabilita dupa randuiala lui Aron, in Biblie se mentioneaza de Melhisedec, preot a Lui Dumnezeu. ( Facere 14:18-19) Preotia lui Hristos, zisa si dupa randuiala lui Melhisedec, este primita direct de la Tatal, prin Duhul Sfant care l-a uns.

@osutafaraunu: despre preotia sacramentala a Noului Testament s-a discutat in detaliu pe alte topice, n-are sens sa transformam acest topic in unul de discutii polemice. Inteleg ca dmv. ca apartinator al cultului adventist, aveti alte opinii, o interpretare diferita a textului biblic decat ortodocsii, in unele situatii. Despre preotia sacramentala derivata din cea a Lui Hristos aflam din Fapte 6: 6, 14,23,20, 28 I Tim. 4, 14, 5, 22; II Tim. 1, 6 ; Tit 1, 5

Nu mai stiu cine trebuia sa puna intrebarea. Am vazut ca a aparut Scotland the Brave :) eu zic sa puna el o intrebare, ca e mai fresh!

Sunt fresh precum o lamaie stoarsa :) da va pregatesc una ce tine tot de istorie.O postez cand o formulez.Okie,iata intrebarea: dati un exemplu din Psalmi in care psalmistul descrie natura traumatizanta a exilului babilonian pentru evrei.Indiciu:asupritorii le cereau evreilor,,Cantati-ne noua din cantarile Sionului!".

Am [sub]înțeles:58:Dacă tot eram dator cu o întrebare, mă mulțumeam și cu un răspuns scurt (la aceasta) cuprins într-un singur text biblic (în lipsa mai multor). Totuși, înțelegând delicatețea problemei, nu mai insist... așteptăm cu interes întrebarea Scoțianului cel Brav...

Te rog îmi poți da pagina? Am dwl. lucrarea respectivă și vreau să verific ceva legat de ce surse folosește părintele Usca. Mulțumesc.