Bati campii nene, dupa pseudo-teologia ta, pana si persoana e "samsara", dupa "sfintii" tai, nimic ceea ce ii da individualitate si unicitate, nu este etern ci doar o eroare penibila a unui dumnezeu confuz.

Omul isi gaseste adevarata identitate/unicitate doar in Dumnezeu, restul sunt pareri, Alin.

Toate celelalte identitati sunt insubstantiale, suportul lor depinde de circumstante, de ceea ce este supus schimbarii. Nu este dificil sa realizam acest aspect daca reflectam cu atentie.

Nu este nicio confuzie.

Depinde care "dumnezeu".

Tu te inchini la unul teribil de ciudat ca sa nu zic mai rau.

Iar daca dumnezeul tau este confuz/ignorant atunci cum ar putea fi mai buni credinciosii lui?

In teologia crestina omul este facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si totusi fiecare om este unic iar unicitatea asta e ceva special in fata Dumnezeului crestin.

In cazul dumnezeului budhist, totul e o mare greseala, de la bun inceput. ICa urmare, ce ar putea fi bun in tot dezastrul ala?

Individualitatea, unicitatea, sunt "tulburari", "stari circumstantiale".

Totul e un efort dezoronat de intoarcere la "normalitatea" unui singur dumnezeu si stergerea din existenta a tuturor "tulburarilor" nefericite care se cred fiinte individuale si unice, nu?

Eu te inteleg, daca viata te-a dezamagit, parintii, prieteni te-au dezamagit, asta e singura perspectiva care poti sa o ai despre lume.

Totul este un haos, inutilitate, etc.
Efortul tau de a-ti sterge propriile dureri si neimpliniri s-a indreptat in directia "stergerii" lor ca fiinte si persoane, culminand cu "stergerea" ta ca persoana.

Ei bine, nu e atat de simplu, asta nu-ti va simplifica problemele, ci le va amplifica, chiar daca pe moment, pare o solutie functionala.

Cand e vorba de Dumnezeu sunt posibile multe confuzii.
Sfanta Scriptura avertizeaza in mod expres asupra acestui aspect.

Omul nu are nicio caracteristica intrinseca, neschimbatoare, proprie lui, care sa-i confere o unicitate imanenta.

Ar fi extraordinar ca exegeza crestina sa identifice o astfel de proprietate.

Ea nu exista. Restul sunt afirmatii fara acoperire, substanta, profunzime.

Unicitatea, omul si-o regaseste doar in Unul, prin unire launtrica cu Dumnezeu.

Toate celelalte particularitati care il definesc sunt schimbatoare si trecatoare ca fumul.

Sa-ti ajute Sfanta Treime sa o cunosti apofatic, Alin!

Aceasta "proprietate" este sufletul nemuritor dat de Dumnezeu.

Din perspectiva budhista, sigur ca nu.

Budhismul subscrie unei alte cosmogonii si antropologii.

Iar tu subscrii budhismului deci nu poti intelege/accepta crestinismul.

Doctrinei budhiste subscrii neconditionat, aprioric, desi ti s-au aratat suficiente aspecte inconsistente, pe cand revelatia crestina o critici cu pretentii de om rational.

Aici nu mai esti consecvent doctrinei budhiste si incepi sa ai fantezii care nu sunt nici din budhism, nici din crestinism.

Ce anume din om ar trebui sa se "uneasca launtric" cu Dumnezeu?

Tocmai tu ai spus:

Deci cum ar putea ceea ce este trecator, schimbator, vremelnic, sa se uneasca cu ceea ce este "Părintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbră de mutare." (Iacov 1:17) ?

Evident, dupa invatatura la care subscrii, singura finalitate pentru om, fiind ceva trecator, pieritor, relativ, este disparitia totala, deoarece existenta, fie ea si intr-un cadru paradisiac, este o sursa de suferinta, ai uitat?

Din perspectiva doctrinei tale, fiintele n-au fost create din dragoste ci din eroare si prin insusi natura lor, asa cum le-a fost oferita de zeul tau, sunt ignorante si pacatoase.

Nu este nimic de schimbat, de transformat, ca in cazul invataturii crestine, revenirea la starea initiala, paradisiaca, singura solutie in doctrina ta este ca omul sa realizeze ca este o eroare de la bun inceput, prin insasi venirea sa in existenta si deci singura reparatie posibila este sa renunte la existenta, aceasta renuntare fiind ipocrit numita "unirea cu Dumnezeu".

Serios? Cum arata Sfanta Treime din perspectiva budhista?

Alin, "sufletul nemuritor" nu este o proprietate, asa cum nici "Dumnezeu nemuritor" nu este o proprietate.

Proprietatea este o caracteristica a fenomenului, nu fenomenul insusi.

Este o observatie elementara. Poti sa mai incerci solutii, daca nu te convinge puterea argumentului.

Gandirea rationala se dezvolta prin efort, testare si evaluare.

Dumnezeu nu este irational.

Vezi ca ai o problema de formulare in primul rand.

In al doilea rand, nu tin minte sa fi deschis o dezbate la modul "fenomen vs proprietate" sau orice altceva de genul.

Sa mai zic ca pentru a valida afirmatia de mai sus trebuia sa definesti mai intai notiuni ca si "caracteristica" sau "fenomen" sau "fenomen insusi"?


Sa spui ca "proprietatea este o caracteristica" nu crezi ca suna cel putin cam ...redundant?

Este o observatie inutila prin care incerci sa ocolesti niste argumente pertinente.

Si tu de ce nu ti-ai dezvoltat-o?

Daca ai fi facut-o ai fi putut raspunde punctual la problemele de mai sus, nu sa le ocolesti cu niste sentinte ambigue.

E atat de greu sa pui una langa alta cele doua antropologii si sa-ti dai seama ca tu de fapt te inchini la un dumnezeu al pacatului, erorii, etc.?

Legatura dintre afrimatia asta si discutia de mai sus fiind..? Am afirmat eu vreodata contrariul?

Pe de alta parte, te invit sa-mi arati tu ce este rational si bun in a crea fiinte confuze, eronate, pacatoase, etc. asa cum a facut-o dumnezeul tau.

Care este argumentul rational prin care un Dmnezeu bun poate produce ceva rau?

Sau aici ratiunea fileaza si o dai pe latura "apofatica"?

pai sufletul nemuritor are un inceput, nu si sfarsit, creat cu acesta insusire (proprietate) a lui, care este nemurirea

Aceasta este o problema a crestinismului/islamului (iudaismului ca religie sursa pentru cele doua) - problema coexistentei Lui Dumnezeu cu Raul, Dumnezeu fiind sursa/creator/izvorator a Toate. Este un conflict evident.

Budismul afirma ca natura ultima a fenomenelor este dincolo de Bine si Rau.

Respinge creationismul, un Creator, asa cum este inteles in iudaism.

Este o intrebare la care ar trebuie sa-ti dai singur un raspuns pertinent.

In Budism sursa raului este necunoasterea naturii fundamentale a realitatii, nu este un Dumnezeu care a creat o fiinta care a ales sa fie Rea.

Un astfel de Dumnezeu este o cauza circumstantiala a Raului, iar fiinta care a ales sa fie Rea este o cauza substantiala. Aceasta este paradigma iudaica - propagata la religiile emergente - crestinism/islam.

Stefan, ar fi trebuit sa citesti cu atentie postarea anterioara care a suscitat raspunsul lui Alin:


Nemurirea este intradevar o proprietate. Dar o are si Dumnezeu, o are oricare alt suflet, teoretic/dogmatic. Nu-i confera unui suflet individual o unicitate proprie siesi.

Prin ce se deosebeste intr-un mod imanent un suflet de alt suflet, un suflet de Duhul Lui Dumnezeu?

Intrebarea solicita identificarea unei proprietati unice a Omului-Suflet care sa-l individualizeze imanent.

Chiar as vrea sa detaliezi sa vedem unde este "conflictul evident" pentru ca eu nu vad nici un conflict, pe cand ma mir ca tu nu reusesti sa vezi contradictia dintre Dumnezeu in crestinism si dumnezeul din budhism.

Budhismul are o notiune viciata de bine si de rau, de fapt, lipseste mai de tot, aspectele morale sunt relativizate si nimic nu e cu adevarat rau sau bine, doar "suferinta" este cumva rea, dar din moment ce se intinde pe parcursul a cine stie cate existente, nu e atat de "rau" daca mai dureaza una in plus sau mai multe, este oricum "iluzorie" si asta.

Si cum au venit "fenomenele" la existenta? Atunci ar trebui sa fie ele insusi "dumnezeu", coexistente din vesnicie si nemuritoare prin natura lor, asemenea unui dumnezeu.

Intrebarea fiind care?

Ai mai fost invitat sa arati cum au venit fiintele la existenta, in varianta budhista si pauza.

Ai incercat sa bagui ceva de o existenta din vesnicie dar atunci ajungi la dilema subliniata mai sus.

Poate ai vrut sa exprimi o idee inconsistenta dar formularea e teribil de inconsistenta.
Mai incearca.

Exista o diferenta majora pe care se pare ca nu o cunosti: nemurirea care o are Dumnezeu este proprie naturii Sale.
Nemurirea pe care o au sufletul creaturilor sale (ingeri si oameni) nu le este proprie ci atribuita prin voia Sa.

prin faptul ca nu gandeste la fel, ca nu ia decizii la fel, ca nu simte la fel
pana si fizic vorbind, nu sunt doi oameni identici, codul genetic chiar si la gemeni identici este diferit

Defineste "individualizeze imanent".

pai este o MARE deosebire. Duhul Sfant este Dumnezeu, fiind o persoana a Trinitatii (nu are inceput, nu are sfarsit), deci este creator, pe cand un suflet este creeat (are un inceput).Duhul Sfant isi trage existanta din El insusi, despre suflet nu poti spune acest lucru, el fiind creeat

Buna sublinierea, am uitat sa tratez si aspectul asta :)

Aici vor fi iarasi niste diferente de antropologie, cu certitudine budhismul vede lucrurile diferit, dar mai bine ne explica el cum.

Relatia de cauzalitate este evidenta. Insa ea nu identifica nicio proprietate fundamentala. Sesizeaza doar un proces.

Deosebirea insa trebuie evidentiata prin identificarea unei proprietati ontologice, fundamentale.

Toate purced din Dumnezeu, nu doar sufletul omului. Insa, aceasta observatie nu ne spune nimic nici despre natura Lui Dumnezeu, nici despre natura sufletului.

Prin ce se deosebeste natura esentiala a sufletului de natura esentiala a Duhului Sfant? Esenta a ceea ce este emanat de esenta sursei?

"Esential" - ceea ce defineste existential, intrinsec, fenomenul respectiv.

Problema enuntata la acest aspect face referire.

Ce este "teribil de inconsistent" in sesizarea unei simple relatii de cauzalitate?

Dumnezeu il creeaza pe Lucifer. Lucifer "alege" sa fie Rau.
Dumnezeu nu poate fi exclus din lantul cauzal al raului - este o cauza - chiar daca nu proxima, evident circumstantiala.

Cu alte cuvinte, daca tu ai un copil, ii dai o educatie buna iar el fiind in deplinatatea maturitatii omoara un om, tu esti cauza (fie si indirecta) a mortii acelui om?

"Stralucita" logica, ce pot sa zic..

Defineste "proprietate fundamentala", "proprietate ontologica".
Dar nu sunt identice cu El - o deosebire care tie si majoritatii panteistilor scapa.

Ce ai vrea sa-ti spuna mai exact?

Accepti sau nu revelatia crestina: este vorba de Creator si creatura.
Nu stiu ce alte detalii ai vrea, materialul din care e facut sufletul, formula chimica?

Fanteziile budiste vad ca oricum le accepti, chiar daca duc spre concluzii irationale sau problematice moral.

Nu explici nimic despre ceea ce intelegi tu prin "esential" aruncand in "definitie" alte notiuni/expresii la fel de nebunoase "defineste existential, intrisec",

Asta e o eroare tipica care se numeste "definitie circulara".

Bineinteles, ca da.

Un parinte adevarat se simte responsabil pentru orice forma de comportament al copilului. Isi asuma orice esec al acestuia.
Nu renunta niciodata la el, chiar si atunci cand acesta greseste.

Serios, serios.

Ai un "copil" de 40 ani si te simti responsabil pentru alegerile lui, dupa ce tu l-ai invatat ce e bine si ce e rau si el alege raul.

Asta in conditiile in care budhismul tau nici macar nu reuseste sa faca diferenta clara intre "bine" si "rau".

Bine, e frumos, nu zic nu, sa teoretizezi despre "asumare pacatelor lumii" si etc. atat timp cat o faci din postura comoda a unui om care nu sufera nici cat negru sub unghie vreo consecinta din aceasta perspectiva.

Da' seamana si a ipocrizie.

Copilul ramane copil in ochii parintelui, indiferent de varsta pe care o are. Fie 1, 20, 40, 80, 120 de ani...

Legatura de suflet nu se rupe niciodata.

In mod obisnuit, noi simtim doar legatura cu cei apropiati. Budismul, la fel ca si Iisus ne indeamna sa cautam mai adanc, sa simtim aceasta legatura intima cu toate fiintele, cu tot ceea ce ne inconjoara.

"Seamana a ipocrizie" doar in inima care nu cunoaste dragostea.

http://orig10.deviantart.net/39fc/f/...y_mushcake.jpg

Florinel ai inceput sa raspandesti(pe langa erezii )si idei sataniste.Din ce in ce mai bine.Curat apofatism!

Este pur si simplu o observatie logica elementara.

[ Daca (a implica b) si (b implica c) atunci (a implica c).
Este primul principiu logic care sta la baza majoritatii rationamentelor filosofice. ]

Evident, este o concluzie incomoda pentru orice crestin. Nu se face cateheza cu teste de logica.

Rezultatul insa nu ar trebui sa genereze reactii exagerate, ci o perspectiva care obliga la o intelegere mai profunda a misterului creatiei.

si eu raman copilul parintilor mei pana la moarte si dincolo de ea. Dar asta nu inseamna neaparat ca ei (parintii mei) sunt responsabili pentru pacatele mele pe care eu le fac ca adult, atat timp cat ei mi-au dat o educatie buna si corecta (crestina)

..................

Ce este evidentiat prin acest rationament reprezinta o responsabilitate cauzala nu o responsabilitate morala.

Dumnezeu reprezinta un factor cauzal in declansarea "Raului", prin crearea lui Lucifer.

Omul de stiinta care a descoperit energia nucleara are o responsabilitate cauzala pentru un eventual cataclism planetar.

Iadul este un cataclism perpetuu.


"Albert Einstein cel mai curtat si mediatizat om de stiinta din istorie a adus o contributie majora in descoperirea primei bombe atomice, prin celebra ecuatie a lui si prin scrisoarea trimisa presedintelui Roosevelt, scrisoare in care alaturi de Dr. Szilard, un fost coleg de facultate al lui Einstein, explica presedintelui despre uraniu si crearea unei noi si puternice arme. Din momentul in care s-a constientizat puterea celor doua bombe lansate in Japonia, Einstein a fost cuprins de o mare durere si un profund regret ca a semnat scrisoarea trimisa presedintelui. A trait aceasta durere pina la moarte stiind ce putere malefica a dezlantuit. Credeti ca oamenii de stiinta sint primii vinovati in aceste cazuri sau vina apartine dor oamenilor politici, ei fiind aceia care folosesc de stiinta in scopuri malefice? Credeti ca lumea ar fi fost alta daca Einstein nu ar fi trimis acea scrisoare lui Roosevelt?"

Absurdistan.Florinel ,ai dat-o cu iubirea si apofatismul pana...ti-ai dat arama pe fata."Virusul" a stat ascuns,dar in cele din urma si-a manifestat actiunea si te-a dat de gol.
https://www.probe.org/wp-content/upl.../piercings.jpg

asta dupa gandirea ta intortocheata

Existenta asa cum o percepem nu poate fi explicata dintr-o perspectiva temporala, printr-un proces, cu un moment t0. Se ridica probleme ontologice chiar de la emanarea Materiei din Dumnezeu. Mintea omului insa are nevoie de repere, de o intelegere cauza-efect.

Dezvoltarea spirituala, insa nu necesita o perspectiva care sa respecte toate exigentele rationale umane. Are nevoie insa de exigente care tin de cunoasterea esentiala, nemijlocita a eului, a tuturor fenomenelor in general.

Crestinismul foloseste o paradigma de perforare a eului extrem de eficienta:
un Dumnezeu in care se unesc extremele exprimarii sinelui - cruzimea abominabila in numele dreptatii si dragostea capabila de sacrificiul suprem.

Florinele, pentru cineva care se pretinde asa istetz ca a analizat fir-a-ar teologia crestina si o gaseste nesatisfacatoare, ma uimeste incapacitatea ta de a intelege ceva atat de elementar cum e notiunea de liber arbitru.

Desi cateva postari mai la vale, pareai a intelege ceva-ceva cand ii reprosai lui Dumnezeu ca nu lasat omului posibilitatea de a alege non-existenta, banuiesc ca intuisei oarecum ca asta era finalitatea promisa de "budhism', iluminarea = non-existenta.

Dar sa revenim, liberul arbitru inseamna o fiinta libera de a alege, de a-si accepta Creatorul si legile sale sau de a se opune Lui.

Sa inteleg ca tu nu tolerezi conceptul, sustinand ca nu exista liber arbitru si dimpotriva, orice actiune a creaturilor este subordonata vointei Creatorului, acesta fiind astfel direct responsabil pentru alegerile lor?


Sau sa inteleg ca totusi esti de acord ca dumnezeul tau 'budhist' este in mod esential rau, producand fiinte rele, confuze si o data ce ai acceptat lucrul asta te simti obligat sa pui si pe Dumnezeul crestin in aceeasi oala, in ciuda bunului simt si a unei logici elementare aplicata asupra detaliilor care arata contrariul?

Existenta lui Dumnezeu nu, existenta finitelor, din perspectiva crestina da.

Din perspectiva budhista se pare ca oricum nu avem coordonate de nici un fel, aici au ramas in pana de "revelatii".

Sa ramanem totusi la "liber arbitru", un concept relativ simplu dar foarte complicat de inteles/acceptat pentru tine.

Atunci ce ne mai bati la cap cu studiile tale "logice" si "rationale" ale teologiei crestine care ai gasit-o din aceasta perspectiva "incompleta" si "nesatisfacatoare".

Admite ca ai facut o alegere sentimentala, perspectiva budhista a unui Creator diabolic si a unei existente intunecate, dinspre intuneric spre anihilare e mai conforma cu experienta ta personala de viata.

Astia sunt tot dracii arhiconi care "teologhisesc" si cu ateii.

Discursul tau despre Dumnezeu-cel-de-cruzime-abominabila e fix pagina rupta din ideologia lor.

Exista o diferenta enorna, care tie se pare ca ti-a scapat.

Una este sa pui o forta destructiva si numai destructiva la indemana unei fiinte corupte, decazute (omul departat de Dumnezeu), cu un scop derizoriu (razboiul) si alta e sa oferi unei fiinte curate, luminate, o forta similara (libertatea de a-si alege Creatorul sau de a-L respinge) cu scopul suprem de a-i oferi sansa de a iubi, iubire care nu se poate materializa in adevaratul sens al cuvantului in afara acestei libertati.

Din pacate "logica" ta e falimentara.

Uite un exemplu simplu:
Deplasarea ta la servici implica un mijloc de transport.
Mijloacele de transport implica accidente.
Concluzie: (dupa "logica" ta): deplasarea ta la servici e cauza accidentelor.

Ba dimpotriva, asta e un punct forte al teologiei crestine.
Pe cand se pare ca teologia ta, cand faulteaza grav logica, deraiaza in "apofatisme",

La tine se pare ca produce mai degraba o perspectiva confuza, deci...?

Un bun crestin sau budist nu este neaparat si un expert in probleme de logica.

Implicatia logica prezentata este una elementara - se numeste silogism.


((A > B) and (B > C)) > (A > C) ("if A implies B and B implies C, then A implies C"), which is the principle known as syllogism.

Daca aceasta logica ti se pare incorecta, Alin poti sa propui modificarea fundamentelor gandirii rationale - asa cum o percepi, in felul tau personal, original.

--------
Referitor la exemplul pe care l-ai propus, concluzia este formulata gresit.
Formularea corecta este urmatoarea:

(Deplasarea la servici) implica (mijloace de transport). A >B
(Mijloacele de transport) implica (accidente). B > C
(Deplasarea la servici) implica (accidente). A > C

In cele doua premise ai folosit œimplicare necauzala (circumstantiala).
De unde ai scos œimplicare cauzala in concluzie? Puteai la fel de bine sa tragi concluzia ca "Ana are mere" si pe aceasta baza sa infirmi logica silogismului.

Daca doreai implicare cauzala€ in concluzie, implicatia in premise trebuia sa fie formulata tot cauzal.
Simplu.

Incearca alt exemplu.

una e sa fie folosita puterea nucleara in energie electrica, si alta e sa fie folosita puterea nucleara in razboi sub forma de bomba atomica. Ce, primul om care a descoperit otelul, e vinovat ca semenii il folosesc astazi la construirea de tancuri? FIECARE om este responsabil de propriile alegeri pe care le face in viata. O tigaie poate fi folosita la gatit (pentru asta a fost inventata), dar poate sa si ucida o persoana, depinde de utilizarea ei

Florinel se refera la un aspect care de fapt l-a trecut sub tacere, rasucind faptele, cum are de fapt obiceiul.

Eistein nu a avut mustrari de constiitna pentru contributia teoretica la fusiunea nucleara, ci pentru faptul ca a scris o scrisoare presedintelui Franklin Roosevelt rugandu-l sa URGENTEZE construirea bombei atomice, deci a unui dispozitiv care stia foarte bine ca nu poate fi folosit decat in scopuri distructive.

Prin comparatie, Dumnezeu cand L-a creat pe Lucifer, n-a creat nimic rau sau distructiv, nici macar la nivel de intentie.

Ba chiar dimpotriva, a fost creat cu cele mai bune intentii si cu buna zestre duhovniceasca, spre deosebire de dumnezeul budhist care din start creaza toate fiintele confuze si pacatoase, fara sa stie macar ce este binele si unde sa-l caute, motorul "evolutiei" spirituale in cazul asta fiind chipurile "suferinta" desi practic omul nu are de unde sa stie cum se leaga suferinta lui de un sistem moral si care ar trebui sa fie ala autentic.

Asta e scuza ta? :)
Atunci de ce o mai invoci daca nu te descurci cu ea?

Un copy/paste rapid de pe wikipedia fara a procesa macar minimal informatia e rusinos pentru cineva cu pretentii de intelectual.
E un gest de smechearas fara scrupule si nu da bine la restul discursurilor care le-ai tinut pe aici.

Da' chiar si fara cine stie ce pretentii intelectuale, ai putea sa dai macar un link corect.

Daca vorbim de silogism, link -ul corectel este asta:

https://en.wikipedia.org/wiki/Syllogism

Si sunt mai multe forme de silogisme, daca te uiti aici:

https://en.wikipedia.org/wiki/Syllogism#Types

Iar tu nu ai venit cu nici o formulare valida in acest sens.

Binenteles ca e un fals silogism (si asta nu se argumenteaza cum ai incercat tu mai sus), eu ti-am aratat cum poti gresi daca te joci cu ce nu cunosti si arunci litere si sagetele aiurea.

Un silogism valid de ex. este asta:

All informative things are useful. (PaM)
Some websites are not useful. (SoM)
Some websites are not informative. (SoP)

Ceea ce am scris mai sus, nici macar nu este exprimat valid ca si silogism, pentru ca pana la urma, vizavi de subiectul in discutie, tu nici macar nu ai construit un silogism valid, deci ce putem sa analizam aici?

Incearca sa construiesti unul vizavi de subiectul in discutie dupa ce citesti link -urile de mai sus. si ai sa-ti dai seama si singur ca e invalid, daca nu, te ajut eu.

faptul ca Eistein nu a avut mustrari de constiinta pentru contributia lui la fabricarea bombei atomice, o stiam deja

Bineinteles ca Dumnezeu nu a intentionat sa creeze o fiinta care urma sa fie condamnata la o suferinta vesnica...pentru ca intr-un mod inexplicabil a simtit nevoia sa se mandreasca. Nimeni nu a pretins ca Dumnezeu a dorit sa faca o fiinta malefica.

Insa, spre deosebire de un simplu inventator, Dumnezeu ii cunostea soarta chiar inainte de a pronunta "Fiat Lux". Si nu doar soarta acestuia, ci a milioane si milioane de alte fiinte.

O creatie scindata sub forma iad-rai, este in mare masura un proiect esuat - la fel ca o societate divizata in bogati si saraci.

Gata, ai renuntat la ideea cu silogismul si ai revenit la asertiuni personale care se vor dogme?