Nu știu cum se face „stăruința” în Londra, dar stăruința în rugăciune este biblică. A cere Duh Sfânt de la Dumnezeu ne învață Iisus în evanghelii.
Tu poate te referi la daruri rele, care nu sunt de la Dumnezeu.
Duhul Sfânt și darurile Lui sunt întotdeauna de folos soră Lacrimi.
Și eu râvnesc, dar nu atât cât ar trebui. Râvnim după darurile duhovnicești pentru că Sfântul Apostol Pavel poruncește aceasta.
Pentru că suntem (eram să zic fraieri) prea mici la suflet. Tocmai de aceea, fiindcă nu avem suficientă intelepciune, smerenie, viata duhovniceasca.
În ceea ce mă privește eu știu sigur că darurile duhovnicești sunt de la Domnul. Nu am teamă că darul meu ar fi de la satana.
Îndrăzneala nesăbuită este o greșeală dar nici teama de darurile Duhului Sfânt nu este o virtute.

Nu. Cerem Duh Sfant. Duhul Sfant este o persoana, este Dumnezeu. E normal sa-L dorim, ce ar fi viata fara El? Ca El nu vine cu mana goala atunci cand vine, si da si daruri, asta face parte din caracterul Lui si e minunat.

ca si copii de Craciun...il asteptam pe mosu ca are sacu plin.....voi faceti si lista pt Duhul Sfant?

Comparatia e valabila numai in cazul in care pentru tine darurile inseamna doar papusi si masinute. Gandeste putin mai sus.

"Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?"

Dar de ce sa-L ceri/primesti de mai multe ori? Daca L-ai primit o data, de ce nu incerci sa-L pastrezi? Pentru ca Dumnezeu nu ia Duhul Sfant de la noi, decat atunci cand vrem noi asta. Sa inteleg ca la voi pleaca si vine de cate ori vreti? Ii dati drumul sa plece si apoi Il cereti din nou?... Greu de inteles....

Traim o vreme in care nu ar trebui sa ne simtim vrednici de semne si minuni.... Traim o vreme in care ar trebui sa cerem Domnului darurile Duhului cele mai mici... si nu ceva atat de mare, ce poate fi atat de inselator...

Mie smerenia si pocainta mi se par infinit mai mari decat vorbitul in limbi. Acesta din urma in ciuda faptului ca e spectaculos, nu are nici o valoare nici aici nici pe lumea cealalta. Nu foloseste nimanui, nici macar sufletului care-l experiaza. E praf in ochi care nu face decat sa confirme faptul ca "da, am gasit calea si Duhul". si din cauza confirmarii asteia false, e foarte greu sa scapi de el. E foarte greu sa intrerupi un cerc vicios care-ti satisface orgoliul: DAAA, A VENIT DUHUL SFANT PESTE MINE! YAY! Mai smulge-te din inselarea asta daca poti. Si dupa cum decurg discutiile de-aici, intotdeauna demonizatii sunt altii, nu eu, eu am discernamant si-asa mai departe. Altii se inseala, altii simuleaza, altii sunt in stari de transa auto-induse, altii, altii, nu eu. Ca asa ma invata pe mine experienta mea subiectiva, ca eu chiar sunt special si mantuit.

In ortodoxie inveti ca si la 70 de ani, dupa o viata sfanta, sa te feresti de inselarile celui ce se face si inger de lumina, cu mari semne si minuni. In penticonstalism te botezi si bang, la sugestiile pastorului, vorbesti in limbi inexistente care impresioneaza anturajul si iti intaresc stima de sine si indreptatirea de sine.
In ortodoxie inveti ca intotdeauna sa-i vezi pe altii mai buni si mai plini de har, si pe tine insuti ultimul nevrednic si pacatos care inca nu a pus inceput bun pocaintei sale nici la 70 de ani, cand chiar iti vin ingerii in chilie sa te conduca spre Imparatie. in penticonstalism te scutura duhul cum vrea inca de la inceput si tu-l primesti.

Nu am cunostinta de botezul care s-ar cere de mai multe ori. Dar e adevarat ca suntem oameni si mai gresim, iar Biblia spune ca pacatuind intristam Duhul Sfant care se departeaza de la noi intr-o masura mai mica sau mai mare. Chiar si ucenicii se strangeau si se rugau sa fie re-umpluti cu puterea Duhului Sfant si sa se faca semne si minuni pentru ca Hristos sa fie proslavit:

"Şi acum, Doamne, caută spre ameninţările lor şi dă robilor Tăi să grăiască cuvântul Tău cu toată îndrăzneala
Întinzând dreapta Ta spre vindecare şi săvârşind semne şi minuni, prin numele Sfântului Tău Fiu Iisus."

Duhul Sfant se departeaza de un om care nu are smerenie si pocainta, si ia si darurile cu El.

Ai putea sa-I spui asta lui Dumnezeu? "Doamne, ai dat un dar inutil, fara valoare, praf in ochi?" Nu-i mai simplu sa intelegi de ce a vrut Dumnezeu sa-l dea decat sa hulesti ce nu cunosti?


Nu-ti inteleg reactia. Nu are nici o legatura cu Duhul Sfant. yacs!

Aceleasi lucruri le invata orice crestin. Dar oameni mandri sunt peste tot, si la ortodocsii cei smeriti si la mandrii de penticostali.
Am mai spus ca nu avem nici un merit ca avem Duhul Sfant. Tu consideri ca ai vreun merit daca Il ai? [caci si tu consideri ca Il ai, nu?] In fiecare zi trebuie sa veghezi si sa te pocaiesti de tot ce e rau. Dar Duhul Sfant nu ne este dat pentru vreun merit, ci pentru indurarea lui Dumnezeu .

Chiar daca ne simtim nu suntem vrednici nici de darurile cele mici nici de cele mari . Dar Dumnezeu vrea sa lucreze si nimic nu-l poate impiedica, nici macar "smerenia" noastra. Sa fii smerit nu inseamna sa strigi intruna "nu sunt vrednic", [asta ar insemna sa te uiti prea mult la tine si prea putin la Dumnezeu], ci sa accepti voia lui Dumnezeu oricare ar fi ea, in ciuda faptului ca esti nevrednic. Sunt sau nu sunt vrednic, oricum persoana mea nu conteaza prea tare, de aceea sunt la dispozitia Ta, Doamne, fa ce vrei cu viata mea, iti apartine in totalitate.

Nu Jane, noi ăștia de pe acest topic suntem demonizați, ne înșelăm, simulăm și nu avem discernământ. Asta vrei să zici?

Tu pretinzi că interesată de psihologie. Ți se par penticostalii de pe forum niște dezaxați, îndrăciți și fără discernământ?

Nu crezi că e mai logic ca penticostalii demonizați (dacă există așa ceva) să aibe alte preocupări decât să intre pe forum www.crestinortodox.ro? Ăia se țin de urlăturile, bolboroselile și nebuniile lor maligne.