Corect. Sfanta Scriptura nu stabileste varsta botezului; stabileste conditiile botezului: invatarea ("faceti ucenici"), credinta ("daca vor crede") si marturisirea ("marturia unui cuget curat"). Cine indeplineste aceste conditii se poate boteza, indiferent de varsta. Mi-e greu sa cred ca un prunc ar putea indeplini macar una din aceste conditii.

Ce nu stiti voi este ca mai exista si asanumitul botez al sangelui prin care cei care se pocaiesc sincer si-L primesc pe Hristos in sufletul lor chiar si inainte de moarte, cum a fost acest talhar, se mantuiesc. In vietile Sfintilor sunt multe cazuri de prigonitori ai crestinilor care vazand minunile Sfintilor Mucenici au crezut in Hristos, L-au marturist in fata stapanitorilor pagani si au acceptat sa fie omorati pentru El, primind acest botez al sangelui si au fost trecuti in Martirologii si in randul Sfintilor. Citeste Viata Sfantului Mare Mucenic Gheorghe ! Ai sa intelegi multe.
http://paginiortodoxe.tripod.com/vsa..._gheorghe.html

Si acest "botez al sangelui" are la baza credinta, ceea ce arata ca era vorba de persoane mature "botezate".

Nu cred ca este importanta trecerea in Martirologi. Conteaza faptul ca au fost trecuti in Cartea Vietii a lui Dumnezeu.

Ce intelegi tu prin "maturitatea intelegerii actului"?
Chiar din cei care ii consideram in mod convetional adulti de multe ori arata ca n-au maturitate in decizii si nu inteleg angajamentele care si le-au luat la un moment dat.

Si daca un copil spune ca vrea sa fie botezat de la varsta de 6 ani, asa cum stie ca vrea afara, vrea mancare, etc. cine poate spune si in baza a ce ca nu are "maturitatea intelegerii actului"?

Ceea ce spui tu ca sunt "cerintele Sf. Scripturii" sunt de fapt interpretarile neoprotestante ale Sf. Scripturii si n-au mai mult de cateva secole.

[quote=tricesimusquintus;135377]Educatia scolara nu-mi afecteaza cu nimic mantuirea.
[quote]

Nu e vorba doar de educatia scoalara si chiar o afecteaza foarte mult.
Adu doi copii, unul care a fost crescut intr-o familie de pagani si unul care a fost crescut de o familie crestina, tine-le o catehizare si intreaba-i daca vor sa se boteze.

Un copil atunci cand este copil, purtarea sa este lasata de Dumnezeu la latitudinea parintilor.
Mai tarziu, cand se maturizeaza si devine independent si responsabil, atunci devine sarcina lui personala.
Asta nu se intampla binenteles peste noapte.

Comparatia ta cu copilul la notar este neinspirata si arata exact contrariul a ceea ce vrei sa demonstrezi.

Dpdv legal un copil are drepturi juridice, poate chiar mosteni o avere dar nu o poate administra pana cand nu implineste o anumita varsta, pana atunci parintii sau tutorii lui sunt cei in drept (dar cu drepturi limitate).

Cam asa este si cu harul botezului, copilul il poate primi de mic, ii foloseste, insa il poate utiliza pe deplin doar pe masura ce se maturizeaza si devine tot mai constient de actiunile sale.

Importanta are pentru cei care raman in urma pentru ca in acest fel Biserica il confirma drept pilda vie si indemn de urmat.
Este o re-actualizare a jertfei Mantuitorului, o pilda vie a unei cai de urmat in orice timp si de catre oricine.

Dar poate ar fi mai bine de remarcat aprecierile neoprotestantilor care ii trec in baza unei judecati sumare si de multe ori superficiale, pe cei raposati dintre ei in "Cartea Vietii" fara a cunoaste de fapt judecata lui Dumnezeu.

Este tot un soi de canonizare dar intr-o forma sa zicem..parodica.

Contextul de unde ai scos interpretarile de mai sus se refera la indemnul propovaduirii Evangheliei, nu la conditiile botezului.

De asemeni, asa cum am mai spus botezul ca "marturie a unui cuget curat" nu sta in afirmatia omului (sunt curat, cred, etc) ci in botezul de Sus, facut prin Harul Sf. Duh, doar El are puterea de a curati, nu omul prin deciziile sau afimatiile sale.
Prin interpretarea de mai sus, protestantismul minimizeaza, anuleaza practic lucrarea lui Dumnezeu (care ramane doar teoretica), scotand in evidenta omul si "marturia" sa.

Decizia omului este fara doar si poate necesara, insa daca ne referim la adulti, un copil capata aceasta capacitate de decizie in timp, nu la momentul X, timp in care nu se poate spune ca este ferit de pacat si consecintele lui, timp in care mantuirea lui este si ramane o problema.

Repet inca o data, ceea ce numesti tu conditii nu sunt numite la fel de Sf. Scriptura si sunt interpretari protestante ale unor pasaje scoase din context si puse in mod fortat impreuna.

Conform interpretarii protestante ar trebui sa existe in Sf. Scriptura o afirmatie de genul: "Mergeti si invatati dintre neamuri pe cei care au implinit varsta de 12 ani, si daca vor crede botezati-i in numele....
Sa nu carecuumva sa predicati la altii mai mici Evanghelia sau sa-i acceptati la botez pentru ca le violati dreptul sfant de a face rau si a-si rata mantuirea".

Astfel, din pacate, neoprotestantii se fac unealta celui rau, prin argumentatia lor aratand ca:
1. ei nu cred in botez ca lucrare sfintitoare a lui Dumnezeu, care poate lucra in sufletul copilului asa cum la un nivel mai jos, parintii lucreaza asupra mintii copilului prin educatie.
2. punand o limita arbitrara la varsta botezului ei incerca sa protejeze tocmai.."dreptul" omului de a-si pierde mantuirea.
3. Nu cunosc si nu inteleg lucrarea harului si faptul ca ea nu afecteaza negativ vointa omului si capacitatea lui de a alege intre bine si rau.


Un om botezat nu este un robot al lui Dumnezeu, ba dimpotriva - sfant fiind are mai multa libertate de a alegere decat cineva care este rob pacatului.

Un pacatos cu greu mai poate alege binele insa un om sfintit are aceeasi capacitate de a alege raul (nu si aceeasi motivatie) - fiind si el supus ispitei cu care este dator sa lupte cerand har si ajutor de la Dumnezeu.

Sunt de discutat destule subiecte reale. Nu este cazul sa apelam la scorneli. De unde ati scos-o pe asta cu judecata si trecerea in "Cartea Vietii", efectuate de catre neoprotestanti? Noi nu avem cultul bisericii. Nu consideram ca bisericile noastre ar putea face ceva in locul lui Dumnezeu. Doar Dumnezeu poate trece pe cineva in "Cartea Vietii"(expresie biblica, vezi Filipeni 4:3, Apocalipsa 3:5, 17:8, 20:12, 21:27).

"Interpretarile" sunt din contexte unde era vorba despre botez. In plus, ar trebui sa fiti de acord ca exista o stransa legatura intre propovaduirea Evangheliei si botez (dvs. le separati).

"Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la orice faptura. Cine va crede si se va boteza, va fi mantuit."(Marcu 16:15,16) Sunt cuvintele Mantuitorului. Observati legatura dintre propovaduirea Evangheliei, credinta si botez?

Cine le separă?

Fapte 16.15 "Iar după ce s-a botezat [COLOR=#ff0000]şi ea ŞI CASA EI[/COLOR], ne-a rugat, zicând: De m-aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneţi."
Fapte 16.33"Şi el, luându-i la sine, în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi [COLOR=#ff0000]toţi ai lui îndată[/COLOR]."
[COLOR=#ff0000]In Antichitate casa unui om insemna si copii mici şi servitorii.[/COLOR]

O fi asa cum ziceti dvs. Numai ca nu are nici o relevanta. Sfanta Scriptura ne arata ca erau botezati numai cei care ascultau Cuvantul si credeau. Nu este limpade?

Va legati de expresia "toata casa". Cine v-a spus ca nu poate fi "toata casa" compusa din persoane ajunse la o varsta cand pot intelege si crede?
V-am explicat cum prezinta Sfanta Scriptura cele 5 cazuri in care se spune ca s-a botezat "toata casa", si de care se agata, sarind peste unele versete semnificative, cei care vor sa argumenteze "fortat" botezul copiilor. Gasiti postarea mea in link-ul de mai jos. Nu are rost sa umplem paginile forumului.

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...?t=871&page=36