In acest context iertarea are de fapt alt sens: renuntarea la inima impietrita in fata lucrarii Harului.

La inima impetrita nu poti renunta,din punctul meu de vedere,decat prin lucrarea Harului,este un efect al lucrarii harului.Deci nu o atitudine contemplativa(vad-renunt),ci una de transformare reala(transforma-renunta).Din punctul meu de vedere,confesional,acolo unde Cel de Sus a hotarat sa lucreze harul este irezistibil.Consecinta este cea din I Ioan 2: 29 ,,Daca stiti ca El este neprihanit, sa stiti si ca oricine traieste in neprihanire este nascut din El."Atunci esti nascut din nou,prin har, si ai dreptul sa te numesti ,,copil al lui Dumnezeu".

Te uiti in viata ta si citesti ce a scris Ioan.El si cei carora le scria se considerau copii ai lui Dumnezeu.Nu era un eveniment viitor nesigur.Era o certitudine incredibila.Revin si inchei cu cele spuse de apostol,este atat de simplu si de clar incat iti trebuie un real talent intunecat ca sa rastalmacesti:

,,Copilasilor, nimeni sa nu va insele! Cine traieste in neprihanire este neprihanit, cum El insusi este neprihanit. Cine pacatuieste este de la diavolul, caci diavolul pacatuieste de la inceput. Oricine este nascut din Dumnezeu nu pacatuieste, pentru ca samanta Lui ramane in el; si nu poate pacatui, fiindca este nascut din Dumnezeu."(I Ioan 3:7-9).Si tot insista: ,,Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu si copiii diavolului. Oricine nu traieste in neprihanire nu este de la Dumnezeu".

Ca sa nu plictisesc:verbal,fariseic,pot accepta orice insa lucrarea harului,divina si transformatoare,la modul radical,se vede,esti precum spunea Hristos: ,,lumina lumii" (Matei 5:14).Se observa trasformarea,nu poate fi ascunsa sub obroc sau ipocrizie.Nu mai esti din lume,vrajmas al lui Dumnezeu si pt asta lumea te va ura crancen,pt ca nu mai esti ca ea.O scurta,necesara si corecta analiza interioara si fiecare isi va gasi raspunsul,al cui copil este.Eu ma voi opri sa fac aprecieri,acest tip de analiza o fac doar cu privire la persoana mea.Cine nu poate sa se roage Celui de Sus sa-i dea puterea sa vada ce este in el.Cat mai are timp.

Vezi ca ai gasit raspunsul? :) Ideea ca Harul este irezistibil duce la ideea iertarii in cazul pacatului impotriva Duhului Sfant.
Te intreb: este Harul irezistibil mai presus de vointa libera a omului? Este ceea ce sper si este rugaciunea pe care o am cea mai draga la inima, ca Harul sa fie irezistibil pentru toti oamenii, mai irezistibil decat vointa proprie :)

Mie,pe acest topic,mi s-a spus asa,din partea unui credincios ortodox:,,Că vrei tu să crezi asta sau nu, tot adevărat rămâne, căci Adevărul e unul singur şi acesta-l găseşti doar în ortodoxie. Acest adevăr se relevă celor credincioşi dar şi celor necredincioşi sau de altă religie, cu ştiinţa sau fără ştiinţa lor. Tu te poţi mântui indiferent de situaţie, căci nimeni nu poate cuprinde logica dumnezeiască, dar între timp, noi ăştia care năzuim către Hristos, rămânem ortodocşi până la capăt."

Eu numesc asta har irezistibil,dpdv calvinist.Adica Duhul Sfant pentru a-i aduce pe alesii Domnului la EL,le adreseaza o chemare launtrica speciala,care vine pe langa chemarea exterioara cuprinsa in mesajul Evangheliei.Prin intermediul acestei chemari se realizeaza o lucrare a harului inlauntrul celui pacatos,lucru care il va duce la credinta-n Hristos.Schimbarea launtrica il face sa creada adevarul spiritual,orb fiind pana atunci.El primeste o inima noua si este nascut din nou,fiind copil a Celui de Sus.

As spune ca in punctul de vedere care mi s-a spus este un element arminian(,,Tu te poţi mântui indiferent de situaţie"),unul calvinist(nimeni nu poate cuprinde logica dumnezeiască)unul ortodox(Adevărul e unul singur şi acesta-l găseşti doar în ortodoxie)si unul inedit (cu stiinta sau fara stiinta lor).Ultimul raspunde la intrebarea ta.Eu ti-as spune ca harul lucreaza acolo unde trebuie.Adica unde hotaraste Dumnezeu.

Bineinteles ca multi mi-au spus ca omul ar trebui sau chiar are posibilitatea,dreptul,ca sa ma exprim la modul umanist,de a respinge harul.Ba chiar o si face.Eu cred ca acolo unde Cel de Sus doreste sa transforme nimic si nimeni nu ii sta in cale.Mi s-a mai spus ca asta incalca libertatea umana.Oare este corect,in numele liberului arbitru,sa-l lasi pe un orb sa se duca-n prapastie sau este preferabil sa-l salvezi tu,chiar fara nici un aport din partea lui?O moarte pt ca asa vrea el,neputand mai mult si fiind restrans tocmai la propria incapacitate sau o decizie divina,chiar peste el pentru a-l salva?Unde este mai prizonier?In libertatea deciziei divine,perfecte si drepte sau in decizia sa,umana,imperfecta si adesea pacatoasa?Unii inca oscileza sau inalta liberul arbitru,chiar daca finalul este fatal.Le respect opinia dar Dumnzeu in care cred eu nu esueaza in chemarea Sa niciodata.Unde este dragostea mai mare?Sa-l salvezi cu orice pret sau sa-l lasi sa moara pt ca atata poate?

Ma opresc aici,pe acest topic.Nu doresc sa incep o noua polemica,mi-am propus sa-mi cenzurez drastic opiniile pe aceasta tema tocmai pentru a nu fi pricina de tulburare sau piatra de poticnire pentru nimeni.Atat si nimic mai mult.Dumnezeu ne va judeca pe toti.

:) Nu-i gresit ceea ce spui, as adauga doar o nuanta: Dumnezeu nu calca liberul arbitru al omului ci se foloseste de el pentru a-l aduce pe om la El. In asta consta maretia lui Dumnezeu :)

Intrebare pentru Catalin:
Cum se impaca ceea ce afirmi tu despre Ortodoxie (vis-a-vis de inexistenta fundamentalismului si ecumenismului) cu ceea ce a zis preotul ortodox din Italia in clipul cu minunea cu icoana Maicii Domnului si anume: el a zis ca:

"Daca Sfanta Fecioara plange intr-o biserica ortodoxa este ca si cum ar spune catolicilor din Italia ca au uitat tocmai ratiunea credintei lor. Astazi vedem o biserica catolica mai ales in Italia turmentata (torturata) din cauza a 5 sau 10, sau 20, sau 100 preoti mizerabili, urati, bastarzi care nu trebuiau sa se afle acolo. Dar Papa nu are vina. Episcopii nu au vina pentru ceea ce au facut mizerabilii. Credinciosii judeca toata biserica lui Hristos si mai ales biserica catolica in baza acestora (dupa cum ii vad pe acestia). Acesta este probabil un semn aratat de Sfanta Fecioara si aici si tuturor: deschideti ochii vostrii, rationati, intoarceti-va in voi. Eu, eu am zis si am repetat si repet: nu va exista instrumentalizarea locului atata timp cat eu traiesc aici deoarece eu urasc tot ceea ce este in spatele unui sanctuar, al unui loc misterios.
Este un miracol a-i vedea pe non ortodocsi, non crestini, musulmani venind pentru ca au auzit vorbindu-se de miracolul icoanei, venind sa se roage in limba lor, sa se roage intr-o biserica crestina.
Fiecare biserica catolica, ortodoxa are turma sa si mesajul meu atat pentru ortodocsii fideli cat si pentru voi este: intoarceti-va la bisericile voastre si imbratisati preotii vostri. Mergeti duminica la Liturghie cu inima deschisa pentru ca Hristos va asteapta acolo".

Deci cum se impaca discursul acestui preot cu ceea ce zici tu despre Ortodoxie?

Toate postarile fratelui meu Scotty, indeosebi de pe acest topic, fac praf "Raspunsul la catehismul calvinesc"al mitropolitului Varlaam al Moldovei din secolul XVII, care isi vadeste tot mai mult caracterul confuz de opera strict polemica, cu motivatii politice. Iar in ce va priveste, stimata doamna, puneti deseori punctul pe i. Problema e ca "aures habent, et non audient"...

Apropos de asta, mi-a placut foarte mult o remarca citita candva: in conversatiile aprinse live, oamenii ajung sa ridice vocea si chiar sa tipe unii la altii ca si cum ar fi careva surd si n-ar auzi, in timp ce, cu indragostitii se intampla pe dos, vorbesc tot mai in soapta pana ajung sa se inteleaga chiar si fara sa vorbeasca, atat de tare se aud. Gandindu-ma la aceasta remarca, imi zic mereu ca Dumnezeu trebuie sa ne iubeasca foarte mult daca nu tipa niciodata la noi in ciuda surzeniei inimii noastre. Si cred ca tot in sensul asta a cerut Domnul ca atunci cand ne rugam sa nu spunem multe ca neamurile care cred ca in multa lor vorbarie vor fi ascultate (Matei 6:7) ci sa spunem Tatal Nostru, o soapta a inimii catre Dumnezeu. :)

Mă scuzaţi că întreb: aici e adunarea Adrianelor? :39:

Mai degraba adunarea clonelor.