@ loveeverywhere :

Parerea mea e sa ii lasi in ale lor...pe cat posibil sa refuzi sa te contrazici cu ei.......un adevarat traitor nu o sa creeze niciodata nimanui sentimentele pe care povestesti ca ti le-au creat tie respectivii...pentru ca cei care sunt cu adevarat traitori sunt caracterizati de compasiune pt cei din jur si tin cont de faptul ca uneori litera legii poate sa omoare...in schimb habotnicii de care vorbesti se cred, undeva in sinea lor(dincolo de smerenia rationala), destul de inaintati pe calea cea buna si probabil ar fi in stare sa te stranga de gat in numele lui Hristos iar mai apoi sa spuna ca au facut o fapta buna....deci orice discutie cu ei e de prisos...sunt niste frati de-ai nostri care sunt in ratacire si trebuie sa avem rabdare si mila de ei mai ales ca si noi insine precis avem alte probleme la fel de grave chiar daca nu atat de evidente....
p.s. : stiu ca e greu si ca iti fac sangele sa ti se suie la cap.....dar tocmai in aceasta incercare sta ascuns inca un pas pe "calea ce stramta"....Doamne ajuta!

In DEX, habotnic este definit ca fiind persoana care respecta cu scrupulozitate exagerata prescriptiile religiei. Cum vad eu exagerarea? Daca m-am asezat la rugaciune si cineva bate, nu-i deschid usa, trebuie sa-mi vad de rugaciune. Tin sa amintesc ca esti mai bine placut lui Dumnezeu daca te opresti din rugaciune si deschizi usa (a se vedea Patericul).

Dacă cineva bate la uşă în timp ce mă rog, da, trebuie să întrerup rugăciunea şi să-i deschid. La fel, dacă intervine ceva presant şi trebuie să fac acel lucru neprevăzut, este normal să abandonez acea sesiune de rugăciune.
Dar dacă eu sunt preot şi în loc de "rugăciune", am pune "liturghie" ? Aici mi se pare că problema e un pic mai complexă. Abandonăm sau nu abandonăm o liturghie în desfăşurare ?
M-ar interesa un răspuns argumentat.

Pai daca e cutremur sau arde... ori cine stie ce eveniment nefericit are loc... cred ca trebuie sa se treaca la salvarea de vieti.

Din pacate, nu pot sa argumentez raspunsul meu cu surse, dar imi aduc aminte ca am citit undeva ca o Liturghie odata inceputa, trebuie obligatoriu incheiata, chiar daca intervin intreruperi.

Din cate imi aduc aminte, era o discutie pe un alt forum despre o situatie care a aparut undeva in America, cu o persoana care a decedat in timpul Liturghiei. S-a chemat salvarea, paramedicii, cum le spune acolo, acestia au constatat decesul, iar preotul a slujit restul Liturghiei, bineinteles, introducand rugaciuni suplimentare pentru cel chemat la Domnul.

Acum, na ! Nu a spus nimeni ca ar fi vorba de habotnicii ortodocsi sau de alta religie .
Daca este sa ma gandesc la grozaviile facute de musulmani, la atrocitatile facute de secta aceia care a provocat cea mai mare sinucidere in masa din lume, daca este sa ma gandesc la secta Aum din Japonia...eu, i-as impusca !
La ortodocsi habotnicia se manifesta cumva altfel, este mai cu perdea, ea determina o sinucidere mai lenta, o ucidere de suflete mai subtila , o influienta asupra celorlalti in timp, isi exprima rautatea, prostia si lipsa de etica ( fiindca despre acest amestec este vorba ) intr-o maniera mai legitima, mai cosmetizata cu " smerenie " ...
Nu poate exista Dumnezeu in acest amestec, nu are cum, ADEVARUL nu se mocirleste nici cu toate interpretarile si filozofiile inventate despre credinta.
Pe acestia nu ii impusc, doar ii ignor , dar daca ma calca pe bombeuri, s-ar putea sa ma razgandesc in priviinta indulgentei .( tocmai ma hartuieste un individ " credincios pana peste poate ", pe mp , il intereseaza in mod deosebit daca eu pazesc porunca nu stiu cui , de-a nu avea viata intima cu sotul meu decat in interes de procreere, caci " asa cere Domnul " ...).

Are parintele Arsenie Papacioc un exemplu tare potrivit :

http://www.youtube.com/watch?v=-vf8x...e=channel_page

cand vorbeste despre ispitirea de dreapta. Patima este definitia habotniciei.

Multa ignoranta si lipsa de instruire elementara in lumea asta ortodoxa!
Hai la barbati mai inteleg ca in momentul cind o "iau pe ulei" paranoia asta fanatico-religioasa-talibana ii tine foarte mult timp insa cind vad femei care gindesc asa pur si simplu ma cutremur ( si avem pe forum un exemplu arhicunoscut de toti si alte citeva dara care sunt mai putin vocale)

Tu spui ca la barbati mai merge cum merge treaba asta cu habotnicia, dar la femei....
Eu spun tocmai invers, cand stiu ca majoritatea barbatilor, prin natura lor, vad numai sex in fata ochilor, tot ei se gasesc sa denigreze in fel si chip intimitatea in cuplu, bine-nteles, pe premize religioase. Cand ei sunt cei care tot " trag " nevasta de maneca, cand le mai da in colo de posturi, cand " nesatul " barbatului a schimbat fata pamantului s.a.m.d !
Ce sa mai spunem de fenomenul masturbarii care, cred ca detine o mai mare amploare in latura asta masculina ( nu judec ). Deci, tot ei se gasesc vrednici sa spurce femeia in fel si chip, sa-i dea una in cap ca este pacatoasa, sa conceapa tot felul de aberatii despre viata sexuala in cuplul casatorit, si cate si mai cate.
Dar, cred, totusi ca exista o chichita pe-aici, in primul rand, barbatii care fac pe inocentii ( caci asa se intelege ), acestia clar ca nu sunt barbati, poate sunt doar copii, sau niste frustrati incurabili in ale integrarii firesti in societate ( nu se insoara, nu vor, desi stau in lume ), ori sunt calugari, sau batrani de nu se mai pot impune in acest sens...si asa ajung la sfintenii de neimaginat, judecand pe ceilalti care nu sunt imbroboditi ca ei, ori nu au aceleasi principii.
Nici o carte sfanta nu spune ca, daca vrei sa faci doar doi copii, trebuie sa te impreunezi cu sotul doar de doua ori. Ar fi imposibil, nici nu se procedeaza astfel, doar se trambiteaza din cand in cand de catre vre-un pamantean afundat cu totul in " dogme " imaginare.

Si eu sunt dintre cei care nu prea inteleg ce inseamna habotnic,si care e nuanta rea a acestui cuvant.
Poate da totusi cineva niste exemple,de ce anume inseamna pentru toti 'habotnic' ? .Caci ceea ce pentru unul inseamna habotnicie,pentru altul e demn de admirat.
De asemenea,nici cu fariseismul nu cred ca trebuie confundat acest termen,pentru ca farisesimul inseamna ascunderea adevaratei tale esente ( a se citii mizerii) interioare.
Un aspect negatibv al habotniciei l-as vedea doar in aplicarea mecanica a unor reguli fara intelegerea sensului lor.
Dar in intelesul de execes de zel ,si exces de credinta,nu cred ca poate exista nici un fel de condamnare,dimpotriva...