În prealabil postat de Mihailescu-Marin Daniel (Post 308882)

Buna ziua din nou, am sa va marturisesc ca am un mare pacat........mancarea.......sunt cel mai mare gurmand din lume........mananc de sparg..........si tot nu-mi ajunge............mananc la servici, ajung acasa mananc pe la ora 17.....pe la ora 19.......pe la ora 22......cand ma trezesc mie foame........si am 27 de ani si am depasit suta de kg.

Problema mare este ca din aceasta foame a mea, pacat al meu vin si alte pacate,:
- lenea; explicatie : dupa ce mananc ma pun in pat, sau cate odata mananc in pat;
- somnul: explicatie: daca ma pun in pat ma apuca somnul;
- netinerea postului: mananc carne, lactate
- credinta desarta: eu tot timpul zic ca Dumnezeu ma iarta, ca de maine incep sa tin post........si tot asa zic si a doua zi..........si tot asa pana la finalul postului, si trece postul si vad ca nu am tinut nici macar o zi;

Spun sincer ca imi lipseste vointa si rugaciunea permanenta (ma refer la rugaciunea de dimineata si seara), imi lipseste credinta adevarata, imi lipseste curajul de a spune nu.
Stomacul meu a ajuns creierul meu, daca el imi spune sa manan eu mananc.

Va rog din suflet ajutati-ma cu un sfat practic, poate un acatist al vreunui sfant impotriva mancarii sau asa ceva.
In august se va naste sper primul meu copil si vreau ca el sa ma vada ca mananc pana mor, vreau sa slabesc cumva sau cel putin sa nu mai mananc atat.

Va multumesc din suflet, si astept sfaturile voastre, al vostru gurmand Daniel.
Doamna ajuta.

În prealabil postat de Delirul (Post 353647)

Nimic nu te va ajuta mai mult decat auto-disciplina. Eu sunt un individ care in principiu am 80 si rareori ajung la 85 de kile. Intr-o perioada in care eram mai stresat obisnuiam sa mananc adesea peste masura, de multe ori fara sa realizez ca fac excese. In acea perioada ajunsesen sa am cam 93 de kilograme, lucru care de altfel se si observa, toti imi spuneau ca m-am mai ingrasat. Mi-am dat seama ca lucrurile nu merg deloc pe un fagas bun, simteam ca si rezistenta pe care o aveam de obicei a scazut si starea fizica generala era foarte proasta.

Primul pas a fost sa-mi fixez un numar de mese pe zi, 3 mese pe zi sunt de ajuns. Dimineata, dupa amiaza si seara o masa daca se poate pana in ora 7. Al doilea pas a fost sa reincep sa fac miscare, 30 de flotari, ridicari gantere (nu sunt scumpe si este foarte bine sa le ai in casa intrucat cam toate exercitiile de care ai nevoie se pot face folosind greutatea proprie si 2 gantere), abdomene, alergat pe loc macar 10 minute si nu in ultimul rand cat mai multe matanii la rugaciune. Exercitiile le faci cand ai timp dupa ce vii de la servici nu mai mult de 3 zile pe saptamana cu pauze de o zi intre ele.

Astfel am ajuns la greutatea normala de 82 kg

Spor la lucru

În prealabil postat de CelMandru (Post 353661)

Scuză-mă frate că intervin. Numărul metaniilor nu îl stabilim noi. Nu le facem ca pe un exerciţiu fizic. Duhovnicul nostru stabileşte dacă şi cât facem, altfel intrăm numaidecât în tovărăşie cu mândria cea spurcată. Trebuie să facem ascultare de părintele duhovnic, căci el ştie ce-i mai bine pentru noi. Iertare pentru intervenţie.

Doamne ajută!

În prealabil postat de Mihailescu-Marin Daniel (Post 308882)

Spun sincer ca imi lipseste vointa si rugaciunea permanenta (ma refer la rugaciunea de dimineata si seara), imi lipseste credinta adevarata, imi lipseste curajul de a spune nu.

Stomacul meu a ajuns creierul meu, daca el imi spune sa manan eu mananc.