Forum Crestin Ortodox - Un sfat intelept

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Generalitati (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=503)

- - Un sfat intelept (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=13023)

Un sfat intelept

Multumesc tuturor pentru opiniile personale. Am convingerea ca de la fiecare am o opinie care ma poate ajuta sa i-au o decizie. Imi este foarte greu deoarece, daca nu ar exista unii membrii ai familiei care il incurajeaza in aceasta relatie cu aceasta femeie situatie ar fi mai usor de resolvat. Stiu ca trebuie sa fiu deschisa si directa cu el, dar cred ca trebuie sa aleg momentul potrivit. Nici nu stiu de fapt care ar fi momentul potrivit............!

Momenutul potrivit este cind il prinzi in fapt sa ai dovada sigura nu din auzite, apoi hotaresti daca divortezi sau continui casnicia.

Citat:

În prealabil postat de Lilith23 (Post 366135)

Dar să-ţi respecţi partenera de viaţă nu e o datorie? Ai jurat la biserică, în faţa lui Dumnezeu, că o vei respecta şi o vei iubi, apoi te joci de-a albinuţa şi polenizezi toate florile ce-ţi ies în cale?

Sunt de acord cu Horaţiu. Pentru mine, după adulter, nu mai există cale de întoarcere.

In primul rand si nu prima data, n-ai citit cu atentie la ce se refera ceea ce am scris.
Nu era nici un adulter acolo.

In rest, ce pot sa zic, fiecare sa masoare cu masura care se asteapta sa i se masoare.

Dar sa nu zica ca "eu never ever" ca asta de multe ori se dovedeste o minciuna.

Citat:

În prealabil postat de OanaMari (Post 366249)

Si daca nu l-ar incuraja ce?
Ar fi scuzabil ceea ce face?
Credeti ca ei l-au pus sa faca ceea ce face?

Si daca ar dezaproba sau ar fi neutri in aceasta chestiune, si-ar schimba el atitudinea?

Momentul potrivit poate fi chiar in clipa asta, atat timp cat sunteti pregatita sa renuntati la aceasta relatie.
Si poate ca aici este problema "momentului potrivit"...

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 366275)

Momentul potrivit poate fi chiar in clipa asta, atat timp cat sunteti pregatita sa renuntati la aceasta relatie.
Si poate ca aici este problema "momentului potrivit"...

Frumos spus..:-)

Citat:

În prealabil postat de Melissa (Post 366145)

Subscriu si adaug ca si dupa o palma (nu o bataie !!!) pentru mine , n-ar mai exista cale de intoarcere. De aceea si apreciez doamna de 74 de ani, care a pedepsit chiar numai tentativa.Acuma probabil ca ea fugea mai repede ca mosul ca daca o prindea o batea..:-))

Poate da, poate nu, poate a fost doar o joaca pentru el (fiind poate implicat, cum zicea cineva, si un grad de senilitate), ma mir ca nu s-a intrebat nimeni ce a facut tanti in cauza sa starneasca o astfel de reactie de la un om care toata viata n-a mai facut nimic de genul asta.

Citat:

@Alin- nu poti compara o situatie de cuplu cu situatia dintre Dumnezeu si noi..

Ba da poti, scris este "cu ceea ce vreti sa vi se masoare, cu aceea masurati".
Desigur, Dumnezeu nu obliga la o anumita conduita dar harul vine dupa cum este aceasta conduita.
Evanghelia este foarte clara in aceasta privinta.

Citat:

Ca daca o faci, risti sa ramai alaturi de un om si sa-i inghiti si polenizarile extraconjugale si bataile.De aceea aveam Taina casatoriei, sa o respectam cu totii.

Depinde de motivele si credinta fiecaruia.
Poti sa ramai pentru ca ti-e frica de singuratate sau sa o iei de la capat si atunci esti un pierzator pe toata linia.

Poti sa ramai pentru ca il iubesti pe celalalt cu o iubire care cei mai multi nu o inteleg si vrei sa-l ajuti sa se indrepte. Atunci chiar daca pierzi social, fazta de Dumnezeu esti in castig.

Citat:

Eu sunt de acord sa ierti un om in asemenea situatii, DAR SA NU MAI STAI ALATURI DE EL!

Daca bataia devine un obicei care iti ameninta viata si santatea da, este obligatoriu sa iei distanta.

Dar la un caz ca cel de mai sus, in care practic nu s-a intamplat mare lucru si la fel de bine poate fi un caz singular, sa spui ca ai iertat nu este decat o mare minciuna.

Citat:

În prealabil postat de AndreiM (Post 366243)

Si daca ai cadea tu in acest pacat, sau slabiciune cum ii spui. Daca acel om te-ar ierta, ti-ar spune ca iubirea transcede orice pacat si orice slabiciune, ca omul e pamant in trup si ca slabiciunile si patimile sale il fac josnic si demn de mila. Dar iubirea ne inalta, iubirea ne indumnezeieste si iubirea nu tine cont de nimic decat de ea insasi. Nu de slabiciuni, pacate, oameni, societate. Iar daca tu iubesti faci la fel, arzi pacatul si insanatosesti bolnavul iertand.

Dacă eu aş cădea în păcatul ăsta? Hm... Grea întrebare. În primul rând, că nu mă imaginez făcând asta, sub nicio formă. Dar dacă, prin absurd, aş face-o, m-aş simţi prea vinovată ca să accept orice formă de iertare, compasiune, milă etc.

Citat:

În prealabil postat de Lilith23 (Post 366281)

ăDacă eu aş cădea în păcatul ăsta? Hm... Grea întrebare. În primul rând, că nu mă imaginez făcând asta, sub nicio form.

"Never say never.."
Am observat si probabil ai sa observi si tu cu timpul, poate inclusiv pe propria persoana (cu o doza de sinceritate), ca persoanale care sunt cele mai dure cu greselile altora in timp ce se considera pe ei insisi mai presus de ele ajung mai devreme sau mai tarziu sa le faca si ei.

Citat:

Dar dacă, prin absurd, aş face-o, m-aş simţi prea vinovată ca să accept orice formă de iertare, compasiune, milă etc.

Cam asta a fost si logica lui Iuda de a ajuns sa faca ceea ce a facut si a ales sa primeasca streangul in locul iertarii.

Citat:

În prealabil postat de maria40 (Post 366236)

Ceea ce este in sufletul unui om doar el poate sti....
Oricine ce ar spune intr-o casnicie se fac multe compromisuri atat de catre sot cat si de catre sotie.
Cand esti la inceputul unei casnicii ai impresia ca daca el/ea ar calca stramb nu l-ai putea ierta si nu ai putea sa mergi mai departe. Asta ti se pare cel mai grav lucru din lume.
Tac, pac una doua la tribunal si pa! Fiecare pe drumul lui...
Si? Ce rezolvi cu asta? Iti e sulfletul mai usor cumva? Eu zic ca nu!
Daca ai si copii situatia e si mai grea. Unii spun ca nu merita pentru copii sa-ti irosesti viata. Eu spun ca merita! Mai groaznic decat sa treci tu ca victima peste povestea asta este sa-ti vezi copilul trambalat 5 zile la mama si doua la tata sau invers. Copii aceia vor ramane marcati pe viata pentru ca ei pana incep sa priceapa ce si cum e cu tata si cu mama psihicul lor va fi afectat definitiv.
Eu va sfatuiesc sa fiti inteleapta si sa incercati sa treceti mai departe fara sa-i reprosati nimic. Rugati-va pentru el sa-i lumineze bunul Dumnezeu mintea. Daca se poarta frumos cu dvs. inseamna ca va iubeste si pana la urma isi va da seama ca dvs. sunteti cea de care are nevoie sa-i fie alaturi.
Am avut atat de multe incercari in 20 de ani de cand sunt casatorita incat daca as face o ierarhie a lor din punct de vedere al gravitatii atunci adulterul ar fi pe locul 5.

1. Da, într-o căsnicie se fac multe compromisuri, dar în momentul în care tu stai acasă şi găteşti, pentru ca dnul Soţ să aibă mâncarea pe masă pe când vine, iar el între timp îşi satisface setea de carnal cu o alta, trebuie să îţi ridici nişte semne de întrebare.

2. Doamna nu spunea nimic de copii, nu cred că intră în ecuaţia de faţă.

3. Faptul că dnul Karenin se "poartă frumos" nu e o dovadă de iubire, ci de cât e de meschin şi de parşiv. Adică vine de la aia şi te mângâie frumos pe obraz şi îţi spune cât eşti de frumoasă şi vai, e cel mai bun soţ din lume.

4. Să nu-i reproşeze nimic?! Serios?! Aici chiar m-ai lăsat fără replică!

5. Adulterul pe locul 5? Fără supărare, dar nu ar trebui să vă oferiţi ca exemplu pentru nimeni.

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 366280)

Sigur ca da..femeia e de vina..:-))

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 366280)

Poti sa ramai pentru ca ti-e frica de singuratate sau sa o iei de la capat si atunci esti un pierzator pe toata linia.

Poti sa ramai pentru ca il iubesti pe celalalt cu o iubire care cei mai multi nu o inteleg si vrei sa-l ajuti sa se indrepte. Atunci chiar daca pierzi social, fazta de Dumnezeu esti in castig.

Ce sa inteleg? TU ai accepta adulterul?Ca sa o indrepti pe ea?Si ca sa fii in castig in fata lui Dumnezeu? Mai gandeste-te Aline..
Iar de bataie nu e cazul sa te intreb daca ai accepta..:-)) Desi exista cazuri in care sotul a fost batut mar de catre vijelioasa sotie!

Citat:

În prealabil postat de AlinB (Post 366280)

Dar la un caz ca cel de mai sus, in care practic nu s-a intamplat mare lucru si la fel de bine poate fi un caz singular, sa spui ca ai iertat nu este decat o mare minciuna.

Nu e nici o mare minciuna, dar tu n-ai cum sa intelegi, atata timp cat ti se pare normal sa ierti un adulter, daramite o palma ! Tentativa de omor este pedepsita de lege, de ce nu s-ar pedepsi si tentativa de violenta de catre o sotie care doreste sa fie iubita/respectata pana in ultimul moment?Tentativa care poate nu a fost dusa la finalitate din motive independente de agresor?